15,687 matches
-
sud-est până aproape de satul Bisani, direcționează spre est și menține această traiectorie până în valea Cunducului, în care se deschide în stânga la târgușorul Gura-Galbenei, județul Tighina. La începuturile sale valea are o înălțime de 156,9 stânjeni de pe coastele sale, iar fundul văii aproape de Gura Galbenei are o înălțime de 50,9 stânjeni. Coastele văii până la satul Buzani sunt acoperiți cu păduri, iar de la Gura Galbenei în jos e șes și fânețe. Din jos de localitate, lângă hârtopul nou, se află o
Gura Galbenei, Cimișlia () [Corola-website/Science/305152_a_306481]
-
Dicționarul statistic al Basarabiei" din 1923. O perioadaă de timp i s-a mai zis Odaia Limbeni, județul Iași cu reședința în Bălti. E știut că în martie 1849 boierii Maria și Chiriac Leonard aveau în supușenie aici și la Funduri 15 familii de țigani șerbi, care puteau oricînd fi vînduți că unelte de muncă. Recensămîntul din 1859, publicat în 1861 la Sankt-Petersburg, a fixat în Leonardovca, zisă și Limbenii Noi, 71 de case, fără școală și biserica. Suportînd cîteva epidemii
Limbenii Noi, Glodeni () [Corola-website/Science/305175_a_306504]
-
Fundul Galbenei este o comună în Raionul Hîncești, Republica Moldova. Comună este compusă dintr-un singur sat cu același nume, localizat la aproximativ 25 km Sud-Vest de Chișinău, capitala țării și la 7 km de orașul Hîncești, reședință raionala. La recensământul din
Fundul Galbenei, Hîncești () [Corola-website/Science/305180_a_306509]
-
acest sat s-au strămutat în Bugeac, la Carabetovca, unde după strămutarea tătarilor din Bugeac urmau a fi valorificate pămînturile. Recensămîntul din 1859 numără în sat 197 de case cu 390 de bărbați și 336 de femei, o biserică ortodoxă. Fundul Galbenei este atat o comună cât și un sat mare, ce este situat în centrul Moldovei. Acesta se află în imediata apropiere a graniței cu raionul Ialoveni. Drumul principal de acces este E584, de asemenea, cunoscut sub numele de Ruta
Fundul Galbenei, Hîncești () [Corola-website/Science/305180_a_306509]
-
Ruta 3, care conectează orașul Hîncești de capitală Chișinău. Atât partea de vest cât și cea de est a satului este înconjurată de pădure, iar la sud-est, în vecinătaea comunei Buteni, predomina în special un sector de verdeață densă. Rutier, Fundul Galbeni este situat la aproximativ 25 km sud-vest de Chișinău, 9.5 km nord-est de Hîncești, 8.8 km la nord de Buțeni și 9.7 km sud-vest de Bardar. Logănești este cea mai apropiată localitate de Fundul Galbanei, dincolo de
Fundul Galbenei, Hîncești () [Corola-website/Science/305180_a_306509]
-
densă. Rutier, Fundul Galbeni este situat la aproximativ 25 km sud-vest de Chișinău, 9.5 km nord-est de Hîncești, 8.8 km la nord de Buțeni și 9.7 km sud-vest de Bardar. Logănești este cea mai apropiată localitate de Fundul Galbanei, dincolo de pădure la nord-vest, dar accesul către această de la Fundul Galbanei, rutier, se poate face printr-un ocol semnificativ de circa 18 km distanță, pe drumul E584 și apoi drumul R44 care duce către nord din Hîncești. Conform datelor
Fundul Galbenei, Hîncești () [Corola-website/Science/305180_a_306509]
-
de Chișinău, 9.5 km nord-est de Hîncești, 8.8 km la nord de Buțeni și 9.7 km sud-vest de Bardar. Logănești este cea mai apropiată localitate de Fundul Galbanei, dincolo de pădure la nord-vest, dar accesul către această de la Fundul Galbanei, rutier, se poate face printr-un ocol semnificativ de circa 18 km distanță, pe drumul E584 și apoi drumul R44 care duce către nord din Hîncești. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populația satului constituia 2507 oameni, dintre care
Fundul Galbenei, Hîncești () [Corola-website/Science/305180_a_306509]
-
partea stîngă, cît și în partea dreaptă (“Țiglău” și “Movila”), evidențiind stîncile pitorești aproape abrupte cu forme ciudate. Stîncile au forme ciudate, și uneori se apleacă mult deasupra capetelor oamenilor, iar alteori tăinuind deschizători de grote și peșteri aproape inaccesibile. Fundul defileului este îngust, cu multe praguri, are o lățime mai mare (600-700m) în partea de sus (spre vest de “Țiglău”), unde rîulețul cotește formînd cascade și gropi, dintre care “Groapa Lidiei” este cea mai mare și are o adîncime de
Climăuții de Jos, Șoldănești () [Corola-website/Science/305213_a_306542]
-
totodată cel mai mare sat al comunei Tătărăuca Veche, situat în raionul Soroca, Republica Moldova. Tătărăuca Veche se află în partea de nord-vest a raionului Soroca la 2 kilometri de la râul Nistru. Satul este împărțit în două de un defileu, la fundul căruia curge un pârâu numit Ciorcan. Pârâul, lung de 5,5 km se varsă în râul Nistru. Teritoriul întregii comune se află în zonă de stepă cu păduri (antestepă). În apropierea satului, la distanțe egale de el, se află două
