15,922 matches
-
care face ca diferențele de direcție a supradotării să existe între diferitele culturi. <br> Teoria rasei superioare a supradotaților a fost de asemenea testată genetic. Constatarea că există un procentaj mult superior de supradotați decât media statistică în familiile de intelectuali performanți a dat naștere la analize genetice care însă nu au dus la rezultate evidente și necontestabile. În momentul actual supradotarea este atribuită unui cumul de factori din două direcții “nature și nurture”. <br> Factorul natural al copiilor născuți cu
Concepte despre supradotare () [Corola-website/Science/308595_a_309924]
-
años de soledad" ("]n veac de singurătate"), istorie care povestește trăirile familiei Buendía în imaginarul sat Macondo. Opera este considerată ca aparținând realismului magic. în 1969 se instalează în Barcelona (Spania) unde trăiește mai mulți ani stabilind legături cu numeroși intelectuali. Din 1975 locuiește în Mexic, Cartagena de indias, Havana și Paris. În 1982 primește Premiul Nobel pentru Literatură. în 1988 este președintele unei grupări editoriale și proprietarul revistei "Revista Cambio" în Columbia, dar în 2006 își vinde acțiunile. În 2002
Gabriel García Márquez () [Corola-website/Science/308615_a_309944]
-
căreia a existat o „revoluție a proletariatului”, anume „revoluția” comunistă. În fapte, așa cum reiese din studiile istorice acumulate din 1991 încoace, revoluțiile populare, ca cea din februarie 1917 în Rusia, nu au produs comunism, liderii comuniști nu erau proletari ci intelectuali, iar comunismul, totdeauna instaurat prin lovituri de stat posterioare revoluțiilor, ca cea din octombrie 1917 în Rusia, s-a arătat la fel de coercitiv cu proletarii, precum și cu celelalte clase sociale. Dar, conform doctrinei care stă la baza proletcultului, „revoluția proletariatului” este
Proletcult () [Corola-website/Science/308657_a_309986]
-
un caracter militant politic. După o scurtă apariție, ca elev, pe scena de la Cișmeaua Roșie, a fost trimis de domnița Ralu Caradja la școala din Paris a lui Joseph François Talma. Întors în țară, a întemeiat în 1833, împreună cu alți intelectuali legați de mișcarea revoluționară democrată, prima școală de artă dramatică. Pregătind primele cadre profesionale de actori, el a pus bazele teatrului cult în Țara Românească. A tradus din Homer (publică la București, în 1837, prima traducere în românește a Iliadei
Costache Aristia () [Corola-website/Science/308668_a_309997]
-
Basarabeasca), unde a slujit în perioada 1975-1998. După cum își amintea pr. Gheorghe Botnari, atmosfera din Abaclia era exact opusă celei din Coșcodeni, aici desfășurându-se o bogată propagandă ateistă. Copiii din sat erau lipsiți de educație și tradiție creștinească, iar intelectualii, dar și mulți alți săteni, considerau că este rușinos chiar și să se salute cu slujitorul altarului. Deși s-a gândit inițial să solicite o altă parohie, a rămas la Abaclia. A avut în grijă și satele din apropiere unde
Anatolie Botnari () [Corola-website/Science/308683_a_310012]
-
Vladimir și ai săi au revenit la Odesa, unde mama sa a deschis, pentru a-și câștiga existența, o papetărie. Personalitatea puternică și bagajul de cultură al mamei au avut o înrâurire deosebită asupra formării lui Jabotinski ca om și intelectual. La 7 ani a fost trimis de mama sa să învețe la un gimnaziu rus, unde a fost primit cu greutate, din cauza politicii care limita admiterea de evrei. De la opt ani a început să învețe ebraica cu scriitorul Yehoshua Hana
Zeev Jabotinski () [Corola-website/Science/308661_a_309990]
-
ale populației Germaniei de noile valori liberale ca și de noile cunoștințe din medicină: era începutul medicalizării, al scrupulelor morale și al încercărilor statului proaspăt unificat de a suda națiunea în jurul unor valori comune; într-un astfel de context acești intelectuali și profesioniști evrei, împărtășind și ei din ce în ce mai mult valorile și ideile mediului majoritar protestant și german, au ales să respingă ritul circumciziei, mai ales acela în forma lui tradițională care apela la aspirarea orală, din temeri medicale sau posibil și
