152,767 matches
-
74 sau 80% sunt întreprinderi individuale. Marea majoritate a întreprinderilor industriale din localitate în prezent nu funcționează. Pe teritoriul orașului funcționează filiale a 3 bănci comerciale. Funcționează piața locală, filială a unei fabrici de încălțăminte, autogara și gara fieroviară, SRL agricola "Cariops". Infrastructura de drumuri este tipică unei localități mici, însă orașul Lipcani este intersectat de magistralele internaționale Brest-Chișinău-Odesa și de drumurile naționale în diverse direcții - Costești, Tîrnova etc. Prin oraș trece calea ferată Cernăuți-Larga. Sistemul de educație din oraș este
Lipcani () [Corola-website/Science/305085_a_306414]
-
Chișinău, la 7 km de la granița cu Ucraina și la 35 km de la granița cu România. Fondul funciar al localității constituie 15.260 ha, dintre care cea mai mare parte - 12.645 ha sau 82,9% sunt terenuri cu destinație agricolă. Vulcăneștiul se deosebește cardinal de alte localități urbane din republică după suprafață și ponderea atât de mare a terenurilor agricole. Terenurile cu destinație agricolă sunt repartizate astfel: pământ arabil - 9.820 ha, vii - 1.336 ha, livezi - 299 ha. Orașul
Vulcănești () [Corola-website/Science/305090_a_306419]
-
constituie 15.260 ha, dintre care cea mai mare parte - 12.645 ha sau 82,9% sunt terenuri cu destinație agricolă. Vulcăneștiul se deosebește cardinal de alte localități urbane din republică după suprafață și ponderea atât de mare a terenurilor agricole. Terenurile cu destinație agricolă sunt repartizate astfel: pământ arabil - 9.820 ha, vii - 1.336 ha, livezi - 299 ha. Orașul dispune de 3 parcuri cu o suprafață totală de 3,8 ha. Suprafața fâșiilor de protecție din jurul orașului este de
Vulcănești () [Corola-website/Science/305090_a_306419]
-
dintre care cea mai mare parte - 12.645 ha sau 82,9% sunt terenuri cu destinație agricolă. Vulcăneștiul se deosebește cardinal de alte localități urbane din republică după suprafață și ponderea atât de mare a terenurilor agricole. Terenurile cu destinație agricolă sunt repartizate astfel: pământ arabil - 9.820 ha, vii - 1.336 ha, livezi - 299 ha. Orașul dispune de 3 parcuri cu o suprafață totală de 3,8 ha. Suprafața fâșiilor de protecție din jurul orașului este de 275,4 ha. Fondul
Vulcănești () [Corola-website/Science/305090_a_306419]
-
Orașul Basarabeasca estre situat în lunca râului Cogâlnic-Larga, la o depărtare de 100 km de Chișinău, nemijlocit la hotar cu Ucraina. Suprafața totală a orașului Basarabeasca este de 2.754 ha. Cea mai mare parte o ocupă terenurile cu destinațiea agricolă - 1.460 ha sau 53%. Din totalul terenurilor agricole 1.095 ha ocupă terenurile arabile sau 75% din totalul lor și plantațiile multianuale 338 ha sau 23% din totalul terenurilor cu destinație agricolă. Bonitatea medie a terenurilor agricole estede 65
Basarabeasca () [Corola-website/Science/305082_a_306411]
-
o depărtare de 100 km de Chișinău, nemijlocit la hotar cu Ucraina. Suprafața totală a orașului Basarabeasca este de 2.754 ha. Cea mai mare parte o ocupă terenurile cu destinațiea agricolă - 1.460 ha sau 53%. Din totalul terenurilor agricole 1.095 ha ocupă terenurile arabile sau 75% din totalul lor și plantațiile multianuale 338 ha sau 23% din totalul terenurilor cu destinație agricolă. Bonitatea medie a terenurilor agricole estede 65 balohectari. Fondul acvatic al orașului este format din râul
Basarabeasca () [Corola-website/Science/305082_a_306411]
-
