152,767 matches
-
de ocupația comunistă au avut loc sechestrări și confiscări a bunurilor materiale, colectivizare forțată, biserica a fost transformată în depozit agricol. În 1990 cu suportul preotului Constantin Lemnaru biserica a fost renovată. În baza fostului colhoz, au fost create asociațiile agricole „Destinul gliei” (1008 lucrători), „La coline” (431 de lucrători) și „Alumanu” (38 de lucrători), cât și câteva asociații mai mici conduse de Vasile Gavrilă, Constantin Zgherea, Ion Jitcu etc. La finele anilor 90, economia a fost reprezentată de o moară
Brînza, Cahul () [Corola-website/Science/305141_a_306470]
-
1930 se afla în Plasa Briceni din județul Hotin.R-nul Briceni. Atestat la 2 mai 1589 NOTA STATISTICA . Rîul Lopatnic. Populația - 4.211 oameni. Circa 1.800 de case, aproape 400 - gazificate și tot atîtea - telefonizate. Asociația "Victoria". Suprafața terenurilor agricole - 3.270 ha. 3 SRL. Școală medie, 3 biblioteci, casă de cultură cu 650 de locuri, ambulatoriu, centru de asistență medicală cu 14 lucrători, farmacie, oficiu postal, grădiniță de copii cu 140 de locuri, 8 magazine și baruri. Situat la
Grimăncăuți, Briceni () [Corola-website/Science/305138_a_306467]
-
construcția în anul 1997, și poartă hramul Sf. Marelui Mucenic Dumitru, Parohul Bisericii - Roman Tudor. Hramul satului este sărbătorit la 8 noiembrie de sărbătoarea Sf. Dumitru. Satul Tartaul ocupă o suprafață de 883,01 ha, din care terenuri cu destinație agricolă 442,54 ha, 6,25 ha - terenuri destinate pentru construcția clădirilor de menire socio-culturale, două cimitire, terenurile fondului silvic constituie - 0,63 ha, terenurile fondului apelor -5,50 ha. La nivel administrativ el dispune de un gimnaziu, o grădiniță, un
Tartaul, Cantemir () [Corola-website/Science/305148_a_306477]
-
au arestat pe ajutorul șefului de sector al poliției, care sosise în sat, i-au confiscat corespondența oficială și i-au interzis să mai vină în sat.” În 1918 după reîntregirea cu țara, țăranii din Jăvreni în scopul îmbunătățirii lucrărilor agricole, au fondat în 1921 cooperativa agricolă „Unirea”. Printre fondatorii acestei unități agricole erau Ștefan Vasile Carp, Vasile Carp, Petrea Brânză, Toma Sultan, Gheorghe Săcară și alții. La cooperativa agricolă „Unirea” au aderat 61 de gospodari. Suma capitalului subscris a unității
Jevreni, Criuleni () [Corola-website/Science/305155_a_306484]
-
sector al poliției, care sosise în sat, i-au confiscat corespondența oficială și i-au interzis să mai vină în sat.” În 1918 după reîntregirea cu țara, țăranii din Jăvreni în scopul îmbunătățirii lucrărilor agricole, au fondat în 1921 cooperativa agricolă „Unirea”. Printre fondatorii acestei unități agricole erau Ștefan Vasile Carp, Vasile Carp, Petrea Brânză, Toma Sultan, Gheorghe Săcară și alții. La cooperativa agricolă „Unirea” au aderat 61 de gospodari. Suma capitalului subscris a unității la constituire era de 28000 lei
Jevreni, Criuleni () [Corola-website/Science/305155_a_306484]
-
sat, i-au confiscat corespondența oficială și i-au interzis să mai vină în sat.” În 1918 după reîntregirea cu țara, țăranii din Jăvreni în scopul îmbunătățirii lucrărilor agricole, au fondat în 1921 cooperativa agricolă „Unirea”. Printre fondatorii acestei unități agricole erau Ștefan Vasile Carp, Vasile Carp, Petrea Brânză, Toma Sultan, Gheorghe Săcară și alții. La cooperativa agricolă „Unirea” au aderat 61 de gospodari. Suma capitalului subscris a unității la constituire era de 28000 lei. În fondul arhivistic „Casa Noastră” depozitat
Jevreni, Criuleni () [Corola-website/Science/305155_a_306484]
-