Circumcizie () [Corola-website/Science/308674_a_310003]
-
la Editura Univers Enciclopedic (2002). Conține o poezie și povestiri/legende, în traducere din l. germ. Conține 268 de scrisori expediate unui unic adresant: Dr. Maria Ciorănescu din București, sora lui Nicolae, Alexandru, Gheorghe, Ecaterina Ciorănescu, o adevărată dinastie de intelectuali, precum și, în anexe, sentințele de condamnare la moarte (1945) și de reabilitare post-mortem ale lui Pamfil Șeicaru (1995), actul de donație Patriarhiei Române a Mănăstirii Sf. Ana din Orșova (1975). Conține patru eseuri și trei medalioane (A.C. Cuza, C. Stere
Mircea Coloșenco () [Corola-website/Science/308729_a_310058]
-
mod ironic, Nicefor a rămas în palatul imperial și a devenit cu timpul unul dintre cei mai apropiați consilieri ai împăratului Ioan. În claustrare, Ana și-a dedicat întregul timp studiului filosofiei și al istoriei. Ținea adunări unde erau invitați intelectuali ai vremii, multe fiind dedicate studiilor aristotelice. Geniul Anei și cunoștințele sale sunt evidente în operele sale. Printe altele, cunoștea filosofie, literatură, gramatică, teologie, astronomie, și medicină. Putem presupune luând în considerare erori minore că cita din memorie din Homer
Ana Comnena () [Corola-website/Science/308761_a_310090]
-
în anul următor fiind acuzat de trai în concubinaj cu actrița văduvă Antonia Trillo. În 1598 s-a căsătorit cu Juana de Guardo, fiica unui bărbat înstărit, furnizor de carne la Curte. Această căsătorie i-a atras batjocura unora dintre intelectuali (a lui Luis de Góngora, de exemplu), deoarece se pare că soția lui era o femeie vulgară, cu care Lope de Vega s-a căsătorit numai pentru bani. Cu toate acestea, cei doi au avut împreună un fiu, Carlos Félix
Lope de Vega () [Corola-website/Science/307955_a_309284]
-
fost propusă pentru demolare și la scurt timp propunerea a fost pusă în practică. Anexele mănăstirii precum și zidul au fost dărâmate și nu mult a mai trebuit ca întregul complex să fie demolat. Datorită protestelor și memoriilor trimise de unii intelectuali ai vremii (printre care Dinu Giurescu, profesorul Grigore și Răzvan Teodorescu) către mai multe instituții (Patriarhie, Consiliul pentru Cultură din Comitetul Central etc.), Biserica Mănăstirii Mihai Vodă și turnul clopotniței au putut fi salvate. Pentru a face loc simbolului comunismului
Mănăstirea Mihai Vodă () [Corola-website/Science/308013_a_309342]
-
ea i se adresa „"Mr. Emerson"” („"Domnule Emerson"”). Copiii lor se numeau : Waldo, Ellen, Edith, si Edward Waldo Emerson. Ellen, prima fiica a fost numită după prima soție a lui Emerson, la sugestia Lydiei. În septembrie 1835, Emerson, împreună cu alți intelectuali ce împărtășeau aceeași viziune, a fondat „Clubul Transcendental”, care a servit drept centru operativ al mișcării, chiar dacă revista să „"The Dial"” nu a fost scoasă la tipar până în iulie 1840. Emerson și-a publicat, fără să-l semneze, primul său
Ralph Waldo Emerson () [Corola-website/Science/308054_a_309383]
-
celui de-Al Doilea Război Mondial și a ocupației naziste (1941-1944), Lem a fost nevoit să folosească acte false - familia lui Lem avea origini evreiești, ceea ce o punea într-un pericol mai mare decât simplul fapt că erau cetățeni și intelectuali polonezi - câștigându-și existența ca mecanic auto și sudor și devenind membru activ al mișcării de rezistență. În 1945, provincia estică Kresy a fost anexată Ucrainei Sovietice, așa încât familia - la fel ca multe alte familii poloneze - a fost relocată în
Stanisław Lem () [Corola-website/Science/308060_a_309389]
-
