152,767 matches
-
acumulare a exponatelor pentru deschiderea unui muzeu în gimnaziul din localitate. Este rezervat în acest scop un cabinet special. Lucrul se desfășoară sub conducerea profesorului de istorie și geografie Aurica Fornea. Suprafața totală — 2074 ha Inclusiv: Bonitatea medie a terenurilor agricole - 67 grad/ha Distanța până la centrul raional, orașul Orhei - 18 km Distanța pînă la capitala R.Moldova, orașul Chișinău - 70 km Populația, total - 1144 (prezenți - 817) din ei: -sub vârstă aptă de muncă - 180 -în vârstă aptă de muncă - 459
Podgoreni, Orhei () [Corola-website/Science/305195_a_306524]
-
adus din Olanda și de la Grădina botanică peste o suta de specii de lalele, de cele mai neobișnuite configurații și culori, dar am selectat si cultivat vreo 15 specii, povestește Vasile. Vreau să-mi fac aici sub pădure o fermă agricolă de toata frumusețea. Din zori și pîna în amurg îl poți vedea cu soția Olga muncind avan pe parcelele de flori. Pentru necesități gospodărești mai sădesc harbuji, zămoși, zmeură, fasole și cartofi. - Iată, pe sectorul acela, ne arată Vasile, anul
Bardar, Ialoveni () [Corola-website/Science/305183_a_306512]
-
redresarea situației economice și bunăstării populației din Basarabia. Conform legii, relativă la reforma agrară, adoptată în luna iunie 1921, în anul 1923 locuitorii din Ciocâlteni au obținut gratis 1125 ha de pământ fertil. Tot în Ciocâlteni a fost constituită cooperativa agricolă „ Traian”, la 5 octombrie 1924. Dicționarul statistic menționează că, la începutul anilor 20, erau 2 grădini de zarzavaturi, 4 mori de vânt, poșta de cai a zemstvei, telefon, poștă. În fiecare marți se făcea târg de vite și manufactură. În ceea ce privește
Ciocîlteni, Orhei () [Corola-website/Science/305194_a_306523]
-
în republică. Situația s-a schimbat pe parcursul ultimelor decenii, când agricultura Moldovei cedează o parte a pozițiilor cucerite anterior. Comuna Ciocâlteni a aderat la programul republican „Pământ”. Primăria a repartizat locuitorilor cote-parte de ogor, aceștia asociindu-se în diverse asociații agricole. În ultimii ani, mulți locuitori ai satului au renunțat la prelucrarea individuală a pământului din lipsă de mijloace tehnice și bănești. Exodul moldovenilor peste hotarele republicii s-a resimțit foarte mult și la Ciocâlteni, afectând toate sferele vieții! În pofida la
Ciocîlteni, Orhei () [Corola-website/Science/305194_a_306523]
-
III. Movila funerară se află la 4 km Vest de Susleni, la hotarul dintre moșia satului și cea a Berezlogilor, în stânga șoselei Orhei - Susleni. Localnicii numesc acest monument arheologic La Movilă. În prezent, terasamentul movilei este practic aplatizat de lucrările agricole anuale, înălțimea ei nedepășind 1 m. față de restul terenului. Relativ la vechimea Susleniului, se impune precizarea că până în veacul al XVI-lea nu poate fi vorba de o zi anume când a luat ființă acest sat, pentru că avem de-a face
Susleni, Orhei () [Corola-website/Science/305196_a_306525]
-
