15,094 matches
-
Constantinopol să-l ajute în ceea ce ei au numit rezistența lui demnă de laudă. În mijlocul acestui dezastru, Caterina s-a îmbolnăvit. Boala i-a fost agravată de situație și, în august, avea să moară. A fost înmormântată la Palaiokastro, în Lemnos. Curând, turcii au plecat pe mare. Dar când Constantin, văduv pentru a doua oară, a ajuns la Constantinopol, era deja luna noiembrie. Între timp, lovitura lui Dimitrie eșuase. Împăratul se hotărâse să-i transfere lui Constantin Fortăreața de la Selymbria, la
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
înfrângere din partea turcilor la Kossovo, în 1448, a emis un hrisobul imperial, promițându-i fie Selymbria, fie orașul Mesembria, pe țărmul Mării Negre. Pentru regele Alfons al V-lea al Aragonului și Neapolelui, a emis un alt hrisobul, oferindu-i insula Lemnos. A căutat sprijin la conducătorii genovezi ai Chiosului, promițându-le să le plătească pentru ajutor. Și-a repetat apelul către Veneția și a trimis un alt sol într-un turneu, la Ragusa, în diverse orașe italiene și, mai presus de
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
frunzelor (filoide) au apărut la algele brune, dar acestea nu sunt omologe frunzelor plantelor superioare. Frunzele mici ale mușchilor reprezintă cea mai simplă frunză din punct de vedere morfologic și structural. Acestea au un țesut liberian primitiv, nu au vase lemnoase și deci nu sunt omologe frunzelor plantelor superioare. Frunză propriu-zisă apare la ferigi, iar la spermatofite ea are cea mai evoluata organizare. Funcțiile principale ale frunzei sunt: fotosinteză, transpirația și respirația. Fiind cel mai plastic organ vegetativ al plantei, frunză
Frunză () [Corola-website/Science/305192_a_306521]
-
vapori prin fenomenul de transpirație prin stomate, fie sub formă de picături prin fenomenul de gutație. Transpirația este un proces propriu plantelor terestre și reprezintă pierderea unei însemnate cantități de apă absorbita la nivelul rădăcinii și preluată de vasele conducătoare lemnoase. Ajuns la nivelul frunzelor, excesul de apă este eliminat. Suprafață mare de contact cu atmosfera, stomatele numeroase (mai ales pe epiderma inferioară), mezofilul bogat în cloroplaste și spațiile intercelulare din țesutul lacunar contibuie la o activitate fotosintetica ridicată și, deci
Frunză () [Corola-website/Science/305192_a_306521]
-
la temperaturi ridicate, însă fără a folosi apă pe post de solvent. Compușii aromatici sunt eliberați din materia primă, care mai apoi se contopesc pentru a forma mirosuri distincte. De obicei, această metodă este folosită în cazul unei materii prime lemnoase, unde un miros cu o senzație ușoară de fum este dorit în produsul final. Fracționarea este folosită pentru a exclude anumiți compuși aromatici din mirosul produsului finit. Această metodă este mai scumpă, însă este folosită pentru a elimina anumite mirosuri
Parfum () [Corola-website/Science/304761_a_306090]
-
s Hospital Ship - Navă spital a majestății sale) "Britannic" sub comanda căpitanului Charles Alfred Bartlett. După ce a încheiat cinci călătorii spre partea răsăriteana a Mării Mediterane și aducând în Anglia bolnavi și răniți, "Britannic" a plecat din Southampton cu destinația Lemnos la ora 14:23 în data de 12 noiembrie, 1916. Aceasta ar fi trebuit să fie a șasea călătorie în Marea Mediterana. "Britannic" a trecut de strâmtoarea Gibraltar la miezul nopții de 15 noiembrie și a ajuns la Napoli în dimineața
HMHS Britannic () [Corola-website/Science/305761_a_307090]
-
