15,810 matches
-
ale culturii si științei”. Cât privește legenda aversului, UNIVERSITATEA DIN IAȘI / „ALEXANDRU IOAN CUZA” care vrea să cumuleze vechea denumire cu cea actuală, credem că aceasta nu sună prea românește mai ales pe medalia celei mai vechi instituții de învățământ academic din România. În finalul acestui capitol vom evidenția că reprezentările de pe medaliile instituțiilor de învățământ superior din Iași se centrează pe aceeași idee esențială, a stabilirii identității proprii, a statutului istoric și actual. După cum s-a văzut, Universitatea de Științe
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
se referă și la bogata activitate medalistică din unitatea ecomomică cu specificul său aparte; pagina 59, medalia Centenarului Societății Numismatice Române din 2003. Din păcate și medalia respectivă ignoră domeniul medalistic. C PERSONALITĂȚI CARE ȘI-AU LEGAT NUMELE DE VIAȚA ACADEMICĂ IEȘEANĂ O parte dintre medalioanele acestui capitol sunt extrase din lucrarea Personalități ale Iașului în imagini medalistice, pe care am publcat-o în anul 2002. Aici vom prezenta și alte personalități care, într-un fel sau altul au slujit și onorat
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
DIN DOMENIUL ȘTIINȚELOR AGRICOLE ION IONESCU DE LA BRAD În lucrarea monografică din anul 2002, dedicată învățământului superior agronomic ieșean, profesorul universitar consultant Constantin Vasilică, unul dintre autorii coordonatori ai acