19,447 matches
-
cutumelor Înrădăcinate, prin ambiții - de mondenitate. Se bea mult și se vorbește și mai mult. Iar vorbăria ascunde, În mod cert, spaima de singurătate și de confruntare cu propriul eu. „Nu voi să mă compromentez!” Personajul lui Caragiale are pregnant simțul respectabilității. El se supune necondiționat codului social, Însă flexibilizează ferm codul moral și e preocupat de menținerea aurei onorabilității, a aparențelor. Din dorința de a-și conserva imaginea de sine derivă teama de compromitere și de situații compromițătoare, Însă nu
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
a fi atentă la / cu ginerele. Teama de a nu se compromite există („cocoanele au Înlemnit” când cred că secretul lor va fi divulgat soțului), dar această teamă nu e tot atât de intensă ca amorul. Și nici ca manifestările simțurilor dezlănțuite, ale organicului exacerbat. „Ei! d-ale carnavalului!” Personajul caragialian n-are, se pare, viață intimă; spațiul intim devine spațiu public: În odaia Vetei intră Zița, Spiridon, Chiriac, pătrunde Rică Venturiano, trec prin același iatac Jupân Dumitrache și Nae Ipingescu
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
lui Iordache), „I-a venit pandaliile, era să-și taie gâtul cu briciul.” (Îl informează Iordache pe Nae despre comportamentul Miței). În paralel se desfășoară un alt fel de circ: Pampon Îl agresează fizic pe Crăcănel. În el se trezește simțul demnității și se manifestă un puseu de orgoliu: „... m-a insultat cu palme pe mine, Mache...”. Crăcănel, victimă nevinovată a unei confuzii, vrea și el scandal: „... nu plec de aicea până nu aflu; chem poliția, fac scandal!... (se plimbă făcând
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
poienile și luminișurile pline de soare, liber încercuite de flori. Compoziția, în totalitatea sa, trebuie să cultive de preferință culorile calde, care activează sentimentele umane, trezesc bucurie și dragoste de viață. Genul visător creează o ambianță în care gândurile și simțurile sunt transportate în sfera fanteziei, a imaginațiillor eroice și a episoadelor legendar-pasionante. Pentru a crea impresia de tainic, este favorabilă o astfel de construcție a peisajului în care o parte a lui să fie ascunsă privirii. Acest gen se exprimă
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
tradițiilor religioase și culturale ale fiecărei comunități în parte; în epoca primitivă nu găsim nici medici, nici nurse. - A 2-a etapă de dezvoltare a îngrijirilor de sănătate apare odată cu creștinismul; creștinismul insuflă în persoana care îngrijește devotament, caritate și simțul datoriei. S-au creat primele centre de primire destinate bolnavilor și săracilor, instituționalizarea subliniind funcția de ajutor social a nursingului punându-se accent pe dispensarizarea îngrijirilor corporale și psihice. - A 3-a etapă este legată de dezvoltarea socială și economică
Nursing general : note de curs by Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu () [Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197]
-
informației: 1. Primare (directe)informațiile obținute de la pacient 2. Secundare (indirecte)- informațiile obținute de la anturaj sau membrii echipei medicale, precum și din documente medicale anterioare și literatura de specialitate După caracterul informației: Subiective = acuzele pacientului Obiective = modificări sesizabile cu ajutorul organelor de simț + informații obținute cu ajutorul examenelor de laborator După caracterul temporal al informației conținute: Actuale (prezente): informații valabile în momentul evaluării și potențial variabile; Anterioare (trecute): informații asupra istoricului medical familial și personal. După potențialul de schimbare al conținutului informației: Stabile (invariabile
Nursing general : note de curs by Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu () [Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197]
-
