15,959 matches
-
îngrijit, se obișnuiește să se exprime procesul subordonat cu infinitivul oricând este posibil, în general când subiectul său este același cu cel al verbului regent, și când acesta exprimă: Tot cu infinitivul se exprimă procesul subordonat cu subiect nedefinit, atunci când verbul regent este impersonal și exprimă obligația, astfel exprimându-se o obligație generală: "Prije svanuća treba sakriti pušku" „Trebuie ascunsă pușca înainte de ivirea zorilor”, "Valja spasavati obraz grada" „Se cuvine să se salveze onoarea orașului”. În limba croată se găsesc cuvinte
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
sufix, prin care se formează: Iată un exemplu de familie lexicală formată prin sufixare. De la substantivul "drvo" „copac, lemn”, se formează astfel șase cuvinte, dintre care trei de la cuvinte deja sufixate: Este carasteristică pentru limba croată formarea de substantive de la verbe prin derivare regresivă, adică suprimarea sufixului de infinitiv. Exemplu: "napadati" „a ataca” > "napad" „atac”. Prefixarea este un procedeu mai puțin productiv decât sufixarea, dar este totuși un mijloc important de formare a cuvintelor. În cazul verbului, prefixarea poate fi un
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
formarea de substantive de la verbe prin derivare regresivă, adică suprimarea sufixului de infinitiv. Exemplu: "napadati" „a ataca” > "napad" „atac”. Prefixarea este un procedeu mai puțin productiv decât sufixarea, dar este totuși un mijloc important de formare a cuvintelor. În cazul verbului, prefixarea poate fi un procedeu: La alte părți de vorbire, prefixarea este numai lexicală, inclusiv în sensul că nu transferă cuvântul în altă clasă gramaticală. Majoritatea prefixelor sunt prepoziții la origine și pot avea variante fonetice determinate de sunetul cu
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
traduceri cuvânt cu cuvânt ale unor cuvinte compuse străine, după regulile compunerii în croată. Astfel, un cuvânt ca "pravopis" menționat mai sus este de fapt un calc după cuvântul german "Rechtschreibung" și francezul "orthographe". Alte exemple: "vodopad" (< "voda" „apă” + rădăcina verbului "padati" „a cădea”, după germanul "Wasserfall") „cascadă”; "kolodvor" (< "kolo" „roată” + "dvor" „curte”, cf. germ. "Bahnhoff") „gară”; "kamenotisak" (< "kamen" „piatră” + "tisak" „tipar”, cf. germ. "Steindruck") „litografie”; "neboder" (< "nebo" „cer” + "derati" „a zgâria”, cf. englezescul "skyscraper") „zgârie-nor”. Un exemplu de calc ce
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
una din ele. Deseori identitatea se creează prin asimilare. Exemple: Sunt și căderi de consoane nemarcate în scris, în general în derivate relativ recente: Unele consoane aflate la sfarsitul formei de nominativ a unui substantiv sau la sfarsitul rădăcinii unui verb se palatalizează, adică își schimbă locul de articulare spre regiunea palatala a gurii, sub influența unei vocale cu care începe o desinența sau un sufix. Cazuri mai frecvente: Câteva exemple de înmuiere: "tvrd „dur” > "tvrđi" „mai dur”, "lju't „furios
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
brži" „mai rapid”. În cursul istoriei limbii, în unele cazuri, [l] a evoluat în [o], dar la anumite forme gramaticale, acesta redevine [l]. Este, de exemplu, cazul substantivelor, adjectivelor terminate în "-ao" sau "-eo" ("posao „treaba”, "veseo „vesel”) și a verbelor la participiu activ terminate în "-o" ("radio" „muncit”). Acest "o" redevine "l" dacă nu mai este în poziție finală: "posla" „al/a/ai/ale trebii”, formele de feminin "veselă" „veselă” și "radila". Aceasta alternanta are loc în unele cazuri și
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
enclitice (plasate după un cuvant cu accent) sau proclitice (plasate înaintea unui cuvânt cu accent). Enclitice sunt particulă interogativa "li" (cu sensul aproximativ „oare”), pronumele personale forme scurte (de exemplu "ga" „îl”, "mi" „îmi”), pronumele reflexiv "se", formele scurte ale verbelor auxiliare, de exemplu cel al viitorului, "ću" „voi”. Proclitice sunt prepozițiile monosilabice și unele bisilabice, unele conjuncții monosilabice, cuvantul de negație "ne". Din punctul de vedere al accetuării, encliticele și procliticele formează un singur cuvânt cu cel precedent, respectiv următor
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
distinge de cea a limbii române prin mai multe caracteristici. Din punctul de vedere al tipologiei morfologice, sârbă este o limbă flexionara, că limba română, dar în grad mai mare decât aceasta, adică cazurile substantivelor, adjectivelor și pronumelor, precum și persoanele verbelor se disting mai bine prin desinențe. Substantivele pot fi de genul masculin, feminin sau neutru. Masculinul este de regulă posibil de recunoscut după terminația consonantica la cazul nominativ, numărul singular: "jelen „cerb”. Tot masculine sunt și substantivele terminate în "-ao