Tătărăuca Veche, Soroca () [Corola-website/Science/305208_a_306537]
-
duse în înghețata Siberie, de unde au revenit acasă foarte puține familii. Istoria de mai departe a satului (anii 50-90) a fost caracteristică majorității localităților prin colectivizarea gospodăriilor, construcția socialismului și cea a comunismului ca mai apoi să ne prăbușim la fundul prăpastiei, de unde nu se știe cine și când ne va sălva. Pînă în 1956 Chișcăreni a fost centrul raional și totodată centru religios, economic, cultural, educativ pentru satele din jur. În satul Chișcăreni, biserica (Sf. Nicolae) a funcționat tot timpul
Chișcăreni, Sîngerei () [Corola-website/Science/305203_a_306532]
-
anul 332 î.H. Aceasta a fost folosită de marinarii lui Alexandru cel Mare. Există dovezi și în China Antică cu privire la existența unui submarin primitiv în jurul anului 200 î.H. De fapt, acest submarin se pare că se deplasa pe fundul mării. După mai multe secole, în 1578, William Borne a proiectat primul design de submarin. Acesta includea tancuri de balast care erau folosite pentru a scufunda și pentru a aduce la suprafață ambarcațiunea. Din nefericire acest submarin nu a trecut
Submarin () [Corola-website/Science/306025_a_307354]
-
apă pură, strânsă apoi în alt recipient. Sarea și alte impurități rămân în boiler. Forma submarinului facilitează deplasarea în apă cu rezistență minimă. Dacă un submarin defect nu poate să urce la suprafață, dar este etanș, stabil și stă pe fundul mării la o adâncime nu foarte mare, atunci echipajul poate folosi trapele de salvare. Membrii echipajelor submarinelor britanice avariate folosesc o vestă de salvare asemănătoare cu o glugă pentru a urca la suprafață. Când intră în turnul de salvare, membrul
Submarin () [Corola-website/Science/306025_a_307354]
-
de către unitățile industriale și populație a apelor uzate rezultate în amonte de București: Buftea (industrie alimentară, industrie ușoara, populație, poluare constituită de aporturi de nutrienți), Crevedia (ferma de creștere a păsărilor, populație), Mogoșoaia (industria cinematografică, populație). Pe de altă parte, fundul lacurilor de pe râul Colentina nu au mai fost dragate de peste 30 de ani, conducând la acumularea unor mari cantități de nămol insalubru.
Râul Colentina () [Corola-website/Science/306083_a_307412]
-
ieșire și formând o camera centrală mare pentru dormit. Când grupurile pleacă în căutarea hranei, de obicei aproape unii de altii, unul sau doi adulți rămân în vizuină pentru a îngriji puii. Adesea un membru al grupului se ridică în fund în vârful unei stânci, pe o movilă de pământ sau pe un mușuroi de furnici și cercetează cerul și solul din jurul vizuini, pentru a localiza eventuali prădători. Dacă observa vreun pericol, el scoate un țipăt ascuțit care determină întregul grup
Mangustă () [Corola-website/Science/306079_a_307408]
-
amonte a barajului din plăci de beton. Barajul de pământ, omogen, are o înălțime de aproximativ 5,85 m și o lățime la coronament de 6,50 m. Pentru evacuarea apelor mari barajul are un deversor de suprafață. Golirea de fund, relativ mică, are o capacitate de descărcare este de 8,00 m³/s. Capacitatea redusă a golirii de fund se explică prin considerente economice din momentul supraînălțării barajului, când mărirea golirii ar fi impus costuri suplimentare relativ ridicate. Pentru evacuarea
Barajul Sulița () [Corola-website/Science/306118_a_307447]
-
și o lățime la coronament de 6,50 m. Pentru evacuarea apelor mari barajul are un deversor de suprafață. Golirea de fund, relativ mică, are o capacitate de descărcare este de 8,00 m³/s. Capacitatea redusă a golirii de fund se explică prin considerente economice din momentul supraînălțării barajului, când mărirea golirii ar fi impus costuri suplimentare relativ ridicate. Pentru evacuarea debitelor maxime, barajul are două deversoare. Primul cu cota crestei la 78,30 m.d.M., corespunzând barajului inițial era insuficient
Barajul Sulița () [Corola-website/Science/306118_a_307447]
-
de 19,4 milioane m³, volumul rezervat pentru atenuarea undelor de viitură fiind de 12,7 milioane m³, din care 2,7 milioane m³ între cotele celor două derversoare și 10,0 milioane m³ peste cota deversorului superior. Golirea de fund fiind insuficientă pentru evacuarea aluviunilor, în lipsa unor spălări, lacul de acumulare este supus unei colmatări accentuate care este greu de oprit. Cu toate acestea în momentul de față nu sunt luate în considerare lucrări de remediere a situației. În prezent