vorbit, deoarece divaghează de la substratul întrebărilor formulate și nu ne oferă informațiile relevante de care avem nevoie. Observarea, examenul fizic și examene de laborator Definiție: Observarea presupune sesizarea directă a informațiilor despre pacient de către asistentul medical, cu ajutorul propriilor organe de simț, în cursul interviului și examenului fizic pe aparate și sisteme. Observarea se desfășoară continuu, atât pe durata interviului, cât și în cursul examenului fizic al pacientului (care poate avea loc înaintea anamnezei, în cursul ei sau după modalitatea preferabilă). Examenul
Nursing general : note de curs by Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu () [Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197]
-
pe aparate și sisteme. Observarea se desfășoară continuu, atât pe durata interviului, cât și în cursul examenului fizic al pacientului (care poate avea loc înaintea anamnezei, în cursul ei sau după modalitatea preferabilă). Examenul obiectiv implică participarea activă a tuturor simțurilor examinatorului. Văzul= inspecție → culoarea tegumentelor și mucoaselor, erupții, mimica, eventuale deformări sau deficiențe ale diverselor aparate și sisteme, proteze. Mirosul → identificarea unor mirosuri anormale, sugestive pentru anumite suferințe ale pacientului (halena fetidă a respirației, halena uremică sau acetonemică, mirosul unor
Nursing general : note de curs by Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu () [Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197]
-
comunicarea cu acesta (reacția la suferință, stereotipii în exprimare, moduri particulare de reacție), identificarea anumitor date patologice care ne orientează spre o anumită suferință medicală (wheezing, disfonie, voce bitonală, neregularitatea zgomotelor cardiace sau a pulsului auzită la măsurarea tensiunii arteriale) Simțul tactil → identificarea (prin atingere și palpare în cursul examenului fizic) caracterelor anumitor zone corporale cu modificări patologice. Realizarea examenului fizic implică și utilizarea unor instrumente medicale specifice: metru, cântar, termomentru, tensiometru, stetoscop, diverse aparate de monitorizare. De evitat: -Lipsa de
Nursing general : note de curs by Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu () [Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197]
-
cu inflamația peretelui vascular); examenul obiectiv constă în inspecție (fig.51), palpare (cordonul venei cu tromboflebită este dur, dureros) și prin măsurarea presiunii venoase. -Aparatul genito-urinar (aspectul OGE, diureză, aspectul urinei, ritmicitatea micțiunilor, durere, etc) -Sistemul nervos și organele de simț (starea de conștiență, orientarea temporo-spațială, diverse acuze și deficite, proteze) -Examenul ochilor (fig.54): modificări la nivelul globilor oculari, exoftalmia (proeminența globilor oculari) în boli endocrine, dar și de cauză neendocrină (traumatisme oculare, tumori, etc.); enoftalmia (înfundarea globilor oculari în
Nursing general : note de curs by Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu () [Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197]
-
de tulburare, elemente de comportament (aspecte normale și patologice) -elemente de psihologie medicală -tehnici de administrare a medicamentelor și de efectuare a sondajelor, spălăturilor, clismelor, perfuziilor -tehnici de măsurare a funcțiilor vitale Aptitudini: -manualitate, rapiditate în mișcări, -observarea, aprecierea prin simțuri, -de comunicare, -analiză -sinteză Atitudini: -răbdare, -blândețe, -înțelegere, -empatie Evaluarea urmărește: -capacitatea de a sesiza corect modificările produse în starea pacientului și de a acționa în consecință -capacitatea de a acționa prin tehnici adecvate pentru măsurare, înregistrare -abilitatea și promptitudinea
Nursing general : note de curs by Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu () [Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197]
-
afectarea articulațiilor interfalangiene și metacarpofalangiene (5). Modificarea este inițial nedureroasă, nefiind percepută ca atare de pacient. Manifestările clinice includ: senzația de înțepenire a mâinii, pierderea dexterității pentru mișcările fine și senzație de slăbire a mâinilor (căderea obiectelor din mână). Diminuarea simțului discriminator tactil (recunoașterea obiectelor pipăite fără a le vedea) indică un grad de afectare nervoasă fie datorată neuropatiei asociate, fie datorată îngroșării pielii, aceasta având un aspect ceros. În zonele interesate „semnul ciupitului” este pozitiv (imposibilitatea plierii pielii). „Semnul rugăciunii
