152,767 matches
-
Principala ramură a industriei comunei este Industria Agricolă (de altfel ca și a majorității satelor din Republică). Principalele unități producătoare ale comunei sunt Asociația "Mirnîi" (fostul Colhoz Rassvet), care are 3500 ha suprafață arabilă și Întreprinderea de prelucrare a produselor agricole, produsele căreia sunt vândute și dincolo de granițele Republicii, în special Israel. La sfârșitul anului 2006 satul a fost terminată construcția conductei de gaz Dubăsari-Crasnîi Vinogradari.
Crasnîi Vinogradari, Stînga Nistrului () [Corola-website/Science/305119_a_306448]
-
Ghindești, iar în anul 1998 i s-a conferit titlul de oraș. Biserica Sf. Spiridon din orașul Ghindești a fost construită abia în anul 2000. Resursele funciare ale orașului constituie 4351 ha, cea mai mare parte fiind terenurile cu destinație agricolă - 2.295 ha sau 53% din suprafața totală. Din totalul terenurilor agricole 1.632 ha sunt pământuri arabile, 208 ha livezi și restul 455 ha pășuni. Suprafața orașului este compusă din 93,51 ha care formează vatra localității și 505
Ghindești () [Corola-website/Science/305112_a_306441]
-
Biserica Sf. Spiridon din orașul Ghindești a fost construită abia în anul 2000. Resursele funciare ale orașului constituie 4351 ha, cea mai mare parte fiind terenurile cu destinație agricolă - 2.295 ha sau 53% din suprafața totală. Din totalul terenurilor agricole 1.632 ha sunt pământuri arabile, 208 ha livezi și restul 455 ha pășuni. Suprafața orașului este compusă din 93,51 ha care formează vatra localității și 505 ha loturi de lângă casă. În afară de aceasta orașul mai dispune de 33 ha
Ghindești () [Corola-website/Science/305112_a_306441]
-
care s-au produs 24 mii tone de zahăr. Producția totală de zahăr a alcătuit 35,5 mii tone. În prezent fabrica de zahăr nu mai activează. Rețeaua de comerț este reprezentată de 10 unități de comerț și o piață agricolă. În oraș funcționează filiala unei bănci comerciale. Rețeaua de drumuri locale are o lungime de 12 km dintre care 4 km au acoperire rigidă. Toate cele 745 de case și apartamente sunt conectate la rețeaua de aprovizionare cu apă. Sursele
Ghindești () [Corola-website/Science/305112_a_306441]
-
de pământ favorabil agriculturii, risipite printre pietrișul și prundișul din jur. În aceasta constă coplexitatea dezvoltării agriculturii și ridicarea construcțiilor, dar tot în aceasta se prezintă și originalitatea localității. Ocupația principală a băștinașilor este legată de creșterea vitelor, prelucrarea produselor agricole folosind în acest scop toate bogățiile naturale oferite de satul natal. Satul are o suprafață de circa 0.94 kilometri pătrați, cu un perimetru de 4.77 km. Temperatura medie a aerului în iulie atinge nivelul de +23 C°. Cantitatea
Pohrebea, Dubăsari () [Corola-website/Science/305115_a_306444]
-
94 kilometri pătrați, cu un perimetru de 4.77 km. Temperatura medie a aerului în iulie atinge nivelul de +23 C°. Cantitatea de precipitații atmofserice constituie în medie pe an, de obicei precipitațiile căzând în timpul primăverii și verii. Relieful terenurilor agricole este neuniform: în partea de jos a satului sunt lunci inundabile; sunt prezente ramificații muntoase ale unor vâlcele; văgăuni lungi, străvechi sunt terase neinundabile. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populația satului constituia 703 oameni, dintre care 47.23% - bărbați
Pohrebea, Dubăsari () [Corola-website/Science/305115_a_306444]
-
01% - moldoveni/români, 6.47% - ucraineni, 1.19% - ruși, 0.00% - găgăuzi, 0.04% - bulgari, 0.00% - evrei, 0.00% - polonezi, 0.00% - țigani, 0.29% - alte etnii. În prezent în satul Cuhureștii de Sus există 788 gospodării casnice, asociații agricole "Olver-agro SRL" și "Ervas-agro SRL", ocol silvic, moară, oloiniță, filiala băncii comerciale "Banca de Economii", spital de circumscripție, școala profesionala polivalentă Nr.2, liceu teoretic, cinematograf, 4 biblioteci, 2 farmacii, farmacie veterinara, oficiu poștal, secție de poliție, parc, stadion. În
Cuhureștii de Sus, Florești () [Corola-website/Science/305120_a_306449]
-
al construcției (n.n. - decedat 14.12.2012). La restaurare au activat meșterii iscusiți: Busuioc M.A., Prohnițchi G.V., Lungu Gheorghe I., Motroi D.V., Sobaliu V. G., Spătari D.I., Jelihovschi D.G. Au dat o mână de ajutor populația satului, primăria, gospodăria agricolă. Copia este făcută de profesorul de istorie din acest sat Ciobanu A.I. în anul 1964.”