după reîntregirea cu țara, țăranii din Jăvreni în scopul îmbunătățirii lucrărilor agricole, au fondat în 1921 cooperativa agricolă „Unirea”. Printre fondatorii acestei unități agricole erau Ștefan Vasile Carp, Vasile Carp, Petrea Brânză, Toma Sultan, Gheorghe Săcară și alții. La cooperativa agricolă „Unirea” au aderat 61 de gospodari. Suma capitalului subscris a unității la constituire era de 28000 lei. În fondul arhivistic „Casa Noastră” depozitat la Arhiva Națională a RM se păstrează documentele de înregistrare a cooperativei respective: statutul, actul constitutiv, lista
Jevreni, Criuleni () [Corola-website/Science/305155_a_306484]
-
gospodari. Suma capitalului subscris a unității la constituire era de 28000 lei. În fondul arhivistic „Casa Noastră” depozitat la Arhiva Națională a RM se păstrează documentele de înregistrare a cooperativei respective: statutul, actul constitutiv, lista membrilor cu sumele și inventarul agricol care l-au pus la dispoziția „Unirii”. Prin anii 30 ai secolului XX această structură s-a lichidat sau poate reorganizat în cooperativa agricolă „Dezrobirea țăranului”. În almanahul „Calendarul plugarului” pentru anul 1936 se spune că susnumita cooperativă are succese
Jevreni, Criuleni () [Corola-website/Science/305155_a_306484]
-
păstrează documentele de înregistrare a cooperativei respective: statutul, actul constitutiv, lista membrilor cu sumele și inventarul agricol care l-au pus la dispoziția „Unirii”. Prin anii 30 ai secolului XX această structură s-a lichidat sau poate reorganizat în cooperativa agricolă „Dezrobirea țăranului”. În almanahul „Calendarul plugarului” pentru anul 1936 se spune că susnumita cooperativă are succese și prosperă. Tot acolo este o fotografie despre activitatea lor în procesul de sulfare a grâului de sămânță (vezi foto). Locuitorii satului Jăvreni în
Jevreni, Criuleni () [Corola-website/Science/305155_a_306484]
-
la București a fost înscris în lista laureaților; un colectiv folcloric și un teatru popular. În fotografie colectivul de dansatori bărbați ai ansamblului folcloric din Jăvreni, al doilea din stînga este Ion Teodor Tatarovici, absolvent a două facultăți (teologie și agricolă) a Universității din Iași. Printre îndeletnicirile gospodarilor satului un loc de cinste îl avea creșterea vitelor, agricultura, apicultura, pescuitul și împletitul loziei. În 1940 au năvălit „eliberatorii”, aducând cu ei pe vârful baionetelor socialismul stalinist sângeros. A început o viață
Jevreni, Criuleni () [Corola-website/Science/305155_a_306484]
-
din Criuleni a publicat pe parcursul a mai multor ani un ciclu întreg de materiale privind războiul în satele noastre, în deosebi Jăvreni, unde s-au dat lupte crâncene. În 1950 în sat, pe atunci raionul Susleni, a fost format artelul agricol în numele lui V. Molotov. Peste un an kolhozul „Molotov” s-a unit cu kolhozul „Boris Glavan” din Răculești și kolhozul „25 let Moldavii” din Bălășești, formând un singur kolhoz „Molotov” cu sediul conducerii la Jăvreni. În februarie 1956 raionul Susleni
Jevreni, Criuleni () [Corola-website/Science/305155_a_306484]
-
Glavan” din Răculești și kolhozul „25 let Moldavii” din Bălășești, formând un singur kolhoz „Molotov” cu sediul conducerii la Jăvreni. În februarie 1956 raionul Susleni a fost desființat și kolhozul „Molotov” trece în componența raionului Criuleni. În anul următor gospodăria agricolă și-a schimbat denumirea în „1 mai”. În ianuarie 1960 kolhozul „1 mai”, în componența căruia întrau satele Jăvreni, Bălășești și Răculești s-au unit cu kolhozul „Crasnîi Octeabri” din Mășcăuți și au creat o gospodărie de proporții mari, păstrând
Jevreni, Criuleni () [Corola-website/Science/305155_a_306484]
-
