17,773 matches
-
agresiune nemotivată. Îți vine să crezi? Agresiune nemotivată? Își bagă cu furie piciorul în rochie, de parcă biata rochie ar fi căpățâna practicantei blonde, în care ea tocmai a fost invitată să dea un șut. Normal că sunt violentă! Mi-a furat bărbatul! Mi-a furat bijuteriile! Ce se așteaptă? Își trage ofuscată o mânecă în sus pe umăr și eu mă crispez, în clipa în care se aude un pârâit. O plătesc, adaugă, fără să se oprească. Ți-a furat bijuteriile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
să crezi? Agresiune nemotivată? Își bagă cu furie piciorul în rochie, de parcă biata rochie ar fi căpățâna practicantei blonde, în care ea tocmai a fost invitată să dea un șut. Normal că sunt violentă! Mi-a furat bărbatul! Mi-a furat bijuteriile! Ce se așteaptă? Își trage ofuscată o mânecă în sus pe umăr și eu mă crispez, în clipa în care se aude un pârâit. O plătesc, adaugă, fără să se oprească. Ți-a furat bijuteriile? zic. Cum adică? — Cred
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
a furat bărbatul! Mi-a furat bijuteriile! Ce se așteaptă? Își trage ofuscată o mânecă în sus pe umăr și eu mă crispez, în clipa în care se aude un pârâit. O plătesc, adaugă, fără să se oprească. Ți-a furat bijuteriile? zic. Cum adică? — Cred că ți-am mai povestit. Nu? În perioada în care Bill o tot aducea la noi acasă fără știrea mea începuseră să-mi dispară din lucruri. Un pandantiv cu smarald, de la bunica mea. Câteva brățări
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
ca nunta respectivă chiar să aibă loc. Am avut cazuri de fete care au vrut să renunțe brusc. Glasul i se înăsprește subit. Fete care se hotărăsc pe nepusă masă să-și organizeze singure nunta. Fete care vor să-mi fure ideile și să se folosească de contactele mele. Fete care au crezut că se pot folosi de experiența mea și că acest lucru le va fi trecut cu vederea. Se apleacă ușor spre mine cu un licăr de satisfacție în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
în el? Mă uit la Michael cu teamă. Ești sigur că n-o să-l tragă în piept pe Luke? Ultima oară când Luke nu și-a supravegheat compania vreme de trei secunde, Scorpia de Alicia Billington a încercat să-i fure toți clienții și să-i saboteze toate afacerile. Brandon Communications a fost la un pas de faliment. — Gary o să se descurce, spune Michael pe un ton liniștitor. Iar eu nu fac mare lucru în clipa asta. O să fiu eu cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
un proverb polonez - trebuie să te scoli foarte devreme” <endnote id="(127, p. 91)"/> ; sau : „Dacă cineva Încearcă să-i Înșele [pe evrei] - scria Henryk Sienkiewicz În 1877 -, este Înșelat el Însuși” <endnote id="(682, p. 100)"/>. Pentru ruteni, „să furi de la evrei e o artă” <endnote id="(813, p. 115)"/>, iar pentru nemți, „să tragi un evreu pe sfoară” reprezintă suprema bravură <endnote id="(455, III, p. 23)"/> . Mai degrabă se Înșală el Însuși, cred rușii : „Evreul e În stare
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
e În stare să se Înșele singur, dacă Îi trăsnește prin cap vreo Înșelă ciune” <endnote id="(3, p. 70)"/>. La fel este perceput evreul de către ucraineni : „O zicală rămasă din bătrâni spune că jidanul e În stare să se fure și pe el, numai să vreie” (N.V. Gogol, Taras Bulba, 1835 ; <endnote id="cf. 660, p. 173"/>). Mai rar sunt atestate proverbe care exprimă, dimpotrivă, corectitudinea evreilor la bani : „Să ne iubim ca frații, dar să ne ținem socotelile ca
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
care veniră să se așeze În sate și să le Împopuleze erau mărginiți la număr. Ei nu erau agricultori, și dacă se ocupară, mai târziu, cu arendarea moșiilor, nu ei Înșiși le cultivară ; dar deveniră cârciumari, luară orânzile sătești, care fură chiar desemnate mai apoi cu numele de «orânde jidovești», Împosesuiau morile, vadurile, podurile peste apă, cazanurile de fabricat rachiu și velnițele [...], de care lumea avea nevoie, ca și de plugari și de salahori. Evreii erau asemenea meșteșugari, de care moșierii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pușcă Și când vede un român, Armele-și ascunde-n fân (Surugiul ; <endnote id="cf. 427, p. 74"/>). Și În alte texte satirice populare umorul e generat de frica de tâlhari a negustorului („Negustorul vinde cu cotul și hoțul Îi fură cu totul”, spune un proverb românesc ; <endnote id="cf. 796, V, p. 442"/>) și de discrepanța dintre, pe de o parte, aparența de curaj și, pe de altă parte, lașitatea de care dă dovadă evreul : Ei [= tâlharii] când se repezeau
