148,721 matches
-
1982, ea a fost prima președintă a Parlamentului European, nou ales prin vot universal. A fost Ministru de Stat, ministru al Afacerilor Sociale, al Sănătății și al Orașului, și numărul doi în guvernul Édouard Balladur, a făcut parte din Consiliul Constituțional din 1998 până în 2007. Aleasă la Academia Franceză, la 20 noiembrie 2008, a fost primită, în mod solemn, la 18 martie 2010 de către Jean d'Ormesson. Familia Jacob e originară din Bionville-sur-Nied, un sat din Lorena. Tatăl său, arhitectul André
Simone Veil () [Corola-website/Science/337569_a_338898]
-
contractual (PAC). L-a susținut pe Édouard Balladur la alegerile prezidențiale din 1995; ea a părăsit guvernul în urma victoriei lui Jacques Chirac. Apoi a aderat la UDF, pe care a părăsit-o doi ani mai târziu. Numită membră a Consiliului Constituțional de către președintele Senatului, René Monory, în martie 1998, ea a făcut parte din înalta jurisdicție până în martie 2007. În 2005 a chemat alegătorii să voteze „DA” la referendumul asupra Constituției Europene. Din 2000 până în 2007 a prezidat Fundația pentru memoria
Simone Veil () [Corola-website/Science/337569_a_338898]
-
este președinte de onoare. Ea s-a opus, la 15 februarie 2008, ideii de a încredința memoria unui copil evreu din Franța mort în shoah fiecărui elev din CM2: La 8 martie 2007, foarte curând după încheierea mandatului în Consiliul Constituțional, și-a anunțat hotărârea de a-l susține pe Nicolas Sarkozy la alegerile prezidențiale din 2007. Totuși, acest lucru nu a împiedicat-o să-și păstreze libertatea de judecată și, la anunțul creării unui minister al Imigrației și Identității Naționale
Simone Veil () [Corola-website/Science/337569_a_338898]
-
guvernului condus de generalul anticomunist Nicolae Rădescu cu un guvern-marionetă, dominat de comuniști și pro-sovietic, condus de „boierul roșu” Petru Groza. În august 1945, din cauza numeroaselor abuzuri ale guvernului Groza, Regele a cerut demisia acestuia. Pentru prima dată în istoria constituțională a României, un guvern refuză să plece de la putere la cererea Suveranului. Ca urmare, în perioada august 1945 - ianuarie 1946, Regele declanșează „greva regală”, refuzând să semneze legile emise de guvernul Groza (conform Constituției din 1923, puterea legislativă este exercitată
Lovitura de stat de la 30 decembrie 1947 () [Corola-website/Science/337601_a_338930]
-
pe Rege și pe Regina mamă și confirmându-le că sunt liberi). Drumul a continuat apoi către Lausanne. După lovitura de stat de la 30 decembrie 1947 și până la 13 aprilie 1948, țara s-a aflat într-o situație de vid constituțional, Constituția din 1923 fiind abrogată dintr-un act nelegal, de forță, lovit de nulitate juridică absolută. Unele decrete emise de guvernul Petru Groza au fost publicate în Monitoare Oficiale antedatate (29 decembrie 1947), continuându-se seria de falsuri. Adunarea Deputaților
Lovitura de stat de la 30 decembrie 1947 () [Corola-website/Science/337601_a_338930]
-
iulie 1830. Scriitorul francez Victor Hugo a descris rebeliunea în romanul său "Mizerabilii", care a inspirat un spectacol de teatru muzical și mai multe filme artistice. În perioada Revoluției din iulie 1830, nou-aleasa Cameră a Deputaților a instituit o monarhie constituțională și l-a înlocuit pe regele Carol al X-lea din dinastia de Bourbon cu prințul liberal Ludovic-Filip. Acest lucru i-a înfuriat pe republicani care au văzut un rege înlocuit cu un alt rege. În jurul anului 1832 existau „nemulțumiri
Rebeliunea din iunie 1832 () [Corola-website/Science/337634_a_338963]
-
Slonim a intrat în contact cu socialiștii revoluționari (denumiți și "eseri") și, la fel ca fratele său mai mare, Vladimir, a devenit un susținător al lor. Radicalismul lor i-a plasat în opoziție cu tatăl lor, care susținea moderat-liberalul Partid Constituțional Democratic. Slonim, care se considera el însuși mai degrabă un libertarian socialist decât un marxist, a lucrat la înființarea unor „cercuri de autoinstruire” în care circula literatura interzisă în rândul elevilor și muncitorilor și a călătorit în Europa pentru a
Mark Slonim () [Corola-website/Science/337619_a_338948]