Jăvreni. Cea mai mare bogăție a satului sânt oamenii harnici, mîndri, care cu demnitate trăiesc pe acest meleag pitoresc. Probabil, pentru a demonstra acest fapt fostul represat Valeriu Ion Moraru, folosind câteva concedii personale și având tot sprijinul președintelui gospodăriei agricole Onisim Constantin Brăguță, a deschis în centrul satului, în fosta clădire a cîrmuirii kolhozului, care la rându-i era confiscată de la un represat din sat, o frumusețe de muzeu al satului. Acest eveniment s-a produs la sfârșitul anilor 70
Jevreni, Criuleni () [Corola-website/Science/305155_a_306484]
-
fost prin lege restituită proprietarului represat. Din păcate, n-a fost respectată decizia Executivului Raional Criuleni despre transmiterea la păstrare temporară a exponatelor muzeului satului Jăvreni - Muzeului de istorie și etnografie raional Criuleni; iar indiferența și impotența primăriei și gospodăriei agricole de a găsi o nouă clădire pentru muzeu, în consecință au dus la dispariția respectivului. În satul Jăvreni își desfășoară activitatea o policlinică, o casă de cultură, o grădiniță și câteva SRL-uri particulare. Un rol important în viața economică
Jevreni, Criuleni () [Corola-website/Science/305155_a_306484]
-
muzeu, în consecință au dus la dispariția respectivului. În satul Jăvreni își desfășoară activitatea o policlinică, o casă de cultură, o grădiniță și câteva SRL-uri particulare. Un rol important în viața economică și socială a satului îl au unitățile agricole și industriale conduse de Avram Mășcăuțan, Pavel Burdilă, Ion Soltan și alții. Partea leului în aceste activități îi revine primului. El a organizat o producție modernă de carne, mezeluri și ... cai de rasă.
Jevreni, Criuleni () [Corola-website/Science/305155_a_306484]
-
în 1848 că tot drumul districtului Cahul-Prut trecea prin livezi nesfîrșite, amintind drumul printre vilele de pe litoralul sudic al Crimeii. Pe atunci satul avea 17.000 pomi fructiferi. În 1948 nouă familii de colibășeni au hotărît să organizeze un artel agricol. Doar unul avea boroană, altul plug, al treilea cal. În anul următor 27 familii, ajutați de puterea sovietică, au înființat prima gospodărie colectivă numită „Sovetskii Pogranicinic”. Primii colectiviști dispuneau de cîteva boroane și pluguri, de 9 boi, 6 vaci și
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
jos stuful de pe acoperișuri, să-și reconstruiască casele. Tot în această perioadă satul a fost electrificat, s-a început refacerea lui radicală. În același timp este din ce în ce mai mult mecanizată agricultura. Astfel, în timpul URSS, colhozul dispunea de 6.000 hectare terenuri agricole, dintre care 3.900 hectare erau terenuri arabile. Pe aproximativ 1.400 hectare se cultivau plantații multianuale: 1000 hectare de viță-de-vie și 280 hectare de livezi. Se punea accentul mai ales pe dezvoltarea pomiculturii, viticulturii, cultivarea cerealelor. Actualmente suprafața totală
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
multianuale: 1000 hectare de viță-de-vie și 280 hectare de livezi. Se punea accentul mai ales pe dezvoltarea pomiculturii, viticulturii, cultivarea cerealelor. Actualmente suprafața totală a teritoriului satului Colibași este de 6.912 hectare, dintre care 5.571 hectare revine terenurilor agricole, iar suprafața terenurilor arabile este de 4.163 hectare. Din totalul pămînturilor arabile (4.163 hectare) o mare importanță revine cultivării cerealelor, circa 600 hectare grîu, 894 hectare porumb, 120 hectare orz de toamnă, 125 hectare orz de primăvară, 6
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
cultivată și floarea-soarelui pe o suprafață de 968 hectare. Suprafața cultivată cu viță-de-vie este de 560 hectare, fiind aproape în jumătate ca cea de acum 20 de ani în urmă, ceia ce înseamnă o pondere de 10% din suprafața terenurilor agricole. Se cultivă soiuri de masă, cît și soiuri pentru fabricarea vinului: Aligote, Caberne, Pinot, Sovinion, Fetească, Merlo, Muscat-de-Hamburg, Muscat-de-Italia, Suruceni, Moldova, Doina etc. Foarte mică este suprafața ocupată de livezi 30 hectare, ceia ce înseamnă mai puțin de 5% din