Sadaclia, Basarabeasca () [Corola-website/Science/305133_a_306462]
-
de capitală. Pe teritoriul acestuia se atestă un relief deluros cu soluri aluviale, pământuri bogate în cernoziomuri, nisipuri, argile și piatră. Rezervele de ape subterane permit aprovizionarea satului cu apa potabilă, iar rezervele de ape ale Nistrului permit desfășurarea lucrărilor agricole pe teritorii ce suferă de secetele verilor. Din cercetările unor vechi surse aflăm că anul primei atestări documentare a satului Puhăceni este 1523. Istoria satului ține de numele postelnicului Cozma Șarpe, care avea în posesia sa satele Lațcani, Rediul, Brusturi
Puhăceni, Anenii Noi () [Corola-website/Science/305132_a_306461]
-
alcătuiesc, în felul următor: 17.41% - 1 persoană, 18.67% - 2 persoane, 19.85% - 3 persoane, 26.83% - 4 persoane, 10.68% - 5 persoane, 6.56% - 6 și mai multe persoane. Economia în sat o alcătuiesc agenții economici, exportul mărfurilor agricole și industriale, importul materiei prime, legăturile cu satele vecine, comerțul intern și extern realizat între cetățeni. În sat se dezvoltă proprietatea privată în ramurile: viticultura, pomicultura, apicultura, precum și sectorul zootehnic — creșterea bovinelor, porcinelor, ovinelor ș.a. În ultimii 15 ani populația
Puhăceni, Anenii Noi () [Corola-website/Science/305132_a_306461]
-
învecinează cu următoarele localități: Pe 1 noiembrie 2007 populația satului a constituit 4 222 de locuitori dintre care populația aptă de muncă 2 134, pensionari 892 și copii pînă la 16 ani 1 027. Majoritatea populației sînt proprietari de terenuri agricole private. Satul este amplasat pe o suprafață de 4 852,39 ha.