mare parte o ocupă terenurile cu destinațiea agricolă - 1.460 ha sau 53%. Din totalul terenurilor agricole 1.095 ha ocupă terenurile arabile sau 75% din totalul lor și plantațiile multianuale 338 ha sau 23% din totalul terenurilor cu destinație agricolă. Bonitatea medie a terenurilor agricole estede 65 balohectari. Fondul acvatic al orașului este format din râul Cogâlnic și 3 iazuri cu o suprafață totală de circa 28 ha. O trăsătură specifică pentru zona de sud este suprafața redusă a spațiilor
Basarabeasca () [Corola-website/Science/305082_a_306411]
-
cu destinațiea agricolă - 1.460 ha sau 53%. Din totalul terenurilor agricole 1.095 ha ocupă terenurile arabile sau 75% din totalul lor și plantațiile multianuale 338 ha sau 23% din totalul terenurilor cu destinație agricolă. Bonitatea medie a terenurilor agricole estede 65 balohectari. Fondul acvatic al orașului este format din râul Cogâlnic și 3 iazuri cu o suprafață totală de circa 28 ha. O trăsătură specifică pentru zona de sud este suprafața redusă a spațiilor verzi, ceea ce este caracteristic și
Basarabeasca () [Corola-website/Science/305082_a_306411]
-
o anumită măsură acest lucru le-a reușit. În 1897 în Romanovca trăiau 293 de bărbați și 304 femei, fără biserică, fără școală, fără să știe limba băștinașilor. La începutul secolului XX apar primele ”întreprinderi” - un deposit comercial de produse agricole și încă unul de cherestea și se aflau pe teritoriul casei de cultură de azi. O școală cu o singură clasă exista începînd cu anul 1899 grație proprietarului Gheorghe Demeșliev, care a asigurat-o cu încăpere. Învățătoarea era Ana Șidlovskaia
Basarabeasca () [Corola-website/Science/305082_a_306411]
-
raion. Se construiesc case de locuit cu multe etaje, uzina ”Dunărea” ( o filială a gigantului industrial Mezon din Chișinău), fabrica de confecții, ateliere și o școală tehnică pentru feroviari, o mare bază pentru automobile, două organizații de construcții, sediul gospodăriei agricole ”Feteasca”, diferite întreprinderi de prestare a serviciilor, depozite și magazine, edificii culturale. Conform recensămîntului din 1989 în Basarabeasca trăiau 15.114 locuitori, inclusive 30 % de ucraineni, 29 % de bulgari, 16 % de moldoveni, 12 % de ruși și 6 % de găgăuzi. La
Basarabeasca () [Corola-website/Science/305082_a_306411]
-
Iosif Cratștein, programatorii Valeriu Nastasenco și Ștefan Spătaru, astrofizicianul Alex Găină, (n. Căzănești), economistul Mihai Roșcovan, jurnalistul Constanin Starîș. Suprafața totală a fondului funciar este de 5.367 ha, dintre care cea mai mare parte o alcătuiesc terenurile cu destinație agricolă 30.88 ha sau 57,5% din suprafața totală. Resursele acvatice ale orașului au o suprafața de 96 ha. Pădurile ocupă 924 ha sau 17,2 din suprafața totală. Structura etnică a orașului conform recensământului populației din 2004: Numărul total
Telenești () [Corola-website/Science/305084_a_306413]
-
în satul Mihalașa nouă. Sistemul educațional din localitate este format dintr-o grădiniță de copii cu 230 copii, 3 gimnazii în care învață 1.460 elevi, un liceu cu 330 elevi, o școală profesională polivalentă, care pregătește specialiști în domeniul agricol, alimentației publice, industriei ușoare cu 180 elevi și o școală specială în care sunt 145 elevi. Sistemul de ocrotire a sănătății este format dintr-un centru al medicilor de familie și un spital raional cu 180 paturi. Pe teritoriul primăriei
Telenești () [Corola-website/Science/305084_a_306413]
-
a intrat în componența Republicii Moldova independente iar în anul 1994 a primit statutul de oraș. Orașul Mărculești este o localitate foarte mică, care dispune de anumite resurse naturale, inclusiv fond funciar. Localitatea are numai 170,25 ha. terenuri cu destinație agricolă, dintre care 148,47 ha pământ arabil și 21,78 pășuni. Pe teritoriul orașului activează societatea pe acțiuni „Mărculești-Combi” - producătoare de nutrețuri, baza petrolieră „Tirex-Petrol”, societatea cu răspundere limitată „Iched-Grup”, care se ocupă cu colectarea și prelucrarea fructelor și legumelor
Mărculești () [Corola-website/Science/305100_a_306429]
-
situat sud-vest la 100 km sud de capitala Moldovei, pe malul stâng al râului Prut. Prin oraș trece traseul național Chișinău-Leova-Cahul. Fondul funciar al primăriei Leova este de 4.319 ha, inclusiv 2.322 ha sau 53% pământ cu destinație agricolă. Din totalul terenurilor cu destinație agricolă 1.571 ha constituie pământ arabil, 516,9 ha - pășuni și 234,9 ha ocupă plantațiile multianuale. Suprafața orașului este de 563 ha. Suprafața totală a terenurilor fondului silvic este de 305 ha. Resursele
Leova () [Corola-website/Science/305086_a_306415]
-
de capitala Moldovei, pe malul stâng al râului Prut. Prin oraș trece traseul național Chișinău-Leova-Cahul. Fondul funciar al primăriei Leova este de 4.319 ha, inclusiv 2.322 ha sau 53% pământ cu destinație agricolă. Din totalul terenurilor cu destinație agricolă 1.571 ha constituie pământ arabil, 516,9 ha - pășuni și 234,9 ha ocupă plantațiile multianuale. Suprafața orașului este de 563 ha. Suprafața totală a terenurilor fondului silvic este de 305 ha. Resursele acvatice ale orașului sunt formate de
Leova () [Corola-website/Science/305086_a_306415]
-
Normal Structura etnică a orașului conform recensământului populației din 2004: Pe teritoriul orașului Leova sunt înregistrați 1.234 agenți economici, dintre care circa 1.100 sunt întreprinderi cu drept de persoană fizică. Cele 1.570 ha de pământ cu destinație agricolă sunt prelucrate de 438 gospodării țărănești. Principalul agent economic din oraș este întreprinderea vinicolă „Leovin” S.A., care are tradiții vechi în domeniul vinicol. La moment societatea este dotată cu utilaj modern de producere și îmbuteliere a vinului, dispunând de 1
Leova () [Corola-website/Science/305086_a_306415]
-
mln. dal de păstrarea produselor vinicole. Producția întreprinderii este exportată în volum de 95% în Rusia, Ucraina, Kazahstan, Germania. Un alt agent economic este cooperativa de consum „Universcoop” care activează în domeniul comerțului, alimentației publice, producere și achiziționare de produse agricole. Cifra de afaceri anuală a cooperativei este de peste 10 mlnlei. Pe teritoriul orașului funcționează 18 unități de comerț cu amănuntul, 2 piețe și 7 unități de alimentație publică. Orașul dispune de un hotel cu o capacitate de cazare de 9
Leova () [Corola-website/Science/305086_a_306415]
-
populație de 4.670 persoane. Orașul Căinari este situat în centrul republicii la o distanță de 50 km spre sud de municipiul Chișinău. Fondul funciar al or. Căinari constituie 4.294 ha, cea mai mare parte fiind terenurile cu destinație agricolă, preponderent pământ arabil, plantațiile multianuale ocupă 146 ha dintre care livezile constituie 61 ha iar viile 85 ha. Orașul Căinari, spre deosebire de alte localități are o suprafață relativ mare de pășuni - 497 ha sau 11,5% din suprafața totală. Bonitatea medie
Căinari () [Corola-website/Science/305102_a_306431]
-
arabil, plantațiile multianuale ocupă 146 ha dintre care livezile constituie 61 ha iar viile 85 ha. Orașul Căinari, spre deosebire de alte localități are o suprafață relativ mare de pășuni - 497 ha sau 11,5% din suprafața totală. Bonitatea medie a terenurilor agricole este de 65 balohectar. Terenul intravilan este de 243 ha. Pe teritoriul localității sunt două bazine acvatice cu o suprafață totală de 13 ha. Structura etnică a orașului conform recensământului populației din 2004: Economia locală este formată de 130 agenți