-
CCR a dat publicității motivarea deciziei din 15 iunie, prin care a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 246 alin. 1 din Codul penal din 1969 și ale art. 297 alin. 1 din Codul penal sunt constituționale în măsura în care prin sintagma "îndeplinește în mod defectuos" din cuprinsul acestora se înțelege "îndeplinește prin încălcarea legii". "Îndeplinește în mod defectuos" "Curtea constată că sintagma 'îndeplinește în mod defectuos' din cuprinsul dispozițiilor 25 art.246 alin.(1) din Codul penal din
Abuzul în serviciu- Motivarea CCR by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/101033_a_102325]
-
1969 și ale art.297 alin.(1) din Codul penal nu poate fi interpretată decât în sensul că îndeplinirea atribuției de serviciu se realizează prin 'încălcarea legii'. Aceasta este singura interpretare care poate determina compatibilitatea normelor penale criticate cu dispozițiile constituționale referitoare la claritatea și previzibilitatea legii', se arată în motivare. Judecătorii constituționali mai spun că practica judiciară s-a întemeiat pe dispozițiile art.246 și art.248 din Codul penal din 1969, precum și cele ale art.297 din Codul penal
Abuzul în serviciu- Motivarea CCR by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/101033_a_102325]
-
fi interpretată decât în sensul că îndeplinirea atribuției de serviciu se realizează prin 'încălcarea legii'. Aceasta este singura interpretare care poate determina compatibilitatea normelor penale criticate cu dispozițiile constituționale referitoare la claritatea și previzibilitatea legii', se arată în motivare. Judecătorii constituționali mai spun că practica judiciară s-a întemeiat pe dispozițiile art.246 și art.248 din Codul penal din 1969, precum și cele ale art.297 din Codul penal, care folosesc o exprimare generală, fără a arăta în mod limitativ acțiunile
Abuzul în serviciu- Motivarea CCR by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/101033_a_102325]
-
de constituționalitate asupra măsurilor adoptate. Astfel, CCR constată că incriminarea/dezincriminarea unor fapte ori reconfigurarea elementelor constitutive ale unei infracțiuni țin de marja de apreciere a legiuitorului, marjă care nu este absolută, ea fiind limitată de principiile, valorile și exigențele constituționale. Pe de altă parte, CCR reține că infracțiunea de abuz în serviciu este o infracțiune de rezultat, urmarea imediată a săvârșirii acestei fapte fiind cauzarea unei pagube ori a unei vătămări a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice
Abuzul în serviciu- Motivarea CCR by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/101033_a_102325]
-
a unei vătămări a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice. Judecătorii constată că legiuitorul nu a reglementat un prag valoric al pagubei și nici o anumită intensitate a vătămării, ceea ce determină instanța de contencios constituțional să concluzioneze că, indiferent de valoarea pagubei sau intensitatea vătămării rezultate din comiterea faptei, aceasta din urmă, dacă sunt îndeplinite și celelalte elemente constitutive, poate fi o infracțiune de abuz în serviciu. Plecând de la cele expuse anterior, Curtea constată că
Abuzul în serviciu- Motivarea CCR by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/101033_a_102325]
-
privind jurisprudența DNA și a instanțelor judecătorești din perioada 2006-2016 referitoare la abuzul în serviciu, transmis la solicitarea CCR. "Instituția a transmis un răspuns care conține analiza hotărârilor judecătorești pronunțate în dosare ale DNA și aspecte de practică a Curții Constituționale referitor la excepțiile invocate pe marginea sintagmelor din conținutul infracțiunii de abuz în serviciu", se mai arată în comunicat. De asemenea, se subliniază că excepțiile de neconstituționalitate au fost supuse de-a lungul timpului, în mod repetat, controlului de constituționalitate
DNA: 1.500 de inculpați trimiși în judecată în ultimii 10 ani în dosare de abuz în serviciu by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/101087_a_102379]
-