voastre, idea se va dezvolta până la atingerea proporțiilor ei imense. O revoluție corespondență va avea loc și în spirit.”" În același an, transcendentalismul că mișcare a căpătat coeziune prin fondarea Clubului Transcendental din Cambridge, Massachusetts, pe 8 septembrie 1836, de către intelectuali proeminenți din New England, precum George Putnam, Ralph Waldo Emerson sau Frederick Henry Hedge. Începând cu 1840, grupul a publicat constant în revistă lor „"The Dial"”, precum și în alte publicații. Scopurile practice ale transcendentaliștilor au fost variate; câțiva din grup
Transcendentalism american () [Corola-website/Science/308094_a_309423]
-
de la experiențele trăite la ferma Brook, unde pentru scurt timp a trait o comunitate care se ghida după principiile transcendentaliste. Transcendentalismul își are originile în filozofia Transcendentala a lui Immanuel Kant (și în idealismul filozofic german în general), pe care intelectualii secolului XIX din New England au adoptat-o ca alternativă la senzualismul lockian al părinților lor și al Bisericii unitariene, găsind această alternativă în gândirea vedica, idealismul german și romantismul englez. Transcendentaliștii doreau să-și bazeze religia și filozofia pe
Transcendentalism american () [Corola-website/Science/308094_a_309423]
-
elevi și eleve. („Sionul românesc”, Viena, 1863). Însuși episcopul distribuia premiile celor mai merituoși elevi. Din contribuțiile credincioșilor, a înființat "fondul școlastic", pe care l-a folosit la întreținerea tinerilor care studiau la universitățile străine, pentru ca și românii să aibă intelectualii lor. În anul 1860, episcopul Ioan Alexi a vizitat o mare parte a parohiilor din Vicariatul Maramureșului. Împreună cu mitropolitul Alexandru Sterca-Șuluțiu și cu episcopul Vasile Erdeli a protestat la cererea celor 58 de maramureșeni, pretinși români,din 1860, de redactare
Ioan Alexi () [Corola-website/Science/308173_a_309502]
-
Filip Brauner, reporter și traducător român, evreu de origine, unul din cei mai cunoscuți reporteri interbelici care, alături de Geo Bogza, a pus bazele reportajului literar românesc (Filip Brauner), s-a născut la Roman, în anul 1898 într-o familie de intelectuali evrei. În cursul primului război mondial s-a mutat cu familia la Iași. A debutat ca scriitor la Iași în revistele „Versuri și Proză” ( a lui Jean Hefter), „Absolutio” (a lui I. Ludo), „Zări senine” La sfârșitul primului război mondial
Filip Brunea-Fox () [Corola-website/Science/308237_a_309566]
-
restaurării împăratului în rosturile sale politice de care fusese deposedat. Încă în anul 1715, în lucrarea „Istoria Marii Japonii”, scrisă la inițiativa nobilimii din ținutul Mito, se insista asupra importanței familiei imperiale. În același scop s-a alăturat și efortul intelectualilor de a diminua influența civilizației chineze și de a revigora vechea religie japoneză, shinto, prin opoziție cu confucianismul și budismul. Omul de cultură japonez Mataori a pus accentul, în câteva din lucrările sale, pe caracterul divin al originii împăratului, iar
Istoria Japoniei () [Corola-website/Science/308200_a_309529]
-
răscoalelor, mișcărilor și acțiunilor din perioada următoare acestui eveniment au purtat o tentă atât antifeudală, cât și una anticolonialistă. În fruntea acestor mișcări de mase se aflau samuraii cu vederi reformiste care au reușit să-și alăture burghezia, țăranii și intelectualii. Lupta armată împotriva shogunului a fost declanșată în provincia Choshu, în anul 1865. Abia în iulie 1866 forțele armate shogunale i-au putut înfrunta pe răsculați, dar au fost înfrânte. În februarie 1867, împăratul Kōmei moare, urmându-i la tron
Istoria Japoniei () [Corola-website/Science/308200_a_309529]
-
cu armonice de cor de filarmonică, plămădită din voci mature dar și în formare, dând sens unei chemări scripturistice: „Toată suflarea să laude pre Domnul...” Corala îmbină în componența sa persoane care deja activează în coruri profesioniste dar și profesori, intelectuali, studenți teologi sau absolvenți de Conservator, cu toții dăruiți pentru această slujire (coslujire) în Biserică; pentru fiecare este un act de dăruire și dragoste pentru cântul coral bisericesc.
