19,182 matches
-
înălțăm spre ceruri cu aripi de vultur, ne târâm prin praf și nu facem altceva decât să trecem ritmic de la păcat la spovadă? Noi, care mai credem că nu ne-am îndepărtat voluntar de har, că nu suntem supuși niciunui stăpân înșelător, că nu urmărim nici un interes pământesc, că nu vrem să fim lacomi, nici stricați, nici lumești, nici ambițioși, nici invidioși, nici orgolioși și nu suntem incapabili de iertare, nici însetați de faimă?... Oare nu este în noi puterea lui
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
lui Petraru.] bucureștiul după război Marile frământări au trecut. A trecut războiul, lumea s-a deprins cu pierderea Basarabiei, amatorii de îmbogățire se reped asupra Dobrogei, unde, cu o petițiune de 25 bani se poate cumpăra un pământ rămas fără stăpân. Fiindcă stăpânul a fugit. A trecut și hopul recunoașterii independenței, și hopul revizuirii Articolului 7 din Constituție. De acum începe o lungă perioadă de liniște și de consolidare, în care partidul liberal, până aproape de anul 1885, domnește fără supărare. Centrul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
bucureștiul după război Marile frământări au trecut. A trecut războiul, lumea s-a deprins cu pierderea Basarabiei, amatorii de îmbogățire se reped asupra Dobrogei, unde, cu o petițiune de 25 bani se poate cumpăra un pământ rămas fără stăpân. Fiindcă stăpânul a fugit. A trecut și hopul recunoașterii independenței, și hopul revizuirii Articolului 7 din Constituție. De acum începe o lungă perioadă de liniște și de consolidare, în care partidul liberal, până aproape de anul 1885, domnește fără supărare. Centrul a devenit
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
nostru se numea Domn. Însă ce vasăzică Domn, dacă nu Suveran? în loc de a zice Suveranul românilor, ziceam numai Domnul românilor. La noi semnificarea cuvântului Domn este curat latină; el derivă de la romani, din vorba dominus, și la latini dominus însemna stăpân, suveran, însemna mai târziu și împărat. De aceea, și la noi, Domnii, în vechime, se numeau stăpânitori, după cum, cu drept cuvânt a observat d. Chițu. Când au început a se ivi termenii moderni, pe Domn îl numeau adesea Principe, cuvânt
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
însemna o pledoarie pentru carte, pentru cultură, pentru frumos, presărată cu nenumărate citate memorabile, umor (malițios, de multe oriă cu ironii fine. Competența, ușurința și eleganța exprimării, abundența informațiilor oferite cu plăcere și bucurie celui care se simte pe deplin stăpân pe puterea cuvântului, făcea ca aceste activități, anoste uneori, să se transforme într-un adevărat colocviu, unde noi, bibliotecarii, ne simțeam mai importanți și necesari în inima noastră. Prin contribuția domnului profesor Pracsiu, profesia noastră a câștigat mai mult respect
Clipe de vrajă by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/640_a_1035]
-
plecat la București. Ministru al agriculturii era Al. Constantinescu, un om care pricepea totul și rezolva pe moment. I-am explicat situația și mi-a dat dreptate. Administratorul pădurilor Opran era, însă, un încrezut și un încăpățînat, care se considera stăpînul pădurilor din România. Eu cunoșteam acest lucru și de aceea m-am adresat ministrului, fiindcă Opran m-ar fi refuzat. Dar cu Al. Constantinescu nu se juca nimeni. A chemat la el pe secretarul general al ministerului, Chirculescu, și i-
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
În seara de 6 iunie 1930, Carol coboară dintr-un avion la București. El pleacă la Cotroceni unde-l așteaptă principele Nicolae. Regimentul 9 vînători, în frunte cu comandantul său, colonelul Gabriel Marinescu, are paza palatului și a noului său stăpîn. În acel moment, Poșta era ocupată militărește de trupe "carliste". Miniștrii, adunați în consiliu, nu puteau obține nici o legătură telefonică. Era firesc ca într-o clipă atît de grea, oamenii politici să se întrunească și să hotărască o linie de
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
De colonelul Gabriel Marinescu, prefectul poliției capitalei, nu se putea atinge nimeni. Era omul de casă al regelui Carol. În fond, Gavrilă Marinescu nu era un om rău. Împrejurările l-au făcut ce era. Militar disciplinat, executa erice ordin al stăpînului. Gavrilă Marinescu era încojurat însă de oameni fără nici o instrucție, el însuși fiind fără cultură. Avea în biroul lui o bibliotecă, plină de cărți. Toate erau cu filele netăiate. Colaborarea cu Gavril Marinescu n-a întîmpinat însă nici o dificultate. La
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
