14,976 matches
-
auditare financiară, în cazul cărora delegarea conducerii societății este obligatorie. În privința executării atribuțiilor art. 1441 din L.S.C. prevede că membrii consiliului de administrație își vor exercita mandatul cu loialitate, în interesul societății. Din acest punct de acest punct de vedere, legiuitorul a creat o discrepanță între administratori și directori, deoarece directorii numiți din rândul terților nu sunt obligați, în interpretarea stricto sensu a textului, să își exercite mandatul cu loialitate, interpretare care nu poate fi însă primită întrucât atât timp cât directorii sunt
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
și diligența unui bun administrator. Se consideră că administratorul nu încalcă această obligație dacă în momentul luării unei decizii de afaceri el este în mod rezonabil îndreptățit să considere că acționează în interesul societății și pe baza unor informații adecvate. Legiuitorul a definit decizia de afaceri ca orice decizie de a lua sau de a nu lua anumite măsuri cu privire la administrarea societății. Formularea prevederii legale este foarte permisivă astfel încăt este de dorit ca delimitările concrete ale obligației de a face
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
găsească un alt cumpărător care să obțină acordul celorlalți asociați sau fie, în caz contrar, să se retragă din societate, dacă actul constitutiv prevede această posibilitate. Transmiterea părților sociale se poate face la o altă valoare decât valoarea nominală pentru că legiuitorul nu interzice negocierea părților sociale ci doar emiterea de titluri negociabile reprezentând părți sociale 407. În cazul în care transmiterea părților sociale este cu titlu gratuit este necesar ca actul de cesiune să îmbrace formă autentică, pentru transmiterea cu titlu
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
evidența nimicirea cetății “atunci cănd vor fi paznici de fier sau cănd omul de aramă va sta să păzească”. Astfel, apare ca inevitabilă afirmația potrivit căreia “prima și cea mai importantă funcție a regelui filozof este cea de întemeietor și legiuitor al statului”, fiind singurul capabil de a deveni întemeietorul unei cetăți virtuoase, “să schițeze forma constituției statului”, imitănd astfel originalul, “privind în ambele direcții, de la model la imagine, și înapoi, de la imagine la model”. Pentru a menține stabilitatea statului, pentru
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian-Vladimir Costea () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2275]
-
nu te ferești de cei de la care te aștepți mai puțin să-ți facă un rău.) Ori fură, ori ține sacul, e tot lotru. (Acceptarea complicității, pentru a face un rău repetat, este dovada unor disponibilități psihice asemănătoare. De aceea legiuitorul apreciază că: „Tăinuitorul este tot atât de vinovat ca și hoțul”.) Hoț pe hoț anevoie Înșală. (Îți trebuie, Într-adevăr, talent ca să poți Întrece un veritabil profesionist: „E mare hoț cine fură de la alt hoț”.) Hoțul nedovedit e negustor cinstit. (Unii răufăcători
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
22), un puternic centru de energie. Devierea capului de la simetria frontală a figurii și concentrarea aprigă a privirii introduc un vector oblic care se mișcă spre exterior precum raza unui far. Dacă privitorul dorește să găsească o motivație a mâniei legiuitorului, el se poate referi la mulțimea israeliților care adoră vițelul de aur. Chiar dacă Michelangelo a avut în minte acest episod biblic, ar fi o greșeală ca privitorul să încerce să „completeze” compoziția făcând apel la gloata „absentă”, îndepărtată din imaginația
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
-i fim recunoscători, adaugă Thiers, de a ne fi transmis, într-o deplină ordine, statul civil și organizarea administrativă". Imaginea Omului providențial se prezintă astfel sub forma unui al treilea model. Lui Alexandru, cuceritorul, i se substituie arhetipul lui Solon, legiuitorul. E un arhetip pe care îl găsim în 1940 și 1941, la începutul Revoluției naționale, într-o anumită imagine a mareșalului Pétain, fondatorul unei "noi ordini". Îl regăsim și mai puternic, în imaginea lui de Gaulle, cel din 1958, stabilind
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
sus cu manuscrisele adevăraților eseni că ei s-au dus acolo din Getia și nu aveau nici o legătură cu mozaismul. Lepra de Filon care a fost inițiatorul acți- unii de iudaizare a culturii a geților, grecilor și romanilor scrie: ,,Moșe, legiuitorul nostru, a constituit o frăție de ucenici ce poartă numele de eseni... în a șaptea zi... merg la locurile sfinte numite sinagogi, și ascultă cu mare atenție. Apoi unul dintre ei citește din Scriptură, în timp ce altul, ales dintre cei mai
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
înțelepciunea geților sau esenilor așa cum am arătat din compararea Cărții revelațiilor cu Apocalipsa lui Ioan. Mai vin cu un mic fragment din scrierea esenă intitulată Evanghelia păci: ,,La aceasta, cei din jurul Învățătorului îi spuseră: «Noi toți urmărim legile lui Moise, legiuitorul nostru, așa cum sînt cunoscute în scrierile noastre sfinte». Atunci Învățătorul le-a zis: Nu căutați Legea în scripturile voastre, căci Legea este viață, în timp ce scrierea este moartă. Adevăr zic vouă. Moise, n-a primit de la Iahwe legile sale prin scris
