152,767 matches
-
al bisericii este Sârbu Alexei. În prezent biserica se află în reparație capitală care se efectuează cu ajutorul financiar al sătenilor. În sat este Casa de Cultură, care a fost construită în anul 1978, capacitatea de 500 locuri. În urma lichidării Cooperativei Agricole de Producție Puhoi, în anul 1999, clădirea Casei de Cultură, care era într-o stare deplorabilă, a fost transmisă la bilanț primăriei. În prezent se efectuează o reparație capitală a Casei de Cultură. În Casa de Cultură a existat un
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
Mariicii Otel - de 55 ruble. La începutul sec. XX cele mai frumoase gospodării le aveau frații Tăutu. În sat lucrau două mori de apă, care aparțineau lui Filip Nesterovici și Iosif Stahurschi. David Calestru participa în fiecare an la Expoziția agricolă din Edineț și la 13 mai 1914 primește un premiu mare pentru caii săi frumoși în 1923 s Buzdugeni număra 65 de gospodării țărănești și nici o gospodărie boierească Aici trăiau 386 de oameni (189 de bărbați si 197 de femei
Buzdugeni, Edineț () [Corola-website/Science/305229_a_306558]
-
întemeiat în 1975-1977. Hramul satului este pe data de 8 noiembrie, ziua sfântului Dumitru. În primăvara anului 1973, s-au produs alunecări de pământ pe teritoriul satelor Mânzătești, Hârcești, Condrătești și Curtoaia. În baza hotărârii Guvernului și a conducerii gospodăriei agricole locale s-a decis alocarea unui teren pentru construcția caselor de locuit. Satul Drujba a fost menționat documentar în anul 1662 cu denumirea Tărnușa pe Cula. În anul 1664 la Tărnușa sunt atestați arcașii care aveau aici pământ. După 1945
Drujba, Ungheni () [Corola-website/Science/305252_a_306581]
-
și menține relații de colaborare. Suprafața totală a fondului funciar este de 789 ha, dintre care 286 ha sau 36% din suprafața totală sunt destinate industriei. Conform acestui indicator Bucovăț este una din cele mai industrializate localități din republică. Terenurile agricole ocupă o suprafață de 383 ha sau 48,6% din suprafața totală. În structura terenurilor agricole cea mai mare parte o ocupă terenurile arabile 242 ha, urmate de plantațiile multianuale 85,7 ha și pășuni 54 ha. Resursele acvatice ale
Bucovăț () [Corola-website/Science/305247_a_306576]
-
286 ha sau 36% din suprafața totală sunt destinate industriei. Conform acestui indicator Bucovăț este una din cele mai industrializate localități din republică. Terenurile agricole ocupă o suprafață de 383 ha sau 48,6% din suprafața totală. În structura terenurilor agricole cea mai mare parte o ocupă terenurile arabile 242 ha, urmate de plantațiile multianuale 85,7 ha și pășuni 54 ha. Resursele acvatice ale orașului sunt formate de râul Bâc care trece prin localitate și lunca lui. Suprafața totală a
Bucovăț () [Corola-website/Science/305247_a_306576]
-
nostru", Chișinău, 1992, p. 253-254.) Între anii 1946-1947 întradevăr a fost o vreme uscată. În unele zile temperatura aerului se ridica pînă la 35-37 °C, iar la suprafața solului pînă la 65-67 °C. De la începutul perioadei de vegetație a culturilor agricole, au căzut, în 1946-1947, numai 85-245 mm de precipitații. Față de anii obișnuiți, aceasta a constituit circa 105-285 mm, sau 30-85% din cantitatea obținută. Totuși nu seceta și nici operațiile militare au provocat foametea groaznică. Mai multe studii și mărturii relevă
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
între urmași, iar o mare parte din aceste pămînturi cădeau în posesia negustorilor, fiindcă o parte din răzeși, din lipsă de finanțe, le vindeau și plecau pe pămînturile boierești, mănăstirești sau ale satului, făcîndu-se vecini sau clăcași. În 1861 terenurile agricole au sporit cu mult față de 1817. Răzeșii și negustorul Șișmanov stăpînește 757 desetine de pămînt, păduri, iazuri. În 1865 stăpîneau deja 870 desetine de pămînt. În anul 1870 numărul caselor și a populației s-a micșorat față de 1859. Satul avea