ce obrăznicie am fost tratați de vecinul sovietic care ne-a somat să părăsim Basarabia în 24 de ore -, și de tragicomedia cu Manoilescu și Valer Pop, la Viena, prin care se punea Brașovul în bătaia tunurilor germane, după ce " Vocea Stăpînului" proclama la radio faimoasa și ridicola hotărîre: " Nici un petec de pămînt". În ultimele guverne, regele introdusese și un legionar, Horia Sima, care, în vara lui 1940, trecuse clandestin frontiera, venind din Germania. Prins de grăniceri și arestat, a fost adus
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
băuturi, pe care i le turna, de zor, în pahar. În fine, către miezul nopții, spectacolul suprem a fost cînd prințul și-a scos pistolul și a început să tragă în lampioanele localului. Ridicîndu-se, apoi, de la masă ca să danseze, nemaifiind stăpîn pe picioare, a preferat să plece sprijinit de brațul femeii pentru care peste cîteva luni, rege, a renunțat la tronul Angliei. 56 La începutul anului 1938, regele Carol a suspendat Constituția și a desființat partidele politice. Viața politică a încetat
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
sînt furați într-o noapte: moneda țării este declarată fără valoare de pe o zi pe alta. Noua monedă, importată din Rusia, nu este distribuită decît cu o extremă zgîrcenie, dar din belșug, însă oamenilor și agenților, aleși pe sprînceană, a stăpînilor de moment, comuniști-sovietici. Bietul român, prădat de tot ce avea, se găsește sărac lipit pămîntului. Promiscuitatea fizică a devenit regulă și nimeni nu poate locui singur. Nu este numai o necesitate, ci o politică ca să înlesnească spionarea și să încurajeze
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
acel drum spre mare, acum doi ani, cu cei de la "Sc. tineretului". Nu i-am plăcut! Și ce! 4. Mă bucur sincer pentru "Arlechinul" tău și pentru "fragmentele erotice"! Îți doresc mult succes! Îți doresc să-i poți convinge pe stăpînii de edituri! Eu sînt între cei care se vor bucura cel mai mult de victoria ta! Sînt alături de tine! 5. Pe 15-16 iunie se țin Colocviile de poezie! (de la Tîrgu Neamț n. red.) Vei fi invitat, nici o grijă! Deci am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
studii al școlii. Lt.-col. D. Dămăceanu era adjutant al Marelui Voievod. Domnul Stoian, care în schema de personal a Casei Regale figura, probabil, ca valet al Voievodului, era în realitate omul de încredere, ce „veghea clipă de clipă asupra stăpânului său”. La școală, suna de intrare și de ieșire, administra materialele didactice, epidiascopul, ținea scriptele clasei, avea grijă de burete și cretă. Cei doi ofițeri din garda Voievodului Mihai (D. Dămăceanu și M. Tomescu) puteau să asiste la ore, dar
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
tata a cumpărat un stog de paie, fân și popuri de strujeni. Vitele noastre au ieșit cu bine din iarnă. Au avut hrană destulă. Lucrurile s-au îndreptat, au rămas doar în amintirea noastră, căci " Focul este slugă bună, dar stăpân nemilos", spun bătrânii satului. Distrugeri naturale . Omenirea a fost deseori afectată de efectele dezastruoase a unor fenomene naturale care, apărute prin surprindere, au creat un număr mare de victime și de distrugeri de bunuri și valori materiale. Aceste fenomene naturale
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
am completat, invocând numele Nadiei Comăneci, de care și-a amintit. Am făcut poze cu acest impresionant om, apoi ne-am continuat drumul. După-amiază am ajuns și la Senkaku-ji-shrine unde ne-au impresionat mormintele celor „47 de ronini”(samurai fără stăpân) și a stăpânului lor. Citisem cartea , „Povestea celor 47 de ronini” de John Allyn, ce mi-a suscitat interesul pentru acest loc. Legenda are la bază o întâmplare reală petrecută în anul 1701, la curtea shogunului T. Tokugawa, când curajosul
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
numele Nadiei Comăneci, de care și-a amintit. Am făcut poze cu acest impresionant om, apoi ne-am continuat drumul. După-amiază am ajuns și la Senkaku-ji-shrine unde ne-au impresionat mormintele celor „47 de ronini”(samurai fără stăpân) și a stăpânului lor. Citisem cartea , „Povestea celor 47 de ronini” de John Allyn, ce mi-a suscitat interesul pentru acest loc. Legenda are la bază o întâmplare reală petrecută în anul 1701, la curtea shogunului T. Tokugawa, când curajosul samurai Oishi((un
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