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fiecare individ posedă toate virtuțile și mai ales toate viciile nației sale, conform unor pseudo-trăsături etnopsihologice și unui cețos Volkgeist herderian. Reprezentativitatea evreului se manifestă și invers : trăsăturile fiecărui individ sunt transferate Întregii etnii. Cu alte cuvinte, dacă un neamț fură, Înseamnă că „un neamț fură”, dar dacă un evreu fură, Înseamnă că „evreii fură”. Formulările verbale (și, implicit, mentale) de genul „E om bun, chiar dacă e evreu”, „Dacă toți evreii ar fi ca tine...” sau „Nu toți evreii sunt răi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și mai ales toate viciile nației sale, conform unor pseudo-trăsături etnopsihologice și unui cețos Volkgeist herderian. Reprezentativitatea evreului se manifestă și invers : trăsăturile fiecărui individ sunt transferate Întregii etnii. Cu alte cuvinte, dacă un neamț fură, Înseamnă că „un neamț fură”, dar dacă un evreu fură, Înseamnă că „evreii fură”. Formulările verbale (și, implicit, mentale) de genul „E om bun, chiar dacă e evreu”, „Dacă toți evreii ar fi ca tine...” sau „Nu toți evreii sunt răi” definesc o excepție (un evreu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nației sale, conform unor pseudo-trăsături etnopsihologice și unui cețos Volkgeist herderian. Reprezentativitatea evreului se manifestă și invers : trăsăturile fiecărui individ sunt transferate Întregii etnii. Cu alte cuvinte, dacă un neamț fură, Înseamnă că „un neamț fură”, dar dacă un evreu fură, Înseamnă că „evreii fură”. Formulările verbale (și, implicit, mentale) de genul „E om bun, chiar dacă e evreu”, „Dacă toți evreii ar fi ca tine...” sau „Nu toți evreii sunt răi” definesc o excepție (un evreu e bun) de la regulă (evreii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pseudo-trăsături etnopsihologice și unui cețos Volkgeist herderian. Reprezentativitatea evreului se manifestă și invers : trăsăturile fiecărui individ sunt transferate Întregii etnii. Cu alte cuvinte, dacă un neamț fură, Înseamnă că „un neamț fură”, dar dacă un evreu fură, Înseamnă că „evreii fură”. Formulările verbale (și, implicit, mentale) de genul „E om bun, chiar dacă e evreu”, „Dacă toți evreii ar fi ca tine...” sau „Nu toți evreii sunt răi” definesc o excepție (un evreu e bun) de la regulă (evreii sunt răi). Sau, altfel
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sau „Trei evrei fac cât un locuitor din Basel, trei locuitori din Basel fac cât unul din Geneva”) <endnote id="(3, pp. 71-72)"/>. Câteodată Însă, situația era răsturnată, evreul apărând În postura celui Înșelat, ca În această zicală românească : „Țiganul fură, armeanul jură și jidanul plătește gloaba [= amenda]” <endnote id="(3, p. 29)"/>. Nu atât naivitatea evreului pare să fie sugerată aici, cât frecventa sa discriminare și persecuție ; faptul că el era adesea culpabilizat și pedepsit, indiferent de adevăratul vinovat. În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În urmă - cauzele acestei asocieri atipice. Poate pentru că omului retras, izolat și ursuz (cum este receptat „evreul imaginar”) i se spune „viezure” sau „bursuc”. Sau poate pentru că viezurele - ca și evreul - este perceput În popor ca fiind viclean și hoț (fură făină sau grâne din hambare ; <endnote id="vezi nota 111"/>). Sau, În fine, pentru că portul tradițional al evreului În epocă includea o căciulă (straimel) cu blană de viezure (doar evreii bogați permițându-și să folosească blană de samur ; <endnote id
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
limba româniască”), tipărită la Iași În anul 1643. Comentariul la episodul evanghelic referitor la arestarea lui Isus introduce un element inedit. Veniți să-l prindă pe Isus, „jidovii” - „ca nește câini turbați” - au fost orbiți de acesta și „amorțiți” (adică „fură ca nește morți”) : „Iară Domnul Hristos orbi ochii lor cu puterea sa cea dumnezăiască și nu putea[u] să-l cunoască, ci Îmbla[u] ca nește orbi ce nu văd” <endnote id="(96, p. 76)"/>. Un astfel de episod nu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
jidovii ce vorbiră amuțiră și cei ce se uitară orbiră”. În alte variante, orbirea este dublată de asurzire : „Întreaga ceată păgânească a rămas fără auz și fără vedere”. Îngroziți și impresionați de aceste minuni, „jidovii cei orbiți” se botezară și fură imediat tămăduiți : „li se deschiseră tuturor [evreilor] ochii”. Evident, conform paralelismului simbolic dintre calitatea vederii și gradul de credință, „jidovii” trebuiau să vadă mai bine În urma acestei revelații religioase. Într-adevăr, după creștinare, evreii „văzură chiar mai bine decât mai