Campanula alpina), Ochiul găinii (Primula minima), Degetaruțul (Soldanella pussila), Piciorul cocoșului alpin (Ranunculus alpestris), Unghia păsării (Viola declinata), spânzul (Helleborus purpurascens), coacăzul de munte (Brukenthalia spiculifolia) etc. "Etajul subalpin" cuprinde toate vârfurile și crestele între 1700 și 1950 m. Vegetația lemnoasă este reprezentată în principal de Jnepăn(Pinus mugo), Ienupăr(Juniperus communis), Smîrdar (Rhododendron Kotsckyi), Azalee pitică (Loisleuria procumbes), Părușca (Festuca supina), Scrântitoare (Potentilla ternata), Afin(Vaccinium myrtillus), Merișor(Vaccinium vitis idaea). "Etajul pădurilor de molid", cuprins între 1300 și 1700
Munții Șureanu () [Corola-website/Science/306299_a_307628]
-
Parus caeruleus, P. major) etc., aproape toate, exceptînd gaița, fiind ocrotite de lege și declarate monumente ale naturii. Rezervația forestieră Lepșa-Zboina ocupă o suprafață de 210,7 ha, fiind situată pe versantul sudic al Muntelui Zboina Neagră. Are o vegetație lemnoasă și alcătuire floristică aflate în stadiu aproape natural. Este accesibilă din stațiunea Soveja și din satul Lepșa, pe DN 2D, continuat cu DJ 205F. Rezervația conține făgete seculare pure, cu exemplare de Fagus silvatica, avînd vîrsta de aproape 260 ani
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
este un gen de arbori și arbuști pereni din familia Asparagaceae, subfamilia Agavoideae. Acest gen cuprinde circa 40 - 50 de specii, vivace, originare din America de Nord, America Centrală și Indiile de Vest. are o tulpină caracteristică, lemnoasă, groasă și aspră, la extremitatea căreia se formează una sau mai multe rozete de frunze. În mediul natural atinge chiar 12 m înălțime. Originară din America Centrală (Mexic și Guatemala), Yucca era folosită de populația maya în urmă cu 2000 de
Yucca () [Corola-website/Science/306353_a_307682]
-
cm conținând cioburi de teracotă la bază, pentru favorizarea drenajului, și un compost obișnuit. Dacă plantele ajung prea mari și își pierd forma, se pot multiplica prelevând fragmente de tulpină primăvara-vara. Se scoate vechea plantă din ghiveci, se așază tulpina lemnoasă pe o suprafață plată și stabilă și se taie în segmente de lungimi diferite (minim 10 cm). Se tratează suprafața tăiată cu pulbere de hormoni rizogeni și se plantază segmentele într-un amestec constituit din părți egale de turbă și
Yucca () [Corola-website/Science/306353_a_307682]
-
ul este un material natural care provine din plantele lemnoase, arbori, arbuști etc., fiind compus în majoritate din celuloza și lignina și în mica parte din gume, rășini, materii tanante și materii colorante. ul, o materie de origine organică, este produs de plantele lemnoase care fac parte din grupa vegetalelor
Lemn () [Corola-website/Science/305909_a_307238]
-
material natural care provine din plantele lemnoase, arbori, arbuști etc., fiind compus în majoritate din celuloza și lignina și în mica parte din gume, rășini, materii tanante și materii colorante. ul, o materie de origine organică, este produs de plantele lemnoase care fac parte din grupa vegetalelor superioare cormofite - plante vasculare care sunt formate din țesutul lemnos xilen și țesutul liberian - floem. Microscopic lemnul este diferit privit, în funcție de planul în care este secționat. Lemnul este alcătuit din mai multe tipuri de
Lemn () [Corola-website/Science/305909_a_307238]
-
și lignina și în mica parte din gume, rășini, materii tanante și materii colorante. ul, o materie de origine organică, este produs de plantele lemnoase care fac parte din grupa vegetalelor superioare cormofite - plante vasculare care sunt formate din țesutul lemnos xilen și țesutul liberian - floem. Microscopic lemnul este diferit privit, în funcție de planul în care este secționat. Lemnul este alcătuit din mai multe tipuri de țesuturi vegetale: țesutul vascular, fibre, parenchimul de rezervă. Lemnul are o structură anatomica specifică fiecărei specii
Lemn () [Corola-website/Science/305909_a_307238]
-
de lemn, precum cel de tec, au o contracție scăzută de umiditate din cauza substanțelor hidrofobe prezente. Pentru a micșora caracterul higroscopic al lemnului, acesta este acoperit cu un strat subțire de vopsea. Viteza sunetului în lemn, de-a lungul fibrelor lemnoase, are o valoare de 4000 până la 6000 m/s, pe când în cereale este de doar 400 - 2000 m/s. Parametrii care influențează viteza sunetului sunt densitatea, elasticitatea, lungimea fibrelor, unghiul, conținutul de umiditate, fisurile. Datorită proprietăților sale acustice excelente, lemnul
Lemn () [Corola-website/Science/305909_a_307238]
-
mai mari decât grosimea sa. Hârtia este obținută din fibre de celuloză amestecate, care se mențin împreună fără un alt liant cu excepția legăturilor de hidrogen și a împletirii fibrelor. Deși cele mai căutate materiale celulozice pentru fabricarea hârtiei sunt pulpa lemnoasă a unor specii de arbori de esență moale, în special cea a coniferelor, datorită existenței fibrelor de celuloză în structura multor plante, de la ierburi până la arbori, se pot folosi și multe alte fibre, așa cum ar fi cele ale plantelor de
Hârtie () [Corola-website/Science/305384_a_306713]
-
mod normal, se găsesc 0,5 miligrame în întregul corp uman; laptele matern uman conține 4 ppm. Ytriul poate fi găsit în plantele comestibile în concentrații de la 20 ppm la 100 ppm, varza având cea mai mare cantitate. Semințele plantelor lemnoase au cea mai mare concentrație, cu până la 700 ppm. Ytriul nu are nicio funcție biologică, dar poate fi foarte toxic pentru oameni și alte animale. Compușii hidrosolubili ai ytriului sunt ușor toxici, iar cei nonhidrosolubili nu sunt deloc. În experimente
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
le ("Solanaceae") este o familie de plante superioare angiosperme dicotiledonate din ordinul lamiale ("Lamiales"), care cuprinde 98 de genuri cu circa 2.700 de specii de plante anuale, bienale, perene, erbacee, rar lemnoase, uneori cu tuberculi subterani, tulpinali, răspândite în regiunile calde, tropicale, mai puțin în cele temperate. Au frunze simple sau compuse, alterne, rar opuse, fără stipele. Florile sunt hermafrodite (bisexuate), actinomorfe, rar zigomorfe, grupate în cime, rareori sunt solitare. Periant de
Solanacee () [Corola-website/Science/303426_a_304755]
-
-15C. Zona muntoasă (pădurile, pășunile și pajiștile) ce împrejmuiește stațiunea, protejază o gamă diversă de plante din floră spontană (arbori, arbuști, ierburi și flori) și asigură condiții de hrană și adăpost mai multor specii din fauna sălbatică a României. Floră lemnoasa este constituită din arbori și arbuști cu specii de: brad ("Abies albă"), molid ("Picea Abies"), zâmbru ("Pinus cembra"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), larice ("Larix decidua"), tisa ("Taxus baccata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), arin ("Alnus glutinosa"), jneapăn ("Pinus mugo"), ienupăr ("Juniperus
Poiana Brașov () [Corola-website/Science/299984_a_301313]
-
dacice de fag ("Symphyto-Fagion"); Pajiști montane de "Nardus" bogate în specii pe substraturi silicioase; Pajiști de altitudine joasă ("Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis"); Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin; Fânețe montane; Vegetație lemnoasă cu "Salix eleagnos" de-a lungul râurilor montane și habitat cu Vegetație lemnoasă cu "Myricaria germanica" de-a lungul râurilor montane. Fauna sitului este una bogată și variată în specii (mamifere, reptile, amfibieni, pești, păsări); dintre care unele protejate la
Parcul Natural Vânători-Neamț () [Corola-website/Science/313064_a_314393]
-