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
malul râului Tigheci, la o distanță de 100 km. de capitala țării Chișinău și la 25 km de centrul administrativ Leova. Fondul funciar al orașului Iargara constituie 2.704 ha, dintre care cea mai mare pondere revine terenurilor cu destinație agricolă care ocupă 1.512 ha sau circa 60% din toată suprafața orașului. Bonitatea medie a terenurilor agricole este 68. Fondul acvatic al orașului este constituit de râul Tigheci și trei lacuri cu o suprafață totală de 12,8 ha. Structura
Iargara () [Corola-website/Science/305254_a_306583]
-
de centrul administrativ Leova. Fondul funciar al orașului Iargara constituie 2.704 ha, dintre care cea mai mare pondere revine terenurilor cu destinație agricolă care ocupă 1.512 ha sau circa 60% din toată suprafața orașului. Bonitatea medie a terenurilor agricole este 68. Fondul acvatic al orașului este constituit de râul Tigheci și trei lacuri cu o suprafață totală de 12,8 ha. Structura etnică a orașului conform recensământului populației din 2004: În ultimii ani a crescut considerabil numărul agenților care
Iargara () [Corola-website/Science/305254_a_306583]
-
economici dintre care peste 90% sunt deținători de patente. În oraș este dezvoltată industria vinului la „Cristi” S.R.L. producția și prelucrarea lemnului efectuată de către gospodăria silvică „Iargara”. Din 1944 în oraș activează societatea pe acțiuni „Elevatorul Iargara”, care prestează servicii agricole. Întreprinderea are 44 de angajați și cifra de afaceri anuală este de peste 1,4 mln. lei.. Bugetul local a înregistrat o creștere continuă în ultimii ani, însă cea mai pronunțatăa avut loc în anul 2002, când bugetul a crescut de
Iargara () [Corola-website/Science/305254_a_306583]
-
Pogănești - Leușeni care are stringentă nevoie de reparație. Cea mai apropiată stație de cale ferată este stația Iargora din raionul Leova care se află la o distanță de aproximativ 50 km. Moșia satului Pogănești constituie 2041 ha dintre care terenuri agricole 1267.56 ha (arabile 1267.63 ha, multianuale 191,93 ha). Numele de localități, însuși toponimia nu sunt de loc întâmplătoare, ele fiind generate de anumite cauze. Cât privește numele de Pogănești încă nu s-a ajuns la o unică
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
Cu toate acestea bătrânii satului își amintesc de Gudov, ca de un om de o rară bunătate. În anul 1953 colhozul din Pogănești „V.Ciapaev” a fost comasat cu colhozul „Molodaia Gvardia” din satul Cioara astfel formând o singură gospodărie agricolă cu numele de „A.Jdanov” care a funcționat pînă în 1981, când în sat sa format IAS „Pruteni” condusă de agronomul Ion Negru. Această gospodărie era practic o verigă din lanțul gospodăriilor sub egida asociației „Moldvinprom” din Hâncești. În 1995
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
Iurie Agachi. Datorită acestor fluctuații în conducerea gospodăriei, această gospodărie nu a existat mult. La 1995, 78 de deținători de cote din Pogănești iese din componența ei și formează gospodării țărănești de sinestătătoare. Acest caz a pus începutul desființării gospodăriei agricole „Pruteni”. La 1997 IAS „Pruteni” datorită conducerii dezastruoase a conducerii (muncitorii nu primeau salariu cu anii, iar producția căpătată se „evapora” și nimeni nu știa ce este cu ea, plus la aceasta, patrimoniul gospodăriei era vândut la stânga și la dreapta
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