o ineficiență extremă, toate întrepriderile existente fiind parțial sau total distruse. Astfel, fabrica de vinuri nu este în stare de funcționare și e parțial distrusă, fermele au fost ruinate, iar pietrele din fundament au fost furate; clădirile, depozitele și tehnica agricolă a fostului colhoz au fost distruse sau vândute. În prezent, principala îndeletnicire a locuitorilor este agricultura, fiecare familie având în medie 0,5-2 ha de teren arabil, livadă sau vie pe care le lucrează. În 2014, a fost dat în
Scoreni, Strășeni () [Corola-website/Science/305210_a_306539]
-
pe care o reprezenta, votează unirea Basarabiei cu România. Prutul încetă să mai fie frontieră între frați. Prin 1923 Bilicenii aveau vreo 500 clădiri, inclusiv o curte boierească, cu 1750 de locuitori (890 bărbați și 860 de femei), activa cooperativa agricolă „Muncitorul”, o tovărășie de credit, o școală primară mixtă, biserica ortodoxă, primăria, postul de jandarmi, o cârciumă. În 1928 aici făceau comerț Ioan Sasov, Vasilisa Pisanova, Leizer Meister și Luzer Chic. În 1932 lucra moara cu motor a lui Ion
Bilicenii Vechi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305202_a_306531]
-
localitate cu denumirea Plugari. Pâna la 1966 școala era medie incompletă (de 8 ani). Prima promoție a școlii medii Purcari a fost la 1968. Satul, în special partea veche, se află în lunca Nistrului. Până la construirea digurilor care protejează terenurile agricole de inundații (în anii '60), inundațiile aveau loc destul de des. Se spune că apa venea până la a doua treaptă a primăriei. În 2008 digurile au cedat și apele Nistrului au pătruns în sat provocând daune considerabile. Structura etnică a satului
Purcari, Ștefan Vodă () [Corola-website/Science/305217_a_306546]
-
este înființată prima gospodărie vinicolă specializată, numită în cinstea unuia dintre fondatori, originar din Rusia - "germanul Ghermanson (Harmizone)". Acum, pământurile din Purcari erau cultivate de moldoveni (proprietarii autohtoni erau Dancilă și Clotea), ruși, germani și francezi. În 1847, la Expoziția Agricolă din Basarabia, degustătorii au fost al vinului de Purcari. Vinul a obținut atunci prima sa medalie de aur. Primul mare triumf al vinurilor de Purcari este înregistrat la Expoziția Mondială din Paris din 1878. Aici, la degustarea închisă membrilor juriului
Purcari, Ștefan Vodă () [Corola-website/Science/305217_a_306546]
-
ai Rublenitei au căzut pe cîmpul de luptă. Reforma agrara basarabeana a avut un efect benefic și pentru locuitori satului Rublenita: 334 locuitori ai satului au fost împroprietăriți cu 800ha de pămînt. La 29 martie 1923 s-a înființat cooperative Agricolă “ Dacia”, compusă din 40 de membri, cu capitalul subscris de 4000 lei și capitalul vărsat 2000 lei . În anul următor primar era :Ion Bița , notar-Ion Chirosca, învățători Ion și Anatasia Popovschi , preot paroh -Filip Știuca. În 1925 satul Rublenita a
Rublenița, Soroca () [Corola-website/Science/305207_a_306536]
-
în “Cartea Memoriei”. Cinstindu-le memoria , consătenii le-au ridicat un monument în centru satului . La 5 aprilie 1947 au fost arestați 14 conducători și membrii activi ai ONB ”Arcași lui Ștefan” , inclusiv Condrat Ursachi din Rublenita,student la Tehnicum Agricol din Soroca, Chirosca Tudor, Chirosca Ștefan, Petcu Cozma , Racovschi Iacob. În 1947 a fost organizat colhozul “Luceafărul Roșu”. Unul din primii președinți a fost Manea, înlocuit în 1950 de A. Mazur. Ulterior colhozul a fost unit cu cel din s.