Caracușenii Vechi, Briceni () [Corola-website/Science/305134_a_306463]
-
din zonă sunt puternic influențate de apariția și dezvoltarea orașului Odesa. Specializat în exportul de cereale, acesta a determinat cultivarea gramineelor pe tot cuprinsul Novorosiei de vest. Aflată la 65 km de Odesa, Nezavertailovca s-a înscris în același profil agricol, cultivând cereale comercializate intermediarilor din portul Odesei. Din anul 1932, gospodăriile țărănești sunt supuse naționalizării și colectivizării forțate. La mijlocul secolului XX, în Nezavertailovca au funcționat 4 colhozuri, constituite după principiul teritorial: 2 în partea moldovenească a satului („Frunze” și „Karl
Nezavertailovca, Stînga Nistrului () [Corola-website/Science/305123_a_306452]
-
diferite lucruri pentru gospodărie. Podoabele și hainele le aduceau din orașele imperiului. Casele și le făceau mai spațioase, din lemn, nuiele și lut, le acopereau cu stuf. Pe lîngă case mai construiau și diferite anexe, săpau gropi pentru depozitarea produselor agricole. Dar nici această așezare n-a avut parte de liniște. Au năvalit peste ea nomazii barbari tocmai de dincolo de munții Ural, au prădat-o și au ars-o, fapt adeverit de anumite obiecte depistate de pe aici. Băștinașii, desigur, nu le-
Cotiujeni, Briceni () [Corola-website/Science/305136_a_306465]
-
teren are împădurirea. Pădurile contribuie nu numai la stabilirea echilibrului natural al versanților, ci în general la ameliorarea mediului. Clima joacă un rol important în formarea apelor, vegetației, lumii animale și a solurilor. Ea determină cantitatea și calitatea recoltei culturilor agricole cu care se alimentează populația. Clima comunei Cociulia este temperat continentală, cu ierni blânde și cu puțină zăpadă, veri lungi, călduroase și cu precipitații reduse. Factorii care determină regimul termic sunt: radiația solară, circulația maselor de aer și relieful. Temperatura
Cociulia, Cantemir () [Corola-website/Science/305146_a_306475]
-
incluse în Cartea Roșie a Republicii Moldova. Numărul plantelor rare crește de la an la an atât din cauza schimbării condițiilor de trai, cât și din cauza influenței negative a factorului antropic. Activitatea omului în ultimele două secole a dus la extinderea suprafeței terenurilor agricole, construirea rețelelor de drumuri, construirea localităților. Aceasta activitate a contribuit la defrișarea în masă a pădurilor. În ,Codrii Tigheciului” se întâlnesc variate specii de plante: ghiocelul, albăstrița, viorele, dumbrăvița purpurie, capsunita roșie, bujorul străin, ciulinul-de-apă, etc. Din aceste plante se
Cociulia, Cantemir () [Corola-website/Science/305146_a_306475]
-
societății. Activitățile negative ale omului au cauzat unele procese și fenomene naturale negative: sporirea aridității climei, uscarea excesivă și salinizarea solului, intensificarea eroziunii și a alunecărilor de teren. Pentru a compensa degradarea terenurilor arabile și a celor scoase din circuitul agricol în urma proceselor naturale negative, omul, în scopul majorării recoltelor, a început să folosească pe terenurile agricole- în cantități mari- îngrășăminte minerale și substanțe chimice. Aceasta a dus la acumularea unor cantități mari de substanțe chimice în sol, plante, produse agricole
Cociulia, Cantemir () [Corola-website/Science/305146_a_306475]
-
agricol în urma proceselor naturale negative, omul, în scopul majorării recoltelor, a început să folosească pe terenurile agricole- în cantități mari- îngrășăminte minerale și substanțe chimice. Aceasta a dus la acumularea unor cantități mari de substanțe chimice în sol, plante, produse agricole, la poluarea apei, aerului. Utilizarea nerațională de către om a bogățiilor naturale duce la degradarea echilibrului ecologic. Aceasta, la rândul său, are urmări nefaste pentru om. De aceea este inadmisibilă utilizarea și valorificarea naturii și rezolvarea problemelor economice fără respectarea cerințelor
Cociulia, Cantemir () [Corola-website/Science/305146_a_306475]
-
au construit aeroportul, case de locuit, depozite, fabrici, necompensînd satului nimica pentru suprafață de cca 5000 ha în care intră tot podișul pînă la marginea Sîngerei, pe Bîc pînă la Muncești, toată Botanica, Schinoasa. În 1993 la 1 ianuarie Ferma Agricolă Bacioi dispune de o suprafață de 6218 ha de pămînt. Prin 1990 - 1991 s-a construit un drum bun asfaltat ce leagă Băcioiul cu țara prin sud și cu Chișinău. Distanța de la Băcioi la Chișinău este de 13 km. Populația