subliniază că excepțiile de neconstituționalitate au fost supuse de-a lungul timpului, în mod repetat, controlului de constituționalitate cu privire la noțiunile de vătămare a drepturilor sau intereselor legitime, îndeplinire defectuoasă a atribuțiilor de serviciu și folos necuvenit, care au fost considerate constituționale. Citește și: Elena Udrea, despre Laura Codruța Kovesi: Nu știe DREPT "Sub acest aspect, Curtea Constituțională a statuat pe de o parte că reglementările privitoare la noțiuni nu reprezintă o problemă de domeniul jurisdicției constituționale. Pe de altă parte, Curtea
DNA: 1.500 de inculpați trimiși în judecată în ultimii 10 ani în dosare de abuz în serviciu by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/101087_a_102379]
-
de constituționalitate cu privire la noțiunile de vătămare a drepturilor sau intereselor legitime, îndeplinire defectuoasă a atribuțiilor de serviciu și folos necuvenit, care au fost considerate constituționale. Citește și: Elena Udrea, despre Laura Codruța Kovesi: Nu știe DREPT "Sub acest aspect, Curtea Constituțională a statuat pe de o parte că reglementările privitoare la noțiuni nu reprezintă o problemă de domeniul jurisdicției constituționale. Pe de altă parte, Curtea Constituțională a constatat că 'previzibilitatea legii ține de conținutul textului în discuție, de domeniul de aplicare
DNA: 1.500 de inculpați trimiși în judecată în ultimii 10 ani în dosare de abuz în serviciu by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/101087_a_102379]
-
necuvenit, care au fost considerate constituționale. Citește și: Elena Udrea, despre Laura Codruța Kovesi: Nu știe DREPT "Sub acest aspect, Curtea Constituțională a statuat pe de o parte că reglementările privitoare la noțiuni nu reprezintă o problemă de domeniul jurisdicției constituționale. Pe de altă parte, Curtea Constituțională a constatat că 'previzibilitatea legii ține de conținutul textului în discuție, de domeniul de aplicare, de destinatar și presupune ca persoana în cauză să recurgă chiar la sfaturi lămuritoare, cu atât mai mult cu
DNA: 1.500 de inculpați trimiși în judecată în ultimii 10 ani în dosare de abuz în serviciu by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/101087_a_102379]
-
Citește și: Elena Udrea, despre Laura Codruța Kovesi: Nu știe DREPT "Sub acest aspect, Curtea Constituțională a statuat pe de o parte că reglementările privitoare la noțiuni nu reprezintă o problemă de domeniul jurisdicției constituționale. Pe de altă parte, Curtea Constituțională a constatat că 'previzibilitatea legii ține de conținutul textului în discuție, de domeniul de aplicare, de destinatar și presupune ca persoana în cauză să recurgă chiar la sfaturi lămuritoare, cu atât mai mult cu cât este vorba de un subiect
DNA: 1.500 de inculpați trimiși în judecată în ultimii 10 ani în dosare de abuz în serviciu by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/101087_a_102379]
-
calități în virtutea căreia este obligat să-și modeleze conduita". Prin urmare, faptul că prevederile legale ce reglementează se aplică tuturor persoanelor care exercită atribuții de control, potrivit legii, "are indubitabil un înțeles univoc, legiuitorul nefiind obligat, pentru a consfinți caracterul constituțional, să procedeze la o enumerare exhaustivă a acestora". În plus, având în vedere că legea în sine are caracter de generalitate, CCR a statuat că "împrejurările în care se comite o faptă antisocială și încadrarea acesteia într-o infracțiune ori
DNA: 1.500 de inculpați trimiși în judecată în ultimii 10 ani în dosare de abuz în serviciu by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/101087_a_102379]
-
acestora". În plus, având în vedere că legea în sine are caracter de generalitate, CCR a statuat că "împrejurările în care se comite o faptă antisocială și încadrarea acesteia într-o infracțiune ori alta nu este atributul instanței de contencios constituțional, fiind de competența exclusivă a judecătorului de drept comun să interpreteze și să aplice legea". Citește și: Zi decisivă la CCR. Decizia ar putea da pesta cap sute de dosare instrumentate de DNA " De altfel, sfera de definire a noțiunilor