Rublenița, Soroca () [Corola-website/Science/305207_a_306536]
-
locuite a satului variază de la 180 până la 250 metri deasupra nivelului mării. Conform datelor Fondului național de date geospațiale al Republicii Moldova suprafața ocupată de localitatea propriu-zisă este egală cu 1,32 km, iar suprafața întregii comune ocupate de localități, terenuri agricole, ape etc. - aproximativ 44 km. Temperatura medie pentru luna ianuarie este egală cu -3°C, iar pentru luna iulie este +20°C. Cantitatea medie anuală a precipitațiilor în localitatea dată este cuprinsă între 550 și 600 mm. Satul Tătărăuca Veche
Tătărăuca Veche, Soroca () [Corola-website/Science/305208_a_306537]
-
unor ansambluri de muzică populară, teatre populare și colective cu titlul Model. În Chișcăreni există un liceu (fosta școală medie) și un internat pentru elevii din alte localități. La Chișcăreni a fost implementat proiectul pilot de energie regenerativă din deșeuri agricole. De exemplu, încălzirea în clădirea Liceului cu trei etaje și în clădirea gimnaziului. Cel mai important agent economic este compania Roșiori-Lux SRL, condusă de Nicolae Moraru, unul dintre cei mai buni specialiști agricoli din republică. Roșiori-Lux are relații de parteneriat
Chișcăreni, Sîngerei () [Corola-website/Science/305203_a_306532]
-
proiectul pilot de energie regenerativă din deșeuri agricole. De exemplu, încălzirea în clădirea Liceului cu trei etaje și în clădirea gimnaziului. Cel mai important agent economic este compania Roșiori-Lux SRL, condusă de Nicolae Moraru, unul dintre cei mai buni specialiști agricoli din republică. Roșiori-Lux are relații de parteneriat cu companii din Polonia, Ungaria, România, Rusia și Ucraina. Calitatea managementului asigură menținerea fondurilor fixe, calitatea deosebită a culturilor, a livezilor de meri (dotate cu un sistem de irigații prin picurare), a plantațiilor
Chișcăreni, Sîngerei () [Corola-website/Science/305203_a_306532]
-
de locuri. La dispozița locuitorilor mai sunt o frizerie, o policlinică, 2 biblioteci, un oficiu de telecomunicații etc. Casa de cultură este una dintre cele mai mari din raion. Principala ramură economică este agricultura în care activează întreprinderile și gospodăriile agricole: SRL „Canaan-Agro”, SRL „Craușanius-Agro”. Satul dispune de 1.000 ha de teren arabil, 33 ha de vii și 17 ha de livezi. În domeniul comerțului funcționează 3 magazine.
Sîngereii Noi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305204_a_306533]
-
Costuleni este un sat din raionul Ungheni, situat la 18 km de orașul Ungheni, pe șoseaua Ungheni-Nisporeni, și se întinde pe 2911 hectare (împreună cu terenul agricol, păduri și imaș). Spațiile locative cuprind doar 121 ha, imașului îi revin 314 ha, terenului agricol aproximativ 2000 ha, iar restul terenurilor silvice. Sunt înregistrate 1200 de case în care locuiesc 3410 persoane (oficial, aproximativ 200 sunt plecate peste hotare
Costuleni, Ungheni () [Corola-website/Science/305221_a_306550]
-
este un sat din raionul Ungheni, situat la 18 km de orașul Ungheni, pe șoseaua Ungheni-Nisporeni, și se întinde pe 2911 hectare (împreună cu terenul agricol, păduri și imaș). Spațiile locative cuprind doar 121 ha, imașului îi revin 314 ha, terenului agricol aproximativ 2000 ha, iar restul terenurilor silvice. Sunt înregistrate 1200 de case în care locuiesc 3410 persoane (oficial, aproximativ 200 sunt plecate peste hotare), dintre care 1902 de sex feminin, respectiv 1508 de sex masculin. Câteva familii locuiesc în căminul
Costuleni, Ungheni () [Corola-website/Science/305221_a_306550]
-
existente, denotă că cea mai mare parte din întreprinderi activează în agricultură. În această ramură, specifică pentru majoritatea localităților rurale din republică, reprezentată de către un agent important în localitate: SRL „Carahasani-Agro”, activează 86,5% din agenții înregistrați. Nivelul mecanizării gospodăriilor agricole acoperă în mare parte necesarul de mașini agricole. Tehnica agricolă are un grad de uzură mediu și nu reprezintă o soluție pe termen lung pentru o agricultură performantă. Comerțul înregistrează tendințe de creștere în ce privește înregistrarea unităților de comerț, dar invers
Carahasani, Ștefan Vodă () [Corola-website/Science/305216_a_306545]
-