anii, iar producția căpătată se „evapora” și nimeni nu știa ce este cu ea, plus la aceasta, patrimoniul gospodăriei era vândut la stânga și la dreapta, iar banii nu mai ajungeau în casieria gospodăriei) se desființează complet. Apar trei noi formațiuni agricole: SRL „Aligotram” sub conducerea lui Iurie Agachi, CAP „MolvilaTURP” sub conducerea agronomului Nicolae Suru și CAP „Delnița” în frunte cu Ion Negru (Munteanu). După doi ani de existență ultimele două se autodisființează, iar „Aligotram”-ul mai viețuiește încă un an
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
conducător Vasile Juc, „IPA-Ionescu”-conducător Petru Ionescu, „DRIG-Munteanu”- conducător Ion Munteanu. Restul agenților economici I.I.”Agache- Mihail”, I.I „Juc-Ala”, I.I „Țenu-Tesla” se ocupă cu comerțul și numai I.I „Cîrjan-Tamara” se ocupă cu comerțul și achiziția de produse agricole. Odată cu înființarea colhozului(1949) în Pogănești a fost creată și primăria Pogănești, care a fost desființată în 1957, satul Pogănești devenind pendinte de comuna Cioara. La 16 august 1981 primăria Pogănești este reactivată din nou și activează până la 1999 când
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
gipsului pentru construcție și cu destinație medicală. Întreprinderea „Multival” S.R.L. se ocupă cu prelucrarea melasei și obținerea spirtului pentru vinificație și ultima întreprindere din grupul celor mari este „RemTehService” S.A. care se ocupă cu repararea curentă și capitală a tehnicii agricole și a autovehiculelor. Cele 13 întreprinderi individuale activează în mare parte în domeniul comerțului produselor alimentare, mărfurilor de larg consum și a materialelor de construcție. Orașul Biruința este una din puținele localități din Moldova care nu dispune de teren extravilan
Biruința () [Corola-website/Science/305255_a_306584]
-
în mare parte în domeniul comerțului produselor alimentare, mărfurilor de larg consum și a materialelor de construcție. Orașul Biruința este una din puținele localități din Moldova care nu dispune de teren extravilan. Drept urmare orașul nu are pe teritoriul său gospodării agricole. Lungimea totală a drumurilor din localitate este de 12,3 km. Aprovizionarea cu apă potabilă se efectuează din patru fântâni arteziene, prin două turnuri de apă și prin conducte construite între anii 1960-1980. În prezent se întreprind lucrări privind aprovizionarea
Biruința () [Corola-website/Science/305255_a_306584]
-
piață. Tranziția de la economie dirijată, la economie liberă este în desfășurare. Columbia beneficiază de bogate zăcăminte minerale, și resurse energetice. Are cele mai mari rezeve de cărbune din America de Sud, și e a doua după Brazilia in potențialul hidroenegetic. Gama produselor agricole columbiene este una dintre cele mai variate din regiune. Suprafața de teren arabil este estimată la 4.545.000 hectare. Principalele culturi agricole ale Columbiei sunt cafea, flori decorative, banane, orez, tutun, porumb, trestie de zahăr, cacao, legume, produse marine
Economia Columbiei () [Corola-website/Science/305994_a_307323]
-
mari rezeve de cărbune din America de Sud, și e a doua după Brazilia in potențialul hidroenegetic. Gama produselor agricole columbiene este una dintre cele mai variate din regiune. Suprafața de teren arabil este estimată la 4.545.000 hectare. Principalele culturi agricole ale Columbiei sunt cafea, flori decorative, banane, orez, tutun, porumb, trestie de zahăr, cacao, legume, produse marine, culturi oleaginoase. Turismul în Columbia atinge cotele maxime în timpul festivalurilor Cali Fair, Carnavalul Barranquilla, Festivalul de Teatru Iberoamerican din Botoga, Festivalul Florilor. În timpul
Economia Columbiei () [Corola-website/Science/305994_a_307323]
-