DNA: 1.500 de inculpați trimiși în judecată în ultimii 10 ani în dosare de abuz în serviciu by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/101087_a_102379]
-
cazul infracțiunilor de serviciu, sau în legătură cu serviciul. Legiuitorul a stabilit împrejurările care pot intra în conținutul constitutiv al acestora, iar împrejurările în care se comite o faptă antisocială și încadrarea juridică într-o infracțiune sau alta nu reprezintă atributul Curții Constituționale. Prin urmare, judecătorul este acela care interpretează și aplică legea", subliniază sursa citată. DNA adaugă că hotărârile judecătorești referitoare la infracțiunea de abuz în serviciu, date în perioada 2006-2016, urmăresc o jurisprudență națională constantă. "Conform CEDO, hotărârile judecătorești definitive echivalează
DNA: 1.500 de inculpați trimiși în judecată în ultimii 10 ani în dosare de abuz în serviciu by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/101087_a_102379]
-
Reprezentanții CSM susțin că aceste precizări sunt făcute ''având în vedere comunicatul de presă al Curții Constituționale referitor la admiterea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 54 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 317/ 2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii (...) și constatând propagarea în spațiul public a unor mesaje neconforme cu realitățile și motivațiile instituționale care
CSM, precizări după decizia CCR by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/101096_a_102388]
-
în vigoare''. Potrivit comunicatului citat, acțiunile întreprinse de Consiliu, atât la nivelul Senatului României, cât și în procedura desfășurată la instanța de contencios administrativ, au avut ca temei legislația în vigoare, precum și jurisprudența Curții de Apel București și a Curții Constituționale. În concret, acțiunile și apărările promovate de Consiliu au avut ca principală premisă autoritatea de lucru judecat în ceea ce privește motivele cuprinse în Sentința civilă nr. 3.081 din 19 aprilie 2011, pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a VIII Contencios
CSM, precizări după decizia CCR by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/101096_a_102388]
-
ani în interiorul mandatului actualului CSM, fapt ce a condus la alegerea individuală a trei dintre membrii actualului Consiliu care au făcut obiectul procedurii de validare contestate. Reprezentanții CSM mai susțin că argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de plenul Curții Constituționale pe 2 iunie, cu privire la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 54 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 317/ 2004, urmează a fi prezentate în cuprinsul deciziei Curții, care, după redactare, va fi publicată în Monitorul Oficial. În acest context
CSM, precizări după decizia CCR by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/101096_a_102388]
-
abilitat să informeze publicul asupra capacității instituționale a Consiliului Superior al Magistraturii de a gestiona transparent și cu respectarea prevederilor legale procedura de alegere a noilor membri CSM pentru mandatul 2017 - 2022, care să respecte exigențele interpretării date de Curtea Constituțională, conform comunicatului de presă din data de 2 iunie 2016', se mai menționează în comunicat. Proiectul de calendar pentru alegerea membrilor CSM urmează să fie analizat pe 6 iunie în comisia de specialitate a Consiliului, urmând ca forma adoptată să
CSM, precizări după decizia CCR by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/101096_a_102388]
-
membrilor CSM urmează să fie analizat pe 6 iunie în comisia de specialitate a Consiliului, urmând ca forma adoptată să fie supusă dezbaterii și aprobării plenului în prima sa ședință de lucru, care va avea loc pe 7 iunie. Curtea Constituțională a României a decis, joi, că mandatul membrilor CSM expiră la împlinirea termenului de șase ani, deci la aceeași dată pentru toți magistrații aleși în acest for, având în vedere trăsătura CSM de organism colegial. Curtea a constatat că sunt
CSM, precizări după decizia CCR by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/101096_a_102388]