152,767 matches
-
din Timișoara. A condus în cadrul stațiunii SCDA LOVRIN-Timis activitatea de cercetare din cadrul laboratoarelor de ameliorarea grâului și cânepii dioice fiind în același timp director de proiecte de cercetare cu CNCSIV. Este recompensat cu medalia de aur de către Academia de Stiinte Agricole și Silvice “Gheorghe Ionescu-Șișești” ,pentru rezultatele remarcabile în ceea ce privește două soiuri de "cânepă dioica" omologate, Lv110 și Silvana. Până în 1989 a fost membru al Partidului Comunist Român. În anul 1990 devine membru fondator "Vatra Românească" .În 1991 s-a înscris în
Valeriu Tabără () [Corola-website/Science/304949_a_306278]
-
a fracturat ambele picioare. Din spital a anunțat că se retrage din politică. Alte activități: Din 2008 este membru al Academiei Oamenilor de Știință din România (AOSR). iar în prezent vicepreședinte. - onorat cu medalia cu aur de către Academia de Stiinte Agricole și Silvice “Gheorghe Ionescu-Șișești” pentru omologarea a doua soiuri de "cânepă dioica" omologate, Lv110 și Silvana.
Valeriu Tabără () [Corola-website/Science/304949_a_306278]
-
SE cu Munții Rodnei și are ca vecini comunele Moisei în partea de SE și Vișeu de Jos în partea de V și Poienile de sub Munte în partea de NV. Conform datelor primite de la Birourile Urbanism și Amenajare Teritorială și Agricol, suprafața orașului Vișeu de Sus este de 44.306 ha, din care: Din punct de vedere juridic majoritatea terenurilor au fost retrocedate foștilor proprietari, iar proprietarii care nu au fost despăgubiți în natură au fost despăgubiți în bani. Privit în
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
în viața localității l-a jucat școala inferioară de agricultură, construită în 1799 de către contele Cristofor Naco și Gimnaziul de Stat, construit în 1894. Aici s-a născut în anul 1881 compozitorul Béla Bartók, tatăl său fiind director al școlii agricole, iar mama învățătoare. O importanta pierdere in fauna locala este dropia disparuta de prin anii 1978 -1980 localizata in zona balatan! Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Sânnicolau Mare se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din
Sânnicolau Mare () [Corola-website/Science/297047_a_298376]
-
Câmpia Găvanu-Burdea, între Valea Argeșului la sud-vest și Valea Sabarului la sud-vest, ocupând o suprafață de 22,3 km². În apropierea orașului se află comunele Gura Foii și Petrești. Regiunea în care se află amplasat orașul este o importantă zonă agricolă. Datorită avantajelor pe care le prezintă această regiune, zona Găeștiului a fost populată din cele mai vechi timpuri, dovadă fiind descoperirile arheologice ale prof. univ. dr. docent Dumitru Berciu ce aparțin culturii Gumelnița (neoliticul târziu). Prima mențiune documentară despre orașul
Găești () [Corola-website/Science/297029_a_298358]
-
Prin urmare, există o influență reciprocă între oraș și populația care trăiește în cadrul lui. Fiind un oraș relativ mic, zonele funcționale nu sunt clar conturate, astfel încât se întrepătrund unele cu altele (zone mixte). Orașul Găești are predominant funcție industrială și agricolă, însă acestora li se adaugă și funcția de transport, comercială, de învățământ, cultural-științifică, rezidențială, sanitară și nu în ultimul rând, turistică. Orașul Găești, străveche așezare ce a împlinit la 19 iulie 1998, 500 de ani de atestare documentară, este situat
Găești () [Corola-website/Science/297029_a_298358]
-
