152,767 matches
-
în acest scop, iar după exploatarea lor să fie nivelate terenurile în cauză. Relieful caracteristic teritoriului satului este cel de cîmpie slab fragmentat. Anume relieful este cel care favorizează în mare parte dezvoltarea agriculturii, stimulînd cultivarea întregului spectru de culturi agricole, începînd de la cereale pînă la plante multianuale. Resursele funciare reprezentate prin sol, sînt una dintre cele mai prețioase resurse ale satului. În ultimii ani se observă o degradare vizibilă a acestora, atît sub influența factorilor naturali, cît și a celor
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
pură. Aceasta fiind unica particularitate pozitivă creată de criza economică acută. În scopul rezolvării acestor probleme, populația împreună cu autoritățile au luat cîteva măsuri în acest sens, și anume: Au împădurit unii versanți; Încearcă o îmbinare corectă și rotație a culturilor agricole; Localnicii sînt conștienți de faptul dacă nu vor întreprinde nimic în acest scop urmașii lor riscă să sufere foarte mult. Resursele climatice, și anume regimul termic, durata dezvoltării culturilor agricole, favorizează dezvoltarea diferitor culturi. Factorul negativ climatic este cantitatea insuficientă
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
unii versanți; Încearcă o îmbinare corectă și rotație a culturilor agricole; Localnicii sînt conștienți de faptul dacă nu vor întreprinde nimic în acest scop urmașii lor riscă să sufere foarte mult. Resursele climatice, și anume regimul termic, durata dezvoltării culturilor agricole, favorizează dezvoltarea diferitor culturi. Factorul negativ climatic este cantitatea insuficientă a precipitațiilor atmosferice, ceia ce micșorează roada diferitor culturi. Acest teritoriu este supus destul de frecvent secetelor, deaceia terenurile agricole, cel puțin parțial au nevoie de irigație cu apele rîului Prut
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
foarte mult. Resursele climatice, și anume regimul termic, durata dezvoltării culturilor agricole, favorizează dezvoltarea diferitor culturi. Factorul negativ climatic este cantitatea insuficientă a precipitațiilor atmosferice, ceia ce micșorează roada diferitor culturi. Acest teritoriu este supus destul de frecvent secetelor, deaceia terenurile agricole, cel puțin parțial au nevoie de irigație cu apele rîului Prut, ceia ce cu regret nu se îndeplinește decît doar pe o parte foarte mică din teritoriu - în grădinile de pe lîngă gospodărie. Resursele acvatice amplasate pe teritoriul satului Colibași sînt
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
în agricultură, astăzi din cauza crizei economice sursa numărul unu de poluare rămîn deșeurile menajere și gunoiul de grajd. Tot factorul antropic provoacă în mare parte și erodarea solului prin acțiunile sale nechibzuite: aratul incorect, cultivarea fără rotație a unor culturi agricole etc., care duc la degradarea continuă a terenurilor arabile. Pe lîngă om o mare contribuție în acest sens o are și natura, și anume: ploile torențiale din perioada caldă a anului, care spală stratul de sol, înghețurile de primăvară și
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
Colibași reprezintă o cîmpie slab fragmentată. Relieful cu o altitudine mică 100-130 m, cu un grad mic de dezvoltare a proceselor endogene și exogene favorizează dezvoltarea agriculturii. Teritoriul dispune de surse mari de căldură, ceia ce favorizează cultivarea diferitor culturi agricole iubitoare de căldură. Factorul negativ este că cantitatea de precipitații care pe teritoriul Colibașului este foarte mică 450-500 mm, ceia ce creează un mare deficit de umeditate. Un alt fenomen negativ sînt ploile torențiale, grindina, secetele, înghețurile de primăvară și
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