Băcioi, Chișinău () [Corola-website/Science/305126_a_306455]
-
altă etnie. La 27 august 1991 Republica Moldova își declară independența față de URSS. În noile condiții, Corjeuții au fost primii care au început împroprietărirea țăranilor cu pământurile fostelor gospodării colective. La sfârșitul secolul XX în sat activau peste 200 de gospodării agricole individuale ce prelucrau 1,7 mii de ha, având în posesie mijloace tehnice: 54 de camioane, 5 limuzine, 610 motociclete. Câteva grupuri de țărani s-au încadrat în programul olandez de creștere a legumelor după tehnologii avansate. În perioada de după
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
anume aici, la Școala din Corjeuți, și-au început cariera. Principala ocupație a corjeuțenilor o constituie agricultura: însă mulți localnici se află plecați peste hotarele țării. Peste 2000 de corjeuțeni lucrează în Paris și în împrejurimile sale. În 2011, gospodăriile agricole dispuneau de 630 de tractoare și peste 300 de mașini de mare tonaj. Inițial o bună parte din agricultori au activat în baza proiectului olandez „Dezvoltarea Horticulturii”, care avea drept scop creșterea legumelor, în special a castraveților și a roșiilor
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
Arman-Plant”, specializată în cultivarea legumelor: cartof, ceapă, morcov, varză, sfeclă roșie etc. Întreprinderea a fost fondată în 1995 având în prezent un personal de 50 de lucrători. De asemena în Corjeuți funcționează și câteva întreprinderi industriale de prelucrare a produselor agricole. Întreprinderea „Servest-Agro” SRL produce conserve din legume și fructe: bulion de roșii, roșii uscate, castraveți murați ș.a., iar o parte din producție este exportată în Rusia și statele Uniunii Europene. SA „Combifuraj” este specializată în producerea făinii de grâu, a
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
producerea făinii de grâu, a uleiului de floarea soarelui, comercializarea nutrețurilor și aditivilor pentru animale. SRL „Muncel Agro” se ocupă cu cultivarea porumbului, grâului, cartofilor, soii, merelor, producerea făinii, pastelor făinoase și oferă servicii de prelucrare și pregătire a terenurilor agricole. La Corjeuți activează o pizzerie, câte o agenție a Băncii de Economii și a Moldinconbank, asociația de economii și împrumut „Elizomon”, 2 farmacii., stații de alimentare cu benzină, gaz și alte tipuri de combustibili. E singura localitate din Republica Moldova care
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
și fixă, televiziune prin cablu și digitală, internet, oficiu poștal. Din 2012, toamna are loc "Festivalul cartofului „Mai mult decât a doua pâine”" cu scopul promovării culturii cartofului și calitatății bucatelor tradiționale gătite din cartofi. Programul include: iarmaroc al produselor agricole, târg al meșterilor populari, concurs de desene, prezentare a noilor tehnologii de cultivare a cartofului, un spectacol de muzică și de dans cu participarea formațiilor artistice din regiune și din țară cu genericul „Cartoful - a doua pâine”, concurs al bucatelor
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
deschis casa-muzeu „Alexsei Mateevici” cu ocazia a 100 de ani de la nașterea preotului-poet Alexei Mateevici, datorită iubitorului de neam neobositului dascăl de limbă română și scriitor, poetul Ion Găină și desigur cu contribuția materială și spirituală a conducătorului de gospodărie agricolă de pe atunci „Calea nouă „ Mihai Moraru.Au contribuit mult la deschidere și cercetătorii literari Vasile Malanețchi și Manole Neagu. Casa Mateevici este în prezent un muzeu. Adresa muzeului: Strada. "Pietre vechi", nr. 4. În Zaim se găsește și un Muzeu
Zaim, Căușeni () [Corola-website/Science/305151_a_306480]
-
săteni, dintre care 64 nu s-au întors acasă. În 1949 autoritățile sovietice au deportat 39 de oameni. Primii ani de ocupația comunistă au avut loc sechestrări și confiscări a bunurilor materiale, colectivizare forțată, biserica a fost transformată în depozit agricol. În 1990 cu suportul preotului Constantin Lemnaru biserica a fost renovată. În baza fostului colhoz, au fost create asociațiile agricole „Destinul gliei” (1008 lucrători), „La coline” (431 de lucrători) și „Alumanu” (38 de lucrători), cât și câteva asociații mai mici
Brînza, Cahul () [Corola-website/Science/305141_a_306470]