Căinari () [Corola-website/Science/305102_a_306431]
-
a vinului, și elevatorul, care după o perioadă îndelungată, în urma schimbării proprietarului, și-a relansat activitatea. Un alt agent economic, care activează în domeniul agriculturii, este societatea cu răspundere limitată „Persolvit-Prim”, care are peste 500 angajați. Ținând cont de specificul agricol al localității, pe teritoriul orașului se organizează expoziții agricole, la care participă agenți economici din oraș și localitățile din zona de influență. O posibilitate de dezvoltare a turismului sunt resursele de apă curativă din oraș și capacitățile de cazare ale
Căinari () [Corola-website/Science/305102_a_306431]
-
în urma schimbării proprietarului, și-a relansat activitatea. Un alt agent economic, care activează în domeniul agriculturii, este societatea cu răspundere limitată „Persolvit-Prim”, care are peste 500 angajați. Ținând cont de specificul agricol al localității, pe teritoriul orașului se organizează expoziții agricole, la care participă agenți economici din oraș și localitățile din zona de influență. O posibilitate de dezvoltare a turismului sunt resursele de apă curativă din oraș și capacitățile de cazare ale sanatoriului existent. Pe teritoriul orașului funcționează o piață agricolă
Căinari () [Corola-website/Science/305102_a_306431]
-
agricole, la care participă agenți economici din oraș și localitățile din zona de influență. O posibilitate de dezvoltare a turismului sunt resursele de apă curativă din oraș și capacitățile de cazare ale sanatoriului existent. Pe teritoriul orașului funcționează o piață agricolă, o unitate de alimentare publică și sucursala unei bănci comerciale. Veniturile bugetului local în anul 2002 au constituit 605 mii lei și s-au majorat față de anul precedent de 1,7 ori. Cea mai mare pondere în veniturile bugetului local
Căinari () [Corola-website/Science/305102_a_306431]
-
de râul Nistru și 10 km de municipiul Chișinău, capitala Republicii Moldova. Se învecinează cu localitățile Costești, Mileștii Mici, Piatra Albă, Dănceni, Sociteni, Durlești și orașul Codru. Suprafața fondului funciar al orașului este de 3.165 ha, dintre care suprafața teritoriilor agricole constituie 1.678 ha, inclusiv terenuri arabile 1.246 ha, podgorii 401 ha și pășuni 202 ha. Resursele acvatice ale orașului sunt formate de râul Ișnovăț și 2 iazuri cu o suprafață totală de 18 ha. Relieful localității s-a
Ialoveni () [Corola-website/Science/305087_a_306416]
-
10 ha, era construit un cămin, o casă pentru opt familii. Apă nu era în sat și se aducea din satul vecin Lunga Nouă cu carele trase de boi. În sat mai era o fermă de cai, șopron pentru inventar agricol și un atelier. În anul 1939 au fost expediate 200 tone de struguri la Leningrad. În 1941 chiar din primele zile ale celui de al II-a Război Mondial satul a fost ocupat de armata germană. Din sat populația negermană
Crasnîi Vinogradari, Stînga Nistrului () [Corola-website/Science/305119_a_306448]
-
școli moldo-ruse: una primară și una medie incompletă, care împreună pot primi cca. 200 elevi. Pe teritoriul comunei activează 2 Case de Cultură precum și 2 Cluburi. În Crasnîi Vinogradari funcționează și o bibliotecă. Principala ramură a industriei comunei este Industria Agricolă (de altfel ca și a majorității satelor din Republică). Principalele unități producătoare ale comunei sunt Asociația "Mirnîi" (fostul Colhoz Rassvet), care are 3500 ha suprafață arabilă și Întreprinderea de prelucrare a produselor agricole, produsele căreia sunt vândute și dincolo de granițele
Crasnîi Vinogradari, Stînga Nistrului () [Corola-website/Science/305119_a_306448]