de obiecte culturale: grădiniță, școală, școală de dans, de muzică, pictură, spital, bibliotecă, casă de cultură, biserică. Ocupația de bază a colibășenilor este agricultura. Avînd parte de o climă foarte favorabilă, soluri prielnice , locuitorii cultivă un spectru larg de culturi agricole: cereale (grîu, orz, ovăz), legume (roșii, varză, ardei etc), legumicultura fiind mai dezvoltată în lunca rîului Prut, unde sînt condiții favorabile de aplicare a irigației. Se mai cultivă vița-de-vie, care reprezintă atît emblema sudului, cît și a satului. Puține mai
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
ha din totalul terenurilor. această cifră mică se datorează lichidării în masă din ultimii ani a livezilor. Prin urmare resursele naturale ale teritoriului caracterizat (relieful de cîmpie slab fragmentat, clima blîndă etc.) într-o oarecare măsură favorizează dezvoltare diferitor culturi agricole. Însă, cei mai negativi factori care se răsfrîng asupra agriculturii este cantitatea mică de precipitații și fenomenele meteo negative menționate în text. Un alt factor negativ care se răsfrînge negativ asupra mediului înconjurător și asupra populației sînt deșeurile. Lipsa unei
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
care era inclus și satul Ciubara) făcând parte din plasa Râșcani. Potrivit informației expuse în Anuarul Romaniei din 1928, în Baraboi existau 4 școli: una medie și 3 primare. În 1928, școala medie din sat a fost trasformată în gimnaziu agricol de băieți. Pentru anul școlar 1936/37 la gimnaziu au fost înscriși 124 de elevi, iar în 1939/40 - 143 de elevi. După anexarea Basarabiei de către Uniunea Sovietică, la 1 septembrie 1940 a fost fondată școala medie cu un efectiv
Baraboi, Dondușeni () [Corola-website/Science/305159_a_306488]
-
statului sovietic a pus în funcțiune mecanismul deportarilor în masă. Au fost deportate 22 de familii, în total 107 persoane În satul Baraboi colectivizarea a început în luna iulie 1949, pe data de 28 a acestei luni luând ființa cartelul agricol “Scânteia”, președinte fiind Tudor Filip Focșa. Pe parcursul lunii august mai apar înca 3 colhozuri: Înaintașul, Jdanov și Bolsevițcaia pravda. În 1952 toate patru colhozuri formează unul singur, acela pe nume Viața Nouă, cu președinte Ignat Corneiciuc. În 1967 numele colhozului
Baraboi, Dondușeni () [Corola-website/Science/305159_a_306488]
-
construcția școlii la Șuri, lucrările de construcție începînd în 1896, cînd se deschide școala de zemstvă cu o clasă. În 1922 - 573 de locuitori ai satului au fost împroprietăriți cu 2222 ha de pămînt, în 1923 a fost întemeiată cooperativa agricolă ”Luceafărul”. Satul mai avea școală primară, biserică, poștă rurală, primărie, 4 cîrciumi; în 1930 satul avea 752 gospodării, 3 184 locuitori. În perioada sovietică în s.Șuri a fost construită școala medie, casa de cultură, o bibliotecă, punct medical, ateliere
Șuri, Drochia () [Corola-website/Science/305162_a_306491]
-
reforma agrara din 1918-1924, țăranii din Holercani au fost împroprietăriți cu cîte 6 ha de pămînt arabil și de pășune, pentru fiecare cap de familie. Locuitorii, care aveau în posesia lor mai puțin pămînt, au primit și ei adaugator terenuri agricole pînă la 6 ha. Din anul 1930, unul dintre cele mai complete din perioada antebelica include informații precise asupra demografiei satului: 1819 locuitori, inclusive 1799 romini, 4 unguri, 1 german, 1 rus, 14 evrei. Localitatea ține de plasă Mascauti, jud.
Holercani, Dubăsari () [Corola-website/Science/305164_a_306493]
-
Componența Consiliului Local com. Hlinaia (11 consilieri), ales în 14 iunie 2015, este următoarea: Principala activitate economică a populației constituie agricultura. Cele mai cultivate plante sunt: grâul, porumbul, sfecla de zahăr, orz, floarea-soarelui etc. În sectorul serviciilor activează un magazin agricol, câteva magazine de produse alimentare, internet-club, asociația de economii și împrumut. Domeniul medico-sanitar este reprezentat la oficiul medical și un oficiu al direcției raionale sanitar-veterinare pentru siguranța produselor de origine animalieră. În sfera educației funcționează un gimnaziu.