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
prevăzută de legea penală, dacă făptuitorul, în momentul săvârșirii faptei, fie din cauza alienației mintale, fie din alte cauze, nu putea să-și dea seama de acțiunile sau inacțiunile sale, ori nu putea fi stăpân pe ele"). După cum se poate deduce, legiuitorul obligă specialiștii psiholog și psihiatru să stabilească post-actum discernământul prin diagnosticarea capacității psihofizice sub aspect intelectual și volutiv, a făptuitorului din timpul comiterii faptei. În urma analizei anterioare se ridică întrebarea inevitabilă: care sunt elementele caracteristice și diferențiatoare ale personalității infractorului
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
ființa "noului filosof". Tocmai de aceea, mai cu seamă în prima parte a acestui comentariu, chipul tipului uman amintit acum, "noul filosof", va fi adus în față și pus să-și arate însăși ființa. De asemenea, Nietzsche folosește uneori termenul "legiuitor" cu o semantică de sinteză, care înglobează sensurile "omului nobil", ale "omului superior", ale "supraomului". În locurile din opera sa care cuprind referiri la filosofia nietzscheană, C. Rădulescu-Motru are în vedere, dintre formele de excelență ale umanului, cu deosebire supraomul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de valori. Iar uzura acestora conduce către neantul lor. Acest moment cere reevaluarea, iar sub determinare istorică el reprezintă vremea "omului superior", a "noului filosof". Nietzsche mizează pe o spontaneitate istorică, insuficientă însă în a preveni catastrofa: neantul valorilor. Astfel, "legiuitorul" (cel care propune evaluări noi, imagine schematică a supraomului) are o apariție fulgurantă, nepregătită de cauze speciale și fără a împlini o misiune sau o finalitate ordinare. Totuși, rolul său este mântuitor; el aduce salvarea lumii înstăpânite; el ne va
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ca Dumnezeu!?) Reîntoarcerea eternă stă în posibilitatea oricărui om. Dar numai cei "chemați" o trăiesc: sunt "oamenii nobili". Logica lui Nietzsche, referitoare la conceptul omului nobil, nu poate nesocoti deicidul: de fapt, îl impune, căci omul în postura sa de "legiuitor" (evaluator originar etc.), de creator, nu are nici o șansă decât prin sine, adică printr-o reflexivitate absolută (care la Nietzsche apare ca autoexperimentare), în care alteritatea să apară doar ca obiect al noii ordini. Omul-creator îl neagă pe Dumnezeu; dacă
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Dumnezeu! Îl caut pe Dumnezeu!""252 "Filosoful nou" al lui Nietzsche ar putea fi gândit ca elită socială, după cum sugerează unele interpretări. Dar semnificația primară a sa este aceea de "elită axiologică": el impune valorile și normele; el este însuși legiuitorul. Actul său se consumă în orizontul culturii. Într-un fel, "vocația" lui C. Rădulescu-Motru își desfășoară rolul tot într-un orizont cultural. Numai că autorul personalismului energetic lucrează cu un alt înțeles al culturii decât cel nietzschean: cultura este personalitatea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
liniare este vocația; cel al veșnicei reîntoarceri este nobilul, omul superior ("filosoful"); sau ar putea fi supraomul. Prin conceptul vocației, personalismul energetic confirmă determinismul prin finalitate, care, după cum am văzut, este construit în analogie cu structura formală a finalității kantiene. Legiuitorul (termen generic, aici, pentru filosof, nobil, om superior, chiar supraom), reevaluatorul tuturor valorilor, cel care trăiește veșnica reîntoarcere, deschide două orizonturi: al trecutului, în seria căruia el este punct final; al reevaluării, în care el este autorul actului originar, fiind
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
tuturor valorilor, cel care trăiește veșnica reîntoarcere, deschide două orizonturi: al trecutului, în seria căruia el este punct final; al reevaluării, în care el este autorul actului originar, fiind el însuși de condiția originarului. Odată așezat în limitele propriei lucrări, legiuitorul reface ordinea trecutului; omul însuși capătă îndreptățire existențială prin actul său. Cele patru idei fundamentale ale filosofiei lui Nietzsche, potrivit unor interpreți ai acesteia (E. Fink, de exemplu) moartea lui Dumnezeu, voința de putere, veșnica reîntoarcere a Aceluiași, supraomul semnifică
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
această condiție, și condiționarea naturală. Omul nu se află la cumpăna dintre condiționatul natural și Necondiționat, ca ipostazele personalității din filosofia lui C. Rădulescu-Motru, ci în identitate totală cu polii existenței. E drept că se află în această poziție numai legiuitorul, pe când omul obișnuit, "mul resentimentului", fiind consumatorul "alorilor eterne", migrează când către un capăt, când către celălalt, nereușindu-i nici renunțarea la propria natură sau identificarea cu ea, nici deicidul. Prin acest topos antropologic, filosofia lui Nietzsche dezvăluie un model