silicioase; Pajiști de altitudine joasă ("Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis"); Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin; Fânețe montane; Vegetație lemnoasă cu "Salix eleagnos" de-a lungul râurilor montane și habitat cu Vegetație lemnoasă cu "Myricaria germanica" de-a lungul râurilor montane. Fauna sitului este una bogată și variată în specii (mamifere, reptile, amfibieni, pești, păsări); dintre care unele protejate la nivel european prin "Directiva CE" (anexa I-a) 92/43/ CE (privind conservarea
Parcul Natural Vânători-Neamț () [Corola-website/Science/313064_a_314393]
-
Africa de păsările migratoare. O caracteristică principală a peisajului este dată de modul straniu în care sau dezvoltat arborii din această pădure. Trunchiurile lor sunt aplecate înspre apă, noduroase și contorsionate. În depresiunile dintre dunele de nisip crește o vegetație lemnoasă formată în principal din stejari brumării, combinată cu anini, plopi albi și negri, ulmi, frasini și tei. Desimea pădurii sporește datorită numeroaselor specii de arbuști ce cresc aici: corn, lemn câinesc, păducel, salbă moale, sânger, verigariu, călin, drăcilă. La originalitatea
Vegetația Deltei Dunării () [Corola-website/Science/313171_a_314500]
-
o grădina din pietre, poate și cioburi în structura și un cenușar) și cuptoarele. S-au găsit și hambare și gropi de provizii. Precursorii vaselor de ceramică erau recipiente din nuiele împletite și lutuite, burdufuri din piele, fructe cu coajă lemnoasă, tigve de animale.Prin intermediul descoperirii vaselor de ceramică, se atestă existența unor centre meșteșugărești de olărit, dar și studierea obiceiurilor alimentare, și viață spirituală, precum și diferențierile sociale. De asemenea, este determinată schimbarea alimentară, modului de preparare a hranei, prin fierbere
Preistoria pe teritoriul României () [Corola-website/Science/314605_a_315934]
-
generală. Zonal, pe altitudine, regiunea este inclusă în etajul nemoral al pădurilor de foioase cu: etajul pădurilor de fag (Fagus silvatica), etajul pădurilor de stejar (între aceste două etaje se distinge un subetaj de amestec, stejar cu fag), dintre speciile lemnoase mai amintind: Quercus robur, Quercus petraea, Fraxinus excelsior, Ulmus procera, Acer campestris. Pe suprafețe mai restrânse, cu condiții microclimatice sau edafice (de sol) specifice, în cadrul etajelor mai sus amintite apare și o vegetație intrazonală, după unii autori, azonală: asociații de
Comuna Vărbilău, Prahova () [Corola-website/Science/314608_a_315937]
-
Cătina de garduri ("Lycium barbarum", "Lycium chinense") este numele comun a două specii foarte apropiate din genul Lycium. Mai este cunoscută și sub numele de goji. Această plantă perenă lemnoasă face parte din familia Solanaceae. Există două varietăți de Goji: Înățimea acestui arbust poate atinge 2-4 m. Ramurile sale, deseori spinoase, atârnă arcuite și poartă frunze lungi, lanceolate sau ovale, de culoare verde-gri. Ele au o lungime de 3-6 cm
Cătină de garduri () [Corola-website/Science/313563_a_314892]
-
din zona dig-mal sau terasă înaltă-mal, în flora spontană se întâlnesc frecvent specii ca: Calamagrostis epigeios, Agropyron repens, Artemisia vulgaris, Filago arvensis, Falcaria vulgaris, Malva pusilla, Lepidium draba, Festuca valleriaca. Plantele sunt reprezentate prin peste 1000 de specii și subspecii lemnoase și ierboase. Pajiștile de câmpie sunt constituite din asociații de Festuca, Poa, Lolium, Agrostis, Trifolium, Euphorbia, Plantago. Există suprafețe mai mult sau mai puțin întinse unde se întâlnesc specii de plante ierbacee rare sau pe cale de dispariție. Astfel au fost
Parcul Natural Lunca Mureșului () [Corola-website/Science/314119_a_315448]