Hlinaia, Edineț () [Corola-website/Science/305166_a_306495]
-
medic de zemstvă la Târnova (sectorul 4 din ținutul Soroca) era Vladimir Nikodimovici Simankevici, în serviciu de la l octombrie 1893, și deservea cuprindea plasele Otaci, Arionești, Tîrnova și Climăuți. Sătenii dețineau 320 vite mari, 400 oi, 576 porci. La expoziția agricol din Soroca din 1910 Crescătoria de cai „Tîrnova” a lui T.B. Antonevici a prezentat o colecție de cai anglo-arabi. Recensământul din 1930 înregistrează 3366 de locuitori, printre care: 2797 români, 1 maghiar, 1 german, 244 ruși, 77 ucraineni, 1 ceh
Tîrnova, Dondușeni () [Corola-website/Science/305160_a_306489]
-
3497 locuitori, ucraineni - 505 locuitori, ruși - 222 locuitori, romi - 39 locuitori, polonezi, bulgari, găgăuzi. Grădinița Licurici, Albinuța. În 2003 Școala profesională polivalentă a fost reorganizată în Școală profesională . În această instituția se efectua studii la următoarele meserii: tractorist-mașinist în producția agricolă, electrogazosudor-montator, cusător, lăcătuș la repararea automobilelor, tractorist, bucătar, frizer . În 2010 Școala profesională din Târnova a fost desființată . În comună există serviciu de salubrizare .
Tîrnova, Dondușeni () [Corola-website/Science/305160_a_306489]
-
componența Regatului România, satul s-a numit Țau. După al doilea război mondial, satul a primit denumirea actuală. Cea mai mare dezvoltare satul a cunoscut-o în anii 1960-1970, cînd în localitate s-a fondat tehnicumul de agronomie (azi Colegiul Agricol) în 1963. Tot în această perioadă s-a dezvoltat baza materială a satului: în 1970 s-a deschis o nouă școală pentru 1064 de locuri, s-a construit oficiul poștal, s-au construit 4 blocuri locative, căminele studențești ș.a. În
Țaul, Dondușeni () [Corola-website/Science/305161_a_306490]
-
a poienei cresc forme rare de stejar roșu american, stejar de Caucaz, stejar cu frunze în două culori, stejar castaneifoliu. În extremitatea de sud a parcului se află un iaz, pe malurile căruia cresc salcii, laricea,stejari, carpeni ș.a. Colegiul Agricol din Țaul se numără printre cele mai prestigioase instituții de învățămînt din domeniul agriculturii.Astăzi Colegiul este cartea de vizită a satului Țaul, care a pregătit de-a lungul existenței sale peste 11000 de specialiști pentru economia națională.Instituția și-
Țaul, Dondușeni () [Corola-website/Science/305161_a_306490]
-
biserica din piatră, „Sfinții Împărați,” cu hramul „Sfântul Constantin.” Biserica a fost construită cu cheltuielile proprietarului Costache B. ce avea în proprietatea sa 4194 desentine de pământ. Pe teritoriul satului era o gospodărie boierească cu două case de locuit, cooperativa agricolă „Ardealul” care s-a înființat în anul 1902, două mori cu aburi, o școala pimară, post de jandarmi, poștă cu cai, a zemstvei, 8 cai și două trăsuri, poștă rurală, primaria și o cârciumă. În anul 1902 populația localității era
Obreja Veche, Fălești () [Corola-website/Science/305169_a_306498]
-
medie. În 1969 i s-a conferit numele lui Serghei Lazo. Statutul de liceu a fost primit în anul 1996. Dinastii de profesori ce au activat și activează în liceu sunt: Directori ai școlii din Balatina Nistor Dîrzu - președintele Cooperativei Agricole de Producție „La Fontan”. La 22.11.2007 pentru muncă îndelungată și prodigioasă în complexul agroindustrial, merite în sporirea eficienței producție agricole și contribuție la dezvoltarea infrastructurii social-economice a fost conferit Ordinul „Gloria Muncii”.