Barajul Sulița () [Corola-website/Science/306118_a_307447]
-
evidență o eutrofizare avansată a lacului. Această eutrofizare este datorată atât apelor uzate deversate în râul Sitna în zona orașului Botoșani precum și din poluarea difuză de pe terenurile agricole din bazin. Eutrofizarea este agravată de faptul că lacul are goliri de fund mici, care împiedică evacuarea apelor de pe fundul lacului. După 1989, urmașii foștilor obșteni au constituit o nouă obște pe care au înscris-o la tribunal și au cerut restituirea iazului naționalizat. Rezolvarea cererii este îngreunată de faptul că legislația în
Barajul Sulița () [Corola-website/Science/306118_a_307447]
-
eutrofizare este datorată atât apelor uzate deversate în râul Sitna în zona orașului Botoșani precum și din poluarea difuză de pe terenurile agricole din bazin. Eutrofizarea este agravată de faptul că lacul are goliri de fund mici, care împiedică evacuarea apelor de pe fundul lacului. După 1989, urmașii foștilor obșteni au constituit o nouă obște pe care au înscris-o la tribunal și au cerut restituirea iazului naționalizat. Rezolvarea cererii este îngreunată de faptul că legislația în vigoare nu a inclus propunerile unor parlamentari
Barajul Sulița () [Corola-website/Science/306118_a_307447]
-
fost inventate în California cu această ocazie) presupun ca un furtun de mare presiune să îndrepte un flux puternic de apă către zonele cu pietriș care conțin aur. Pietrișul amestecat cu aur trece prin jgheaburi, iar aurul se depune pe fund, de unde este colectat. Până în anii 1880, se estimează că 340 t de aur (în valoare de aproximativ 6,6 miliarde de dolari la prețurile din noiembrie 2006) a fost extras prin „hidraulizare”. Un produs secundar al acestei metode de extracție
Goana după aur din California () [Corola-website/Science/306155_a_307484]
-
forțe globale, de-a lungul a sute de milioane de ani, au produs marea concentrare de aur din California. Doar aurul concentrat poate fi extras cu profit. Cu aproximativ 400 de milioane de ani în urmă, California se afla pe fundul mării; vulcani subacvatici au depus lavă și minerale (inclusiv aur) pe fundul mării. De acum 200 de milioane de ani, presiunea tectonică a împins fundul mării sub masa continentală americană. Scufundându-se, prin subducție, sub pâmântul Californiei de astăzi, fundul
Goana după aur din California () [Corola-website/Science/306155_a_307484]
-
produs marea concentrare de aur din California. Doar aurul concentrat poate fi extras cu profit. Cu aproximativ 400 de milioane de ani în urmă, California se afla pe fundul mării; vulcani subacvatici au depus lavă și minerale (inclusiv aur) pe fundul mării. De acum 200 de milioane de ani, presiunea tectonică a împins fundul mării sub masa continentală americană. Scufundându-se, prin subducție, sub pâmântul Californiei de astăzi, fundul mării s-a topit în mase mari de magmă. Magma fierbinte a
Goana după aur din California () [Corola-website/Science/306155_a_307484]
-
cu profit. Cu aproximativ 400 de milioane de ani în urmă, California se afla pe fundul mării; vulcani subacvatici au depus lavă și minerale (inclusiv aur) pe fundul mării. De acum 200 de milioane de ani, presiunea tectonică a împins fundul mării sub masa continentală americană. Scufundându-se, prin subducție, sub pâmântul Californiei de astăzi, fundul mării s-a topit în mase mari de magmă. Magma fierbinte a fost împinsă în sus sub California de azi, răcindu-se pe măsură ce urca, și
Goana după aur din California () [Corola-website/Science/306155_a_307484]
-
fundul mării; vulcani subacvatici au depus lavă și minerale (inclusiv aur) pe fundul mării. De acum 200 de milioane de ani, presiunea tectonică a împins fundul mării sub masa continentală americană. Scufundându-se, prin subducție, sub pâmântul Californiei de astăzi, fundul mării s-a topit în mase mari de magmă. Magma fierbinte a fost împinsă în sus sub California de azi, răcindu-se pe măsură ce urca, și solidificându-se, vene de aur s-au format în câmpuri de cuarț. Aceste minerale și
Goana după aur din California () [Corola-website/Science/306155_a_307484]
-
aven, a cărui gură, cu un diametru de 60 m, se deschide în pădurea din marginea platoului. O potecă îngustă săpată în stâncă și câteva scări metalice ancorate în pereți înlesnesc coborârea celor 48 m cât măsoară adâncimea avenului. Pe fundul lui se păstrează în tot timpul anului un strat gros de zăpadă. Aici se pătrunde în Sala Mare printr-un impresionant portal măsurând 24 m lățime și 17 m înălțime. Topografia Ghețarului de la Scărișoara este simplă, deoarece peștera reprezintă o
Peștera Scărișoara () [Corola-website/Science/304718_a_306047]