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
formelor "nas" și "vas". În scrisul obișnuit, caracterul accentuat sau neaccentuat al acestora poate reieși numai din context. 7. La acuzativ feminin singular sunt două forme neaccentuate: "je", folosită în general ("On je vidi" „El o vede”), și "ju", înaintea verbului auxiliar "je" ("On ju je video" „El a văzut-o”) și după formă negata a acestuia: "Nije ju video" „Nu a văzut-o”. 8. Pronumele "sebe" este reflexiv. Se referă totdeauna la subiectul propoziției, de orice gen, număr și persoana
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
sebe i ja govorim za sebe. Zašto ți ne govoriš za sebe?" „Ea vorbește pentru sine și eu vorbesc pentru mine. Tu de ce nu vorbești pentru tine?” Are forma scurtă numai la acuzativ. Aceasta se folosește la diateza reflexiva a verbelor: "On ide da se šeta. Ja idem da se šetam s njim. Hoćes li da se šetaš să nama?" „El merge să se plimbe. Eu merg să mă plimb cu el. Vrei să te plimbi cu noi?” Formele pronumelor posesive
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
nama?" „El merge să se plimbe. Eu merg să mă plimb cu el. Vrei să te plimbi cu noi?” Formele pronumelor posesive sunt: Observații: Pronumele-adjective demonstrative sârbe exprimă trei grade de depărtare : Folosit ca subiect al unui predicat nominal cu verbul copulativ "biți" „a fi”, pronumele demonstrativ nu se acordă cu numele predicativ, ci se folosește la neutru singular: Ovo je moj sin / moja ćerka" „Acesta e fiul meu / Aceasta e fiica mea”, To je bilă nesreća" „A fost o nenorocire
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
i-" prezintă particularitatea că aproape toate prepozițiile cu care se folosesc se intercalează între elementul prim și cuvântul de bază: "ni iz čega" „din nimic”, "ni s kim" „cu nimeni”. Cuvintele formate cu "ni-" sunt negative și se folosesc cu verb negat (dublă negație): "Ne vidim nikoga" „Nu văd pe nimeni”, "Ova zemlja nije ničija" „Pământul acesta nu e al nimănui”. Cuvintele formate cu "i-" includ ideea de cantitate redusă („măcar ...”, „cât de cât”, „fie și numai unul”). Se folosesc în
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
drugova" A venit cu cinci prieteni’. Fiecare cifră are un nume de genul feminin: "jedinica", "dvojka", "trojka", " četvorka", "petica" etc. Exemplu în propoziție: "Dobio șam dvojku iz matematike" „Am luat (un) doi la matematică”. Că în limbile slave în general, verbul se caracterizează și în limba sârbă prin categoria aspectului, exprimată sistematic din punct de vedere formal. Un verb imperfectiv exprimă faptul că acțiunea era, este, va fi sau se dorește a fi în curs de desfășurare. Aproape toate verbele imperfective
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
petica" etc. Exemplu în propoziție: "Dobio șam dvojku iz matematike" „Am luat (un) doi la matematică”. Că în limbile slave în general, verbul se caracterizează și în limba sârbă prin categoria aspectului, exprimată sistematic din punct de vedere formal. Un verb imperfectiv exprimă faptul că acțiunea era, este, va fi sau se dorește a fi în curs de desfășurare. Aproape toate verbele imperfective pot fi și iterative, adică să exprime efectuarea repetată a acțiunii. Exemple: Un verb perfectiv exprimă faptul că
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
general, verbul se caracterizează și în limba sârbă prin categoria aspectului, exprimată sistematic din punct de vedere formal. Un verb imperfectiv exprimă faptul că acțiunea era, este, va fi sau se dorește a fi în curs de desfășurare. Aproape toate verbele imperfective pot fi și iterative, adică să exprime efectuarea repetată a acțiunii. Exemple: Un verb perfectiv exprimă faptul că acțiunea a fost sau va fi terminată. Există mai multe subcategorii de asemenea verbe: În română, aceste aspecte se exprimă nesistematic
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
de vedere formal. Un verb imperfectiv exprimă faptul că acțiunea era, este, va fi sau se dorește a fi în curs de desfășurare. Aproape toate verbele imperfective pot fi și iterative, adică să exprime efectuarea repetată a acțiunii. Exemple: Un verb perfectiv exprimă faptul că acțiunea a fost sau va fi terminată. Există mai multe subcategorii de asemenea verbe: În română, aceste aspecte se exprimă nesistematic la nivel gramatical, fiind implicite unor forme verbale temporale, numai la trecut: timpului imperfect (aspectul
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
fi în curs de desfășurare. Aproape toate verbele imperfective pot fi și iterative, adică să exprime efectuarea repetată a acțiunii. Exemple: Un verb perfectiv exprimă faptul că acțiunea a fost sau va fi terminată. Există mai multe subcategorii de asemenea verbe: În română, aceste aspecte se exprimă nesistematic la nivel gramatical, fiind implicite unor forme verbale temporale, numai la trecut: timpului imperfect (aspectul imperfectiv/iterativ); timpurilor perfect compus și perfect simplu (aspectul perfectiv). Pot fi de asemenea implicite sensului lexical al