Balatina, Glodeni () [Corola-website/Science/305173_a_306502]
-
profesori ce au activat și activează în liceu sunt: Directori ai școlii din Balatina Nistor Dîrzu - președintele Cooperativei Agricole de Producție „La Fontan”. La 22.11.2007 pentru muncă îndelungată și prodigioasă în complexul agroindustrial, merite în sporirea eficienței producție agricole și contribuție la dezvoltarea infrastructurii social-economice a fost conferit Ordinul „Gloria Muncii”.
Balatina, Glodeni () [Corola-website/Science/305173_a_306502]
-
și o moară. Iată ce avea Sărată la începutul perioadei de runire cu regatul Romîniei, după reforma agrara din 1920. Sărată Nouă avea 122 de gospodării cu 254 de bărbați și 248 de femei; aveau o gospodărie boiereasca, o cooperativa agricolă, care se numea <nowiki>"</nowiki>Sărată Nouă<nowiki>"</nowiki>, primărie, cîrciuma, școala primară. Sărată Veche avea cooperativa agricolă care se numea <nowiki>"</nowiki>Sărată Veche<nowiki>"</nowiki>, primărie, școala primară mixtă, biserica ortodoxă, poștă rurală, post de jandarmi, telefon, o
Sărata Veche, Fălești () [Corola-website/Science/305171_a_306500]
-
din 1920. Sărată Nouă avea 122 de gospodării cu 254 de bărbați și 248 de femei; aveau o gospodărie boiereasca, o cooperativa agricolă, care se numea <nowiki>"</nowiki>Sărată Nouă<nowiki>"</nowiki>, primărie, cîrciuma, școala primară. Sărată Veche avea cooperativa agricolă care se numea <nowiki>"</nowiki>Sărată Veche<nowiki>"</nowiki>, primărie, școala primară mixtă, biserica ortodoxă, poștă rurală, post de jandarmi, telefon, o moară cu aburi și o cîrciuma. În sat locuiau 858 de bărbați, 811 de femei în 400 de
Sărata Veche, Fălești () [Corola-website/Science/305171_a_306500]
-
pentru dezvoltarea economică a satului. Astfel, poziția geografică determina particularitățile climei, vegetației, lumii animale și ale solului. Fauna este adaptată aceste zone vietuesc: Petrunea este plasată pe Câmpia Prutului de Mijloc. Alunecările de teren ocupă suprafețe considerabile, afectând intensiv terenurile agricole, construcțiile din localitate și căile de transport. Relieful este reprezentat de diverse unități de relief, care influențează esențial componentele naturii și activitatea umană. Pe teritoriul actual al satului, un rol deosebit în formarea reliefului revine proceselor erozionale și gravitaționale. Procesele
Petrunea, Glodeni () [Corola-website/Science/305176_a_306505]
-
Ulmu este o localitate, din Raionul Ialoveni, Republica Moldova. Situat în Mijlocul Codrilor Moldovei, cu o climă favorabilă, cu ierni blânde și veri călduroase. Solul acestei zone, un soi de cernoziom, este prielnic plantațiilor agricole de cele mai multe feluri, în zilele noastre crescând culturi de viță-de-vie, porumb, pomi de cireș și vișin și multe alte culturi și plante. Râul Botna este un afluent al râului Nistru. Debitul râului poate ajunge și la zero, în vreme de
Ulmu, Ialoveni () [Corola-website/Science/305187_a_306516]
-
Școala din satul Biești a avut absolvenți demni cu care se mândrește și în prezent, ca Vladimir Gherciu și Ion Cucu, doctor în științe fizico-matematice, Maria Anghel-Junghietu, doctor în filologie, Maria Vîrlan - doctor în psihologie, Ion Caraman, doctor în științe agricole, Nicolae Macrinici, doctor în chimie, Gheorghe Plămădeală, doctor în biologie, Tudor Capșa, doctor în drept. Tudor Macrinici a deținut în anii 1990-1994 funcția de deputat în Parlament, iar Vasile Plămădeală jurist, specialist în drept international, a activat în cadrul Comitetului de
Biești, Orhei () [Corola-website/Science/305193_a_306522]