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Într-un vechi proverb german : „Evreii sunt creștinii Diavolului” <endnote id="(3, p. 62)"/>. Și credințele populare românești pun În ecuație Sinagoga, evreii și Diavolul : se spune că, „la sărbătorile de toamnă ale evreilor”, Diavolul „trebuie În fiecare an să fure din fiecare Sinagogă câte un jidov, pe care-l duce apoi cu sine În Iad” <endnote id="(2, p. 39 ; 162, p. 172)"/>. O credință aproape identică este atestată și În folclorul polonez <endnote id="(127, p. 93)"/>. Evident, pentru
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
roagă să nu ploaie, căci când plouă din fiecare sinagogă trebuie să moară un individ (credință din Moldova ; <endnote id="cf. 64, p. 274"/>). Iese dracul dintr-o stâncă P-un jidan ducând În cârcă. - Spune-mi drace ce-ai furat, Că te-oi bate spânzurat. - Un târtan Împelițat. - Spune-mi drace unde-l duci Unde-l duci făr’ de papuci Unde-l duci și unde-l muți ? - În iadu unde-s jidovi mulți De-a lui Herșcu cunoscuți, C-acolo
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
acolo li-i locul lor Pe vecia vecilor. Publicând În 1871 această satiră bucovineană, Simeon Florea Marian adaugă următoarea notă de subsol : „Este o superstițiune În popor cum că, În «Ziua lungă» a evreilor, dracul trebuie În fiecare an să fure din fiecare sinagogă câte un jidov, pe care-l duce apoi cu sine În Iad, lăsându-i numai papucii În sinagogă” (satiră și credință bucovineană ; <endnote id="2, p. 39"/>). Iată și câteva superstiții, culese În Polonia anilor ’70 și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
-o intrând În casa lor” <endnote id="(382, p. 434)"/>. În lipsă de evrei, se folosesc substitute. De exemplu, În unele sate românești se credea că anumite maladii neuropsihice se pot tămădui dacă bolnavul se scaldă cu fiertură de iarbă furată de pe un mormânt dintr-un cimitir evreiesc <endnote id=" (872)"/>. Un semn de prosperitate și de noroc pentru noua familie poloneză este purtarea de către mireasă a unui lucru „Împrumutat de la un evreu” sau prezența la nuntă a unor persoane care
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
atunci păzitorii, cari au fost puși de jidovi ca să păzească mor mântul lui Isus Cristos, stau și astăzi Împietriți lângă mormântul acestuia” <endnote id="(113, II, p. 132)"/>. Similar, „jidovii” veniți să-l aresteze pe Isus au fost „a-morțiți”, adică „fură ca nește morți” <endnote id="(96, p. 76)"/>, ca și cei cei puși să-l păzească pe Sfântul Petru În Închisoare <endnote id="(113, I, p. 170)"/>. Sfântul Gheorghe și alți sfinți Un alt motiv mitic destul de uzual este modul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de evrei a fost cea mai puternică, a durat cel mai mult (peste opt sute de ani, de la jumătatea secolului al XII-lea până la jumătatea secolului XX) și a provocat cele mai teribile și sângeroase urmări. Poveștile cu evrei care ar fura copii creștini, i-ar ucide În mod barbar și le-ar folosi sângele la prepararea azimei pascale sau În alte scopuri rituale au dat naștere În Europa unor adevărate psihoze colective. Psihoze care au ridicat nivelul antisemitismului la cote paroxistice
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În Moldova, incriminările de omor ritual erau urmate de tulburări violente sau chiar de pogromuri. În 1710, de exemplu, la Târgu Neamț, au fost linșați cinci evrei și puși În lanțuri alți douăzeci și doi, pe motiv că ar fi furat și ucis un copil de creștin : „căci le trebuie lor sânge de Paști”. Este cea mai veche atestare documentară a unui astfel de caz petrecut În Moldova. Văzând că violențele asupra lor sunt gata să ia amploare și să se
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Pompiliu Eliade scria următoarele În 1898 : „Lumea le pune În seamă [evreilor] tot soiul de lucruri ciudate : În săptămâna Paștelui evreiesc și În săptămâna Paștelui creștin, oamenii Își țin copiii Închiși În casă, de teamă ca evreii să nu-i fure și să le sugă sângele, ca să-l pună În «azima» lor ; și, dacă se Întâmplă vreodată să dispară vreun copil, Întreaga populație cere sus și tare ca toată evreimea să fie supusă la cazne” <endnote id="(378, p. 104)"/>. La
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]