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Olivia Georgescu, Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92251_a_92746]
-
compunere se realizează o completă și variată gamă de exerciții, orale și scrise, constând În redarea unui conținut de idei, pe baza unei teme, cu scopul de a contribui la dezvoltarea gândirii logice și creatoare, a imaginației și a cultivării simțului artistic." Alte lucrări de specialitate menționează că, indiferent de ciclul de Învatamant, compunerea trebuie să devină mijloc de receptare creatoare a literaturii, iar referitor la clasele I-IV, că ea "implică un act individual de creație" sau "constituie cadrul cel
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
și un turist străin (caz În care vor folosi regulile Învățate despre vorbirea directă și indirectă). Primele compuneri libere, orale, pot fi realizate Încă din clasa I, cerându-se elevilor să descrie unele obiecte și fenomene care cad imediat sub simțurile lor: un animal, o plantăa, pomii din gradină, casa părintească etc. La clasele a Il-a și a IlI-a, tablourile surprinse trebuie să fie lărgite. Să ne ocupăm aici de aspectele diferitelor anotimpuri, de exemplu, dar nu la modul
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
de asemenea, impune multă atenție, efort de concentrare, obiectivitate. Ținând cont că fiecare copil are posibilități creative ce pot fi dezvoltate prin Însuși procesul de Învățământ, Învățătorul trebuie să urmărească stimularea creativității tuturor și să dea dovadă de următoarele calități:"simțul noului În activitate"; - "tactul pedagogic";"cunoștințe În domeniul propriei specialități"; - "activitatea vizând dezvoltarea gândirii elevilor precum și a deprinderilor de muncă școlară"; - " priceperea de a asigura abordarea individualizată a elevilor În cadrul instruirii și educației". Una dintre cele mai importante sarcini ce
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
țară și străinătate : Boala varicoasă (1953), Leziunile trombotice ale microcirculației în stările de șoc (1973); Ghid terapeutic în bolile cardiovasculare (1975); Angiografia în practica medicală (1977), ș.a. A fost preocupat de problemele de etică profesională : Educația estetică în chirurgie (1966); Simțul clinic și arta diagnosticului (1973); Dincolo de bisturiu în chirurgie (1988); Gândirea și îndemânarea în chirurgie (1992); Medicina în perspectiva vârstei a treia (1996) ; Marile performanțe în chirurgie (1997) A publicat 8 monografii și 124 articole în reviste de specialitate, dintre
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92064_a_92559]
-
spre unul dintre aceștia, un bărbat jovial, în jurul vârstei de 40 de ani, cu o față rotundă ca luna și o mustăcioară blondă, caraghioasă deasupra - seamănă mult în închipuirea mea cu nemuritorul și bravul soldat Švejk, al lui Jaroslav Hašek. Simțul nu m-a înșelat, omul meu nu avea mare lucru de făcut la aceea oră, totul era calm, liniștit. „Așadar, v-am văzut mai adineauri cum ați vorbit cu femeile acelea două. Cum să nu vă văd ? Păi, nimic nu
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
foarte „feminină” ; sub veșmintele sale se poate citi forma unui corp omenesc, așezat într-o raclă alungită, ca o navă, sacru concentrat într-o formă feminină. După cum remarcă Joachim Wach, gestul de a încorpora obiectul devoțiunii într-un mediu perceptibil simțurilor umane reprezintă „uniunea dintre viața intelectuală și cea emoțională a omului” (Wach, 1958 : 100). Sfânta Parascheva prezintă în exterior o imagine luminoasă, solară, plină de căldură, accentuată de modul în care este expusă racla așezată pe un baldachin impozant, de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