Corul Patriarhiei Române () [Corola-website/Science/308241_a_309570]
-
martie 1998) a fost un om de știință, specialist în domeniul fizicii și chimiei materialelor semiconductoare, organizator și primul rector al Universității Tehnice din Chișinău. este născut la 17 iunie 1926 în Chișinău, Basarabia. Este descendent dintr-o familie de intelectuali, printre care un bunic cu studii la vestita "Sorbona", cu tatăl profesor de limbă franceză, bun cunoscător a nouă limbi străine și mama, absolventă a conservatorului, Sergiu Rădăuțan a dus mai departe și a întreținut mereu vie flacăra tradițiilor cărturărești
Sergiu Rădăuțanu () [Corola-website/Science/307524_a_308853]
-
dispărut fără urmă. Daniel Ciugureanu a fost fiul preotului Alexandru Ciugureanu și al profesoarei Ecaterina Ciugureanu. S-a născut la 9 decembrie 1885, în satul Șirăuți, Ținutul Hotin, gubernia Basarabia (astăzi Șirăuți, Briceni, Republica Moldova). Făcând parte dintr-o familie de intelectuali, de timpuriu și-a dat seama de rostul cărții. Învățătura a început-o în familie, studiile primare le-a făcut în satul natal, cele secundare în orașul Bălți și la Seminarul Teologic din Chișinău. În 1905 a devenit student al
Daniel Ciugureanu () [Corola-website/Science/307513_a_308842]
-
Daniel Ciugureanu au atras atenția autorităților ruse care în mai 1912 l-au arestat și l-au deportat în Siberia. A fost eliberat după câteva luni de detenție și s-a întors în Basarabia. În Mai 1913 un grup de intelectuali moldoveni a fondat la Chișinău revista, iar în 1914 și ziarul Cuvânt moldovenesc, care va deveni o piesă centrală în mișcarea pentru trezirea conștiinței naționale a moldovenilor. Prima ediție a ziarului a fost tipărită la 1 ianuarie 1914, iar ultima
Daniel Ciugureanu () [Corola-website/Science/307513_a_308842]
-
ziarului "Cuvânt moldovenesc" au fost: Nicolae Alexandri, Pantelimon Halippa, Simion Murafa, Alexei Mateevici, Daniel Ciugureanu, Onisifor Ghibu, Gheorghe Stârcea, Ion Pelivan, Teodor Inculeț etc. În Aprilie 1917 ziarul a devenit oficiosul Partidului Național Moldovenesc. În Aprilie 1917 un grup de intelectuali și funcționari moldoveni a pus bazele Partidului Național Moldovenesc care își propunea să lupte pentru dobândirea drepturilor cetățenești și naționale pentru moldovenii din Basarabia și de dincolo de Nistru. Iată lista candidaților Partidului Național Moldovenesc pentru mandatele de deputat în Sfatul
Daniel Ciugureanu () [Corola-website/Science/307513_a_308842]
-
român. S-a născut la Chișinău (Republica Moldova), la 12 ianuarie 1967. Este fiica lui Semion Potlog, ofițer în trupele de elită ale aviației, născut la 14 noiembrie 1933 în satul Zgărdești (Telenești). Tatăl vine dintr-o familie de profesori și intelectuali, originari din teritorii aparținătoare Monarhiei Austro-Ungare; este absolvent al Școlii Înalte de Aviație Militară din orașul Dvinsk. În urma unui dramatic accident, este nevoit să renunțe prematur la cariera de militar, devenind la 28 de ani invalid și fiind pensionat. Mama
Aura Christi () [Corola-website/Science/307701_a_309030]