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
română, aceste aspecte se exprimă nesistematic la nivel gramatical, fiind implicite unor forme verbale temporale, numai la trecut: timpului imperfect (aspectul imperfectiv/iterativ); timpurilor perfect compus și perfect simplu (aspectul perfectiv). Pot fi de asemenea implicite sensului lexical al unor verbe: „a sări” (momentan), „a adormi” (incoativ), „a umple” (completiv), „a se satura” (sativ). Un verb perfectiv se folosește doar în mod excepțional cu forma de prezent în propoziții principale. Prezentul verbelor perfective se folosește în propoziții subordonate, referindu-se de
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
numai la trecut: timpului imperfect (aspectul imperfectiv/iterativ); timpurilor perfect compus și perfect simplu (aspectul perfectiv). Pot fi de asemenea implicite sensului lexical al unor verbe: „a sări” (momentan), „a adormi” (incoativ), „a umple” (completiv), „a se satura” (sativ). Un verb perfectiv se folosește doar în mod excepțional cu forma de prezent în propoziții principale. Prezentul verbelor perfective se folosește în propoziții subordonate, referindu-se de fapt la viitor: "Oni traže da pročitam knjigu" „Ei cer să citesc cartea”, "Ako pročitam
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
Pot fi de asemenea implicite sensului lexical al unor verbe: „a sări” (momentan), „a adormi” (incoativ), „a umple” (completiv), „a se satura” (sativ). Un verb perfectiv se folosește doar în mod excepțional cu forma de prezent în propoziții principale. Prezentul verbelor perfective se folosește în propoziții subordonate, referindu-se de fapt la viitor: "Oni traže da pročitam knjigu" „Ei cer să citesc cartea”, "Ako pročitam knjigu, javiću vam" „Dacă voi citi cartea, vă voi anunța”. Unele verbe sunt cu aceeași formă
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
în propoziții principale. Prezentul verbelor perfective se folosește în propoziții subordonate, referindu-se de fapt la viitor: "Oni traže da pročitam knjigu" „Ei cer să citesc cartea”, "Ako pročitam knjigu, javiću vam" „Dacă voi citi cartea, vă voi anunța”. Unele verbe sunt cu aceeași formă imperfective sau perfective, de exemplu "videti" „a vedea”: "Pred sobom je video beskrajnu ravnicu" „Vedea înaintea să o câmpie nesfârșita” (imperfectiv), "Obradovao se kad me je video" „S-a bucurat când m-a văzut” (perfectiv). De
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
sau perfective, de exemplu "videti" „a vedea”: "Pred sobom je video beskrajnu ravnicu" „Vedea înaintea să o câmpie nesfârșita” (imperfectiv), "Obradovao se kad me je video" „S-a bucurat când m-a văzut” (perfectiv). De acest fel sunt mai ales verbe de origine străină: "organizovati" „a organiza”, "formirati" „a forma” etc. În schimb majoritatea verbelor formează perechi imperfectiv-perfectiv. Perechea perfectiva a unui verb imperfectiv, respectiv a perechii imperfective a unui verb perfectiv se realizează prin diverse mijloace. Uneori se formează un
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
înaintea să o câmpie nesfârșita” (imperfectiv), "Obradovao se kad me je video" „S-a bucurat când m-a văzut” (perfectiv). De acest fel sunt mai ales verbe de origine străină: "organizovati" „a organiza”, "formirati" „a forma” etc. În schimb majoritatea verbelor formează perechi imperfectiv-perfectiv. Perechea perfectiva a unui verb imperfectiv, respectiv a perechii imperfective a unui verb perfectiv se realizează prin diverse mijloace. Uneori se formează un verb perfectiv cu același sens lexical că al perechii sale imperfective, prin: Alteori, de la
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
kad me je video" „S-a bucurat când m-a văzut” (perfectiv). De acest fel sunt mai ales verbe de origine străină: "organizovati" „a organiza”, "formirati" „a forma” etc. În schimb majoritatea verbelor formează perechi imperfectiv-perfectiv. Perechea perfectiva a unui verb imperfectiv, respectiv a perechii imperfective a unui verb perfectiv se realizează prin diverse mijloace. Uneori se formează un verb perfectiv cu același sens lexical că al perechii sale imperfective, prin: Alteori, de la un verb imperfectiv se obține, prin adăugarea unui
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
m-a văzut” (perfectiv). De acest fel sunt mai ales verbe de origine străină: "organizovati" „a organiza”, "formirati" „a forma” etc. În schimb majoritatea verbelor formează perechi imperfectiv-perfectiv. Perechea perfectiva a unui verb imperfectiv, respectiv a perechii imperfective a unui verb perfectiv se realizează prin diverse mijloace. Uneori se formează un verb perfectiv cu același sens lexical că al perechii sale imperfective, prin: Alteori, de la un verb imperfectiv se obține, prin adăugarea unui prefix, un verb perfectiv cu un sens mai
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]