de transport, depozite de cherestea, magazine și clădiri. Astfel, apare în economia orașului, sectorul de stat. Propaganda comunistă de atragere la socialism a gospodăriilor țărănești mici și mijlocii s-a intensificat, fiind însoțită de măsurile coercitive în acest sens. Cooperativa Agricolă de Producție din Găești a luat ființă în 1956, pe baza proprietăților a 27 de familii care anterior posedau 64 ha de pământ. În 1962, anul încheierii cooperativizării agriculturii în România, erau înscrise 1.774 de familii, cu 1.032
Găești () [Corola-website/Science/297029_a_298358]
-
între 150-200 loc./km², pentru ca în 1972 , densitatea generală a populației să cunoască o creștere valorică a numărului de locuitori pe unitatea de suprafață, atingând valori cuprinse între 250-500 loc./km². Densitatea fiziologică, ca raport între populația totală și suprafața agricolă exprimă numărul de locuitori ce revin la un hectar de teren agricol. În orașul Găești, densitatea fiziologică are o valoare medie de 0,09 loc./ha În orașul Găești, în anul 2000 era o populație totală de origine română de
Găești () [Corola-website/Science/297029_a_298358]
-
cunoască o creștere valorică a numărului de locuitori pe unitatea de suprafață, atingând valori cuprinse între 250-500 loc./km². Densitatea fiziologică, ca raport între populația totală și suprafața agricolă exprimă numărul de locuitori ce revin la un hectar de teren agricol. În orașul Găești, densitatea fiziologică are o valoare medie de 0,09 loc./ha În orașul Găești, în anul 2000 era o populație totală de origine română de 18.087, urmată de 372 romi , 45 maghiari, 32 bulgari, 13 turci
Găești () [Corola-website/Science/297029_a_298358]
-
și romani.Descrierea proceselor din interiorul scoarței pământului o descrie în "De ortu et ausis subterra neorum" (1544) și "De natura eorum, quae effluunt exterra" (1545) sau despre fosile și minerale în "De natura fossilium", "De veteribus et novis metallis". Agricola are (cel puțin) șase copii din două căsătorii. Moare la data de 21 noiembrie 1555 la Chemnitz. Saxonia aflându-se în perioada de după "Reformație", conducerea protestantă a orașului refuză îngroparea lui, a unui catolic în cimitirul comunității din Chemnitz, astfel
Georgius Agricola () [Corola-website/Science/305023_a_306352]
-
cel puțin) șase copii din două căsătorii. Moare la data de 21 noiembrie 1555 la Chemnitz. Saxonia aflându-se în perioada de după "Reformație", conducerea protestantă a orașului refuză îngroparea lui, a unui catolic în cimitirul comunității din Chemnitz, astfel că Agricola va fi înmormântat în curtea bisericii din Zeitz.
Georgius Agricola () [Corola-website/Science/305023_a_306352]
-
iar maxilarul și dinții aparțineau unui urangutan. Fosilele care nu sunt rămășițe de plante sau animale, dar care duc dovezi despre organismele preistorice se numesc urme fosile și includ: Prima oară denumirea de "fosilă" a utilizat-o cercetătorul german Georgius Agricola în anul 1546 în tratatul său "De natura fossilium" , denumiri sinonime fiind "Petrefakt" și "Pietrificări", nefiind clar diferențiat acest termen de "minerale" "artefakte" considerate frecvent "concrețiuni de minerale" fără a face legătura cu originea lor biologică.Primul face această diferențiere
Fosilă () [Corola-website/Science/305025_a_306354]
-
și geto-dacii erau mari producători de cereale: orz, secară, linte, bob și mai multe varietăți de grâu. Baza economiei o formau agricultura și creșterea vitelor. Foloseau plugul cu brăzdar și cuțit de fier încă din sec. III î.e.n. Inventarul uneltelor agricole de fier însuma la acea dată: coase lungi (de tip celtic), seceri, sape, săpăligi, cosoare pentru tăiatul viței de vie, târnăcoape, securi, greble cu șase colți, etc. Geto-dacii cultivau intensiv și vița de vie. Câțiva termeni dacici legați de această
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