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
soiuri de masă, cît și soiuri pentru fabricarea vinului: Aligote, Caberne, Pinot, Sovinion, Fetească, Merlo, Muscat-de-Hamburg, Muscat-de-Italia, Suruceni, Moldova, Doina etc. Foarte mică este suprafața ocupată de livezi 30 hectare, ceia ce înseamnă mai puțin de 5% din totalul terenurilor agricole. În comparație cu suprafața ocupată de livezi din timpul URSS aceasta s-a micșorat aproape de zece ori, de la 280 hecatare la 30 hectare. Odinioară pe larg se cultiva piersicul, caisul, mărul, prunul, nucul. În prezent, însă, se cultivă doar mărul și prunul
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
ultimii 4-5 ani ele s-au mărit, deoarece mulți oameni nu mai au posibilitate să cultive tot pămîntul pe care-l dețin. În prezent teritoriul pentru pășunatul animalelor este de 818 hectare, ceia ce înseamnă aproximativ 8% din totalul terenurilor agricole. În total aceste suprafețe însumează 2.914 hectare, iar 1.249 hectare sînt neînsămînțate. În prezent în sat nu există forme asociate în agricultură, ci activează 1.471 gospodării țărănești. Plus la acestea mai mult de jumătate din populația satului
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
roșii, castraveți. De regulă, legumicultura este mai dezvoltată în apropierea bazinului rîului Prut, unde se găsește apă pentru irigare. Pentru țărani această activitate fiind aproape unica sursă de supraviețuire. Din totalul terenurilor satului 6.912 hectare , 5.571 revin terenurilor agricole, restul terenurilor sînt ocupate de : plantații forestiere 491 hectare, drumuri de țară 295 hectare, terenuri sub ape 277 hectare, 129 hectare sînt ocupate de construcții, 22 hectare de străzi și piețe, circa 10 km de șosea, 127 hectare de alte
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
cît și un mic business. În prezent în sat există aproximativ 180-200 familii de albine. Pe lîngă faptul că albinele furnizează miere, care este un aliment foarte hrănitor, ele mai ajută și la polenizarea florilor, contribuind astfel la sporirea producției agricole. O altă activitate îndrăgită de locuitorii Colibașului, activitate ce este practicată doar de bărbați și care este cunoscută de localnici din cele mai vechi timpuri este pescuitul. Dacă în trecut buneii și străbuneii noștri veneau de la pescuit cu căruțele pline
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
fabrica de vinuri din sat, care prelucrează strugurii și îmbuteliază vinul. Baza materială a fabricii este asigurată atît de livrările de struguguri ai locuitorilor satului, cît și a satelor vecine. Dacă în timpul colhozului Colibașul dispunea de 100 tractoare, 80 mașini agricole, 23 combaine, mii de alte mecanisme, astăzi toate acestea țin de domeniul trecutului. Au mai rămas cîteva tractoare, 1-2 combaine, restul fiind toate distruse, furate. Vechiul atelier de reparație a mașinilor agricole și utilajului tehnic, care odinioară asigura 100% populația
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
colhozului Colibașul dispunea de 100 tractoare, 80 mașini agricole, 23 combaine, mii de alte mecanisme, astăzi toate acestea țin de domeniul trecutului. Au mai rămas cîteva tractoare, 1-2 combaine, restul fiind toate distruse, furate. Vechiul atelier de reparație a mașinilor agricole și utilajului tehnic, care odinioară asigura 100% populația cu serviciile tehnice necesare, în prezent a ajuns să funcționeze la capacitățile minime. Pe lîngă toate acestea unii din locuitorii satului au fost foarte inventivi și și-au creat propria afacere în
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]