Povestea celor 47 de ronini” de John Allyn, ce mi-a suscitat interesul pentru acest loc. Legenda are la bază o întâmplare reală petrecută în anul 1701, la curtea shogunului T. Tokugawa, când curajosul samurai Oishi((un nobil de la țară), stăpânul a 47 de samurai, a intrat în conflict cu un curtean de rang înalt de la curtea Shogunului, fiind nevoit să-și facă seppuku. În urma morții lui, cei 47 de samurai, rămânând fără stăpân, au devenit „ronini”. Ei au încercat să
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
curajosul samurai Oishi((un nobil de la țară), stăpânul a 47 de samurai, a intrat în conflict cu un curtean de rang înalt de la curtea Shogunului, fiind nevoit să-și facă seppuku. În urma morții lui, cei 47 de samurai, rămânând fără stăpân, au devenit „ronini”. Ei au încercat să-l răzbune pe Oishi și, în cele din urmă, au reușit. La sfârșit, toți 47, și-au făcut seppuku pe mormântul stăpânului mult îndrăgit. Gestul lor, de curaj și devotament, a impresionat întreaga
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
facă seppuku. În urma morții lui, cei 47 de samurai, rămânând fără stăpân, au devenit „ronini”. Ei au încercat să-l răzbune pe Oishi și, în cele din urmă, au reușit. La sfârșit, toți 47, și-au făcut seppuku pe mormântul stăpânului mult îndrăgit. Gestul lor, de curaj și devotament, a impresionat întreaga Japonie. Așa s-a născut „Povestea celor 47 de ronini”. Asakusa Miercuri, 27. 08. 2008 După ședință de acupunctură, combinată cu „moxe” și curent electric, am ieșit cu puterile
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
-mi fac rost de cal și de arme? Bine, atunci să lupte el, negustorul cel ferchezuit, care știe să-și numere banii cu labele lui moleșite, dar nu știe să mânuiască o suliță. N-a hotărât Dumnezeu că noi suntem stăpânii, că noi suntem cei puternici și nobili? Pe noi se sprijină prinții și stăpânirile. Sabia noastră Îi aduce pe tron și Îi ajută să rămână acolo. Sabia noastră le sare În ajutor atunci când au nevoie, și nu secerile și ghioagele
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
sa. Fiecare femeie din acest oraș este părtașă bărbatului ei și fiecare bărbat părtaș femeii sale; soții vor avea fiecare drept la moștenirea celuilalt, În părți egale... Când secretarul princiar sfârși de citit, Îngenunche lângă tron și Îi dădu pergamentul stăpânului său Bertold. Acesta se ridică pentru a le vorbi supușilor: — Loialitatea și respectul pentru străduința fratelui și co re gentului meu, ducele Conrad, Îmi cer să-i Înmânez lui acest document memorabil și să-l rog să-l pecetluiască cu
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
inimă Împreună cu toate neamurile lui. Nici Eglord, care mă invidiază fiindcă sunt prinț și fiindcă trebuie să Îngenuncheze În fața mea. Da, mă tem că Însuși fratele meu nu m-a Înțeles. — Ducele, răspunse părintele Bernhard, este o fire războinică, nobile stăpân. Pentru el importante sunt lupta și victoria, ca și pentru toți nobilii voștri strămoși. Dar el este un cavaler desăvârșit, cultivat, și Înțelege mersul istoriei. El v-a sprijinit și a vorbit din adâncul inimii. știu prea bine ce mult
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
toare pentru evenimentele care au urmat. Ultimele raze ale soarelui dădeau Încăperii o lumină ireală. Era o Încăpere nu prea mare, dar neobișnuit de bogat mobilată pentru acea vreme. Într-un jilț larg de piele de Cordoba, ducele Bertold, puternicul stăpân al ținutului Rinului de Sus, asculta gânditor ceea ce-i povestea un tânăr Îmbrăcat cu o ciudată eleganță. Privirea veșnic În mișcare a nobilului Zähringer cerceta cu luare aminte veșmântul de brocart violet al frumosului Bodo și ochii lui inteligenți și
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
men tul În serios, să fiți foarte prudenți: spionii venețieni au prins firele unui complot. Nu știu Încă cine face parte din el. Sigur e că se țese la inițiativa starețului Otto și e Îndreptat Împo triva Casei voastre, mărite Stăpân. Iscoadele n-au aflat Încă amănuntele. Vor să vă ucidă, aici pe loc, sau să vă atragă Într-o cursă. Sunt amestecați și câțiva ministeriali ai Înălțimilor Voastre. Se pare că Adalbrecht de pe Stouff nu e străin de trădare. și
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
a jurat pieirea Casei noastre. și mai sunt și alții... Dar, domnule Bodo, toate sunt În mâna Domnului și, dacă El va Îngădui, toate măsurile noastre de precauție nu ne vor ajuta cu nimic. — Mărite frate, interveni Conrad cu blândețe, Stăpânul nostru, al tuturor, ne hotărăște destinele, dar noi trebuie să ne luăm singuri măsurile de apărare. Cum spun țăranii noștri: „Dumnezeu Îți dă, dar nu-ți bagă În traistă.“ — Ce să facem mai mult? izbucni Bertold. Castelul e păzit zi
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]