din societate sunt privilegiați și în ceea ce privește accesul rapid spre raclă, mai puțin atunci când ei doresc să se supună rigorilor rândului, ceea ce se întâmplă destul de rar. Patternul cultural al diferitelor societăți și respectul arătat timpului fiecăruia dau naștere și unui anumit simț al ordinii și respectului față de rând și de timp petrecut în acesta (Hall, 1964 : 105). Valorile și percepția cu privire la egalitate a fiecărei societăți în parte influențează și maniera în care așteptăm. Cu cât o societate este mai democratică, cu atât
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
leagă și consolidează, dând naștere la noi și expresive forme de „communitas”, în sensul în care Victor Turner construiește teoriile sale dedicate ritualității (Beck, 2006 : 6). Muzica se descoperă în universul popular al „sacrului materializat”, în aceeași categorie cu celelalte simțuri utilizate în construcția oricărui act religios fundamental : vederea, atingerea, mirosul și gustul. Auzul are proprietatea de a „înscrie extraordinarul religios și de a-l converti în hrana senzorială a religiilor populare, dând naștere în unele cazuri unei culturi interne a
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
mare de oameni : primitive, bestiale, dar cu oarecare nuanță de promiscuitate senzuală. „Mirosul și adulmecarea au fost dintotdeauna asociate cu comportamentul animal.” (Corbin, 1982 : 33) De aceeași opinie este și Alphonse Dupront. În ciuda faptului că mirosul este de obicei un simț neglijat în concertul general al simțurilor umane, el are un rol esențial în înțelegerea „vieții colective a extraordinarului și miraculosului, deoarece nimic nu leagă mai mult un grup uman constituit chiar și de o manieră efemeră decât această impregnare cu
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
cu oarecare nuanță de promiscuitate senzuală. „Mirosul și adulmecarea au fost dintotdeauna asociate cu comportamentul animal.” (Corbin, 1982 : 33) De aceeași opinie este și Alphonse Dupront. În ciuda faptului că mirosul este de obicei un simț neglijat în concertul general al simțurilor umane, el are un rol esențial în înțelegerea „vieții colective a extraordinarului și miraculosului, deoarece nimic nu leagă mai mult un grup uman constituit chiar și de o manieră efemeră decât această impregnare cu mirosuri cvasianimale” (Dupront, 1987 : 452). De
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de ezitare că la Prislop miroase a brad și a aer de munte, tare, pe când la Suceava avem aroma discretă a florilor de tei deja fanate și a gazonului din curtea mănăstirii, zdrobit sub tălpile pelerinilor. Schopenhauer desemna mirosul drept simțul memoriei, datorită puterii sale de evocare, Rousseau amintește puterea afectivă a memoriei, capabilă să stimuleze imaginația și dorința (Corbin, 1982 : 10). „Mirosurile înscriu memorii în memoria subiectului. Amintirea nu reactualizează niciodată un miros sigular și izolat, ci imagini, sentimente și
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
politice. PMUP a reușit, în ultimul moment, să surmonteze tensiunile interne și să aleagă un lider cu un capital de imagine impresionant, care să mulțumească, pe lângă partid, atât societatea poloneză cât și pe liderii sovietici. Dând dovadă de un incontestabil simț politic, prim-secretarul PMUP Edward Ochab i-a cedat locul lui Władysław Gomułka, iar eforturile conjugate ale acestora au reușit să câștige încrederea lui Hrușciov și să evite o intervenție militară sovietică, mai ales că tancurile Armatei Roșii își începuseră
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
îi vor fi încredințate anumite funcții importante în domeniul educației. La aceeași ședință, Gheorghe Apostol își exprima satisfacția de a fi interpretat corect atitudinea disidenților. Neavând, așa cum ar fi fost cazul, "o educație temeinică de partid", cei doi "au pierdut simțul realității" și "s-au văzut multă vreme numai pe ei și mai puțin pe partid, interesele partidului și ale statului". Pe cale de consecință, se întreba retoric Apostol, în eventualitatea în care "Biroul Politic ar fi acceptat punctul de vedere susținut
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]