întreprinderi activează în agricultură. În această ramură, specifică pentru majoritatea localităților rurale din republică, reprezentată de către un agent important în localitate: SRL „Carahasani-Agro”, activează 86,5% din agenții înregistrați. Nivelul mecanizării gospodăriilor agricole acoperă în mare parte necesarul de mașini agricole. Tehnica agricolă are un grad de uzură mediu și nu reprezintă o soluție pe termen lung pentru o agricultură performantă. Comerțul înregistrează tendințe de creștere în ce privește înregistrarea unităților de comerț, dar invers proporțional este volumul vânzărilor. În 2010 cifra de
Carahasani, Ștefan Vodă () [Corola-website/Science/305216_a_306545]
-
în agricultură. În această ramură, specifică pentru majoritatea localităților rurale din republică, reprezentată de către un agent important în localitate: SRL „Carahasani-Agro”, activează 86,5% din agenții înregistrați. Nivelul mecanizării gospodăriilor agricole acoperă în mare parte necesarul de mașini agricole. Tehnica agricolă are un grad de uzură mediu și nu reprezintă o soluție pe termen lung pentru o agricultură performantă. Comerțul înregistrează tendințe de creștere în ce privește înregistrarea unităților de comerț, dar invers proporțional este volumul vânzărilor. În 2010 cifra de afaceri a
Carahasani, Ștefan Vodă () [Corola-website/Science/305216_a_306545]
-
turistică. Astfel urmează de consolidat eforturile pentru soluționarea următoarelor probleme: Conform legendei hărții de soluri a satului alcătuită în anul 1992 de către Institutul de Proiectări a solului, localitatea dispune de o suprafață totală de ha, din care terenuri cu destinație agricole - ha, terenuri ale fondului silvic - 73,78 ha; drumuri, străzi, piețe, construcții și alte terenuri neagricole - ha. Analiza tipurilor de sol întâlnite în localitate denotă că prevalează solurile de tip cernoziom și de luncă. Vegetația culturală este reprezentată prin culturile
Carahasani, Ștefan Vodă () [Corola-website/Science/305216_a_306545]
-
1861 a fost deschisă școală parohiala, iar zece ani mai tîrziu - școală laică de alfabetizare. În 1901 își deschide ușile bibliotecă publică. În 1923 la Olișcani sînt înregistrate 900 de gospodării și circa 6000 de locuitori, o gospodărie boiereasca, cooperativa agricolă, școala primară, două biserici, post de jandarmi, primărie, 5 cîrciumi. Olișcani este un sat și comuna din raionul Soldănești(1). Satul este situat la 47.800107 - latitudine nordică și 28.709804 - longitudine estică, avand o suprafață de aproximativ 3.77
Olișcani, Șoldănești () [Corola-website/Science/305214_a_306543]
-
școală primară, care avea următoarele cărți: Zacon Bojii, Simvol Verî, Russcaia dușa, ș.a. Revenirea Basarabiei la România în 1918 a contribuit la dezvoltarea localității în alte condiții. Satul este inclus în plasa Rezina, județul Orhei. În sat activau: o gospodărie agricolă, o cooperativă de consum, patru mori de apă, o oloiniță, o scărmănătoare și cinci cîrciume. A fost deschisă școala primară. Reanexarea Basarabiei de către URSS la 28 iunie 1940 a oprit ritmul de dezvoltare a localității, unele din cauze fiind retragerea
Mateuți, Rezina () [Corola-website/Science/305198_a_306527]
-
de vest - satul Rogojeni datînd din 1828 și satul Domulgeni înființat în 1808. În partea de sud se învecinează cu satul Zahorna înființat în anul 1817. Locuitorii satului din cele mai vechi timpuri aveau legături cu piața de desfacerea produselor agricole, materialelor dc construcție și a mărfurilor industriale, care se afla în colonia evreiască Căprești. La o distanță de 1,5 km de sat trece calea ferată construită în anii 1887 - 1895 de către ingineri francezi. În trecutul îndepărtat pe meleagurile unde
Pohoarna, Șoldănești () [Corola-website/Science/305215_a_306544]
-
ale dezvoltării economiei. Satul Puhoi dispune de diverse condiții și resurse naturale, de forță de muncă, de un potențial tehnico-științific relativ înalt, necesare pentru dezvoltarea multor ramuri ale economiei și în primul rând, a celor de prelucrare a materiei prime agricole. Însă acești factori au influențat în mod diferențiat în diferite perioade asupra nivelului general de dezvoltare economică, a specializării și amplasării ramurilor economiei. Conform unor documente din 1874 sătenii aveau în comun 1504 de desetine de pământ, iar unii moșieri
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]