o nouă tentativă în 1840, dar a fost arestat și închis. Influențat de autori ca Sant Simon sau Jacque Fourrier, a scris lucrări în care propunea soluții pentru diminuarea crizei economice și efectele negative ale capitalismului. Susținea crearea unor comune agricole pentru diminuarea șomajului și chiar crearea unor colonii agricole în Algeria care era sub controlul unei regențe. În 1846, Ludovic Bonaparte a evadat și s-a refugiat în Marea Britanie unde va conduce o campanie pentru recrutarea partizanilor pentru a consolida
Istoria Franței () [Corola-website/Science/305941_a_307270]
-
și închis. Influențat de autori ca Sant Simon sau Jacque Fourrier, a scris lucrări în care propunea soluții pentru diminuarea crizei economice și efectele negative ale capitalismului. Susținea crearea unor comune agricole pentru diminuarea șomajului și chiar crearea unor colonii agricole în Algeria care era sub controlul unei regențe. În 1846, Ludovic Bonaparte a evadat și s-a refugiat în Marea Britanie unde va conduce o campanie pentru recrutarea partizanilor pentru a consolida legenda napoleoniană și pentru ca familia Bonaparte să revină la
Istoria Franței () [Corola-website/Science/305941_a_307270]
-
au provocat un reflux al mișcării sindicale. Țărănimea evolua lent, exodul rural accelerându-se după 1920. La sate își face apariția electricitatea, radioul, transportul în comun. Mediul rural se menține însă conservator, iar agricultorii se organizează în asociații că Jeunesse Agricole Chretienne. Producția de cărbune era în scădere de la 41 milioane de tone în 1913 la 22 milioane de tone în 1918. Însă industria franceză s-a dovedit a fi dinamică în domeniul electricității, rețeaua feroviară fiind electrificată, în industria auto
Istoria Franței () [Corola-website/Science/305941_a_307270]
-
prelucrarea aluminiului, iar dublarea și modernizarea industriei se datorează metodelor și inovațiilor americane introduse și publicității. Fiscalitatea devenise însă împovărătoare-mai mult de 10% din vânzarea produselor, tarifele vamale crescute ce protejau industria franceză, dar anihilau spiritul de inițiativa, iar proprietatea agricolă era puțin rentabilă datorită dimensiunilor mici chiar dacă regiunile cerealiere vor avea producții record. Partidul Socialist Francez (SFIO) a reprezentat unul din pilonii de baza a Internaționalei a ÎI-a. După ce a fost discreditată datorită războiului, a aderat la Internațională a
Istoria Franței () [Corola-website/Science/305941_a_307270]
-
ce a impus gratuitatea învățământului secundar și planul de asigurări sociale. Climatul politic și financiar francez se degrada însă, iar scandalurile politice, corupția, compromisurile între oameni de afaceri și politicieni se intensificau, iar atitudinea difuza antiparlamentară creștea. În 1930 prețurile agricole se diminuează, amplificate de recoltele bune din anii precedenți. Francul creștea în mod artificial în timp ce lira sterlină și alte monede se devalorizau. Scăderea puterii de cumpărare a agricultorilor și micșorarea exporturilor a dus la contractarea producției și șomaj, fiind 300
Istoria Franței () [Corola-website/Science/305941_a_307270]
-
fortificațiile Maginot. Datorită prăbușirii veniturilor agricultorilor, în 1932, alegerile vor fi câștigate de socialiști și radicali care promit protecție socială, dar neavând un plan clar, nu-și dovedesc eficientă. S-a apelat la protecționism, la subvenționarea întreprinderilor, încurajarea reducerii producției agricole printr-un sistem de prime. Activitatea economică nu a fost redresată și echilibrul bugetar a fost compromis, astfel, firme că Bugatti sau Citroen au falimentat, iar rezervele de aur și devizele Băncii Franței s-au redus. Izbucnește criza politică, iar
Istoria Franței () [Corola-website/Science/305941_a_307270]