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
nu este posibilă identitatea acestor trei momente (omul, condiționatul natural și Necondiționatul). Vocația reconfirmă acest model uman. Legiuitorul nietzschean are, în spațiul unei reconstrucții antropologice, un alt loc decât vocația personalist energetică. Încadrarea teoretică a vocației este ontologia (umanului); a legiuitorului este filosofia culturii. Capitolul Ce este aristocrația? din Dincolo de bine și de rău începe cu un enunț ce exprimă, pentru Nietzsche, o evidență: "oate înălțările tipului "om" au fost și vor fi și de acum înainte opera unei societăți aristocratice
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
în acțiune. El doar răstoarnă valorile; supraomul le transmută. După socotința lui G. Deleuze, omul superior acceptă încă afirmația incompletă care nu cuprinde și negația, anume afirmația măgarului: I-A (în germană ja înseamnă da!). Toate deosebirile dintre omul nobil (legiuitorul, noul filosof, aristocratul) și vocația personalist energetică sunt potențate dacă îl substituim pe cel dintâi cu "omul superior", schițat mai sus. Dar tocmai din tabloul acestor diferențe poate rezulta o întărire a elementelor de identitate ale vocației. Acesta a fost
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ale unui auditoriu la mesajul electoral. Această metodă furnizează o evaluare imediată a propunerilor conținute în discurs, care suscită adeziunea și blamul, precum și a intensității acestor reacții 44. În Franța, dezvoltarea spectaculoasă a practicii sondajelor politice l-a determinat pe legiuitor să reglementeze utilizarea acesteia în conjuncturi electorale. Într-adevăr, legea din 19 iulie 1977 reglementează "orice sondaj de opinie ce are un raport direct sau indirect cu un referendum, cu alegerile prezidențiale ori cu alte alegeri reglementate de Codul electoral
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
din 19 iulie 1977 interzicea publicarea sondajelor în ultimele zile ale campaniilor. Mai recent, legile din 1988 și 1990 privind finanțările campaniilor, limitarea cheltuielilor și clarificarea finanțării activităților politice, introduc plafoane financiare, dar și interdicții materiale semnificative, care atestă rezistența legiuitorului la modernizarea spațiului public și teama lui de efectele nedorite. Astfel, în legea din 15 ianuarie 1990, cheltuielile au fost limitate la nivele variind în funcție de natura consultării. Pentru alegerile prezidențiale, plafonul se ridică la 120 milioane de franci, pentru un
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
prin presă sau a oricărui mijloc de comunicare audiovizuală. În sfîrșit, aceeași lege oprește pentru șase luni publicitatea instituțională privind realizările sau administrarea unei colectivități aflate pe teritoriul colectivităților vizate de scrutin. Ansamblul acestor dispoziții restrictive sau prohibitive atestă voința legiuitorului francez de a limita orizontul publicității politice, datorită grijii de a asigura moralitatea activităților politice. În această situație, trebuie să remarcăm o limitare și nu o împiedicare totală a recursului la astfel de tehnici. Într-adevăr, fiind vorba de publicitatea
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
în memoriile adresate marilor puteri în anii '20 ai secolului al XIX-lea. Toate acestea au dat roade, când în textul Regulamentului Organic (1831-1832) a fost recunoscută legitimitatea proiectului de unire a celor două principate danubiene. Motivele justificate invocate de către legiuitori erau găsite în comunitatea de origine, religioasă, de obiceiuri și lingvistică, precum și nevoile comune ale locuitorilor celor două principate (Regulamentul Organic, art. 130). Dezideratul politic al unirii este menționat explicit în Regulament, titlul secțiunii V fiind "Începuturi de o unire
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
să audă despre Iisus, ca să înțeleagă toată taina răscumpărării și realizarea bunătății cerești ce venea prin El. în viața noastră creștină și în special în rugăciunile noastre, să nu uităm să cerem de la Dumnezeu mântuirea sufletului nostru. „Și iată, un legiuitor s-a sculat, ispitindu-l pe el și zicând: învățătorule ce să fac să moștenesc viața cea veșnică” . Mântuirea este cel mai mare dar, cea mai mare binefacere adusă și dată de Mântuitorul Hristos omului căzut în păcat. Jertfa Domnului
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
de drept natural și că a o aboli ar fi echivalat cu schimbarea naturii umane. În timpul preparativelor pentru Declarația drepturilor omului, Mirabeau sublinia cât este de dificil să distingi între ceea ce ține de natura omului și ceea ce ține de voința legiuitorului. Regăsim aceeași dilemă în dezbaterile din societatea de astăzi: avem oare dreptul de a abandona căile naturii, manipulând embrioni umani? Homosexualitatea face oare parte din natura umană și este ea fondatoare a unor drepturi proprii? Pentru a examina ipoteza existenței
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]