ca elemente decorative în construcții. De asemenea calcarul este folosit în industria ceramicii și industria sticlei.Roca măcinată mărunt este folosită ca amendamente chimice în agricultură pentru reducerea acidității solului.Este de asemenea folosit calcarul ca îngrășământ artificial a terenurilor agricole.Formele pure de calcar sunt folosite pe scară largă de asemenea în industria chimică.Calcarul cu o structură poroasă, mai ales calcarul format din fosile, joacă un rol de o însemnătate economică imensă fiind un rezervor natural pentru zăcămintele de
Calcar () [Corola-website/Science/305029_a_306358]
-
demografice și climatice. Cand creștea presiunea politică și economică din partea imperiilor, există un răspuns din partea populațiilor exterioare, nevoite să accepte supunerea, fie să refuze și să intre în conflict cu puterea vecină. Se adaugă lentele creșteri demografice, pășunile sau terenurile agricole ce erau exploatate excesiv de populațiile semisedentare devenind insuficiente. Schimbările climatice au provocat de asemenea deplasările ce se suprapun cu perioadele de răcire a climei. Așadar, o serie de factori ce au provocat „efectul domino” au stat la baza deplasărilor, ca
Migrația popoarelor () [Corola-website/Science/305010_a_306339]
-
fost reformat, pentru a distribui corect taxele și a îmbunătăți eficientă colectării lor. Însă în anii secetoși sau prea reci și ploioși, noul sistem avea un efect negativ asupra celor care lucrau pământurile, în Galia, multi recurgând la abandonarea terenurilor agricole. Dioclețian s-a bucurat de o domnie lungă și stabilă, fiind considerat un restaurator al imperiului. A introdus un ceremonial de origine orientala, pentru a accentua diferența de putere dintre conducător și supuși, la curea să imperiala aflată în orașe
Migrația popoarelor () [Corola-website/Science/305010_a_306339]
-
cultivarea vitei de vie și pomicultura. Tradițional se cultivă grâu, porumb și cartofi. Ramură zootehnica era reprezentată prin creșterea vitelor mari cornute, căilor, oilor, caprelor și porcinelor. Industria și economia satului era slab dezvoltată și legată doar de prelucrarea produselor agricole. În noiembrie 1819, în satul țarist pe atunci, este sfințită nouă biserică a localității, cu hramul Sf. Voievozi. La nivelul anului 1868 în Nisporeni erau 4 uscătorii de fructe, 20 mori de vânt, 3 mori cu cai, 340 de crame
Nisporeni () [Corola-website/Science/305046_a_306375]
-
Nisporeni este Grigore Robu (Partidul Liberal), ales în iunie 2015. Componentă Consiliului Local Nisporeni (23 de consilieri), ales în 14 iunie 2015, este următoarea: Condițiile climaterice și specificul localității a determinat specializarea orașului în sectorul agroalimentar (agricultură și prelucrarea producției agricole). Potențialul economic se bazează pe activitatea întreprinderilor de vinificație, "Prundiș" SRL(prelucrarea fructelor), "Pascua" SRL (salamuri și prelucrarea cărnii), "Codreanca" Ș.A.(confecții). Creșterea transferurilor de peste hotare a condus la lansarea de noi afaceri și diversificarea activității economice. Astfel în oraș
Nisporeni () [Corola-website/Science/305046_a_306375]
-
în oraș există o instituție de cazare publică de tip hotel. Infrastructură financiară este formată de reprezentantele a 4 bănci comerciale și o companie de asigurări. În oraș activează AO "Colina Nisporeni" care oferă servicii de consultanță antreprenorilor din domeniul agricol și un centru digital, CenDigi SRL care ofera produse și servicii în domeniul IT. Chiar dacă economia se află în faza de relansare, în oraș nu sunt create suficiente locuri de muncă și este destul de ridicat numărul șomerilor (peste 600). Această
Nisporeni () [Corola-website/Science/305046_a_306375]
-
ale Greciei, subdivizat în 4 prefecturi. Capitala este orașul Corfu. sunt compuse din șapte insule principale din apropierea coastelor occidentale ale Greciei. Aceste insule sunt predominant muntoase, cu un climat blând și relativ umed. Vegetația este abundentă, cu păduri. Principalele produse agricole sunt stafidele, măslinele, strugurii, cerealele, fructele și legumele. Activitățile principale sunt pescuitul, construcțiile navale și fabricarea de săpun. Insulele Ionice formează o regiune administrativă a Greciei care grupează șase dintre principalele insule ale arhipelagului care îi dau numele: Corfu, Paxos
Insulele Ionice () [Corola-website/Science/305072_a_306401]
-
parte a cantonului ținea de oraș, însă după vizita lui Napoleon în 1798, provincia a ajuns egala orașului. Din punct de vedere economic însă, provincia a rămas dependentă de oraș, cel mai probabil din cauza nivelului scăzut al educației din zonele agricole din acea perioadă. Până astăzi, orașul Basel a rămas centrul cultural și economic al ambelor cantoane Basel. După 1830 au avut loc certuri politice în cantonul Basel, o parte dintre ele legate de drepturile populației din zonele agricole. Acestea au
Cantonul Basel-Provincie () [Corola-website/Science/305077_a_306406]
-
din zonele agricole din acea perioadă. Până astăzi, orașul Basel a rămas centrul cultural și economic al ambelor cantoane Basel. După 1830 au avut loc certuri politice în cantonul Basel, o parte dintre ele legate de drepturile populației din zonele agricole. Acestea au dus la separarea cantonului Basel-Provincie de orașul Basel, la 26 august, 1833. Încă de la separare a existat o mișcare de unificare, care a luat avânt după 1900, odată cu industrializarea unor regiuni din Basel-Provincie. Cele două cantoane au căzut
Cantonul Basel-Provincie () [Corola-website/Science/305077_a_306406]
-
care au semnat mai multe înțelegeri de cooperare, cum ar fi contribuția cantonului Basel-Provincie la Universitatea Basel, începând cu 1976. Cantonul se află în nordul Elveției. Munții Jura traversează cantonul, care este drenat de râurile Ergolz și Birs. Principalele produse agricole sunt fructele, produsele lactate și creșterea vitelor. Industriile cele mai importante sunt textilă, metalurgică și chimică. face parte din centrul economic din jurul orașului Basel, care inculde părți din Franța și Germania, precum și ambele cantoane Basel. Începând cu anii 1960, au
Cantonul Basel-Provincie () [Corola-website/Science/305077_a_306406]
-
post și unul de gară, 4 jandarmi, un preot și 3 învățători alcătuiau toată intelectualitatea dondușenenilor. În primăvara anului 1932 pe actualul teren dintre cinematograful „Zorile” și biserica creștină s-a sfârșit construcția edificiului unei hale pentru expoziții de realizări agricole, care a jucat un rol economic și cultural valoros în viața Dondușenilor. Aici își demonstrau exponatele - cai de o frumusețe rară, animale domestice din cele mai alese, obiecte meșteșugărești și multe alte lucruri - negustorii, țăranii și meșteșugarii localnici și cei
Dondușeni () [Corola-website/Science/305089_a_306418]
-
și la 28 km de orașul Briceni. Fondul funciar al localității constituie 1187,53 ha. Cea mai mare parte ocupă terenul intravilan - 564,52 ha. sau 47,6% din suprafața totală. Orașul Lipcani practic nu dispune de terenuri cu destinație agricolă, astfel unica sursă de dezvoltare a localității este industria urbană. Pe teritoriul orașului sunt 2 iazuri cu o suprafață totală de 4 ha, de asemenea în partea de vest a orașului pe o lungime de circa 3 km. curge râul
Lipcani () [Corola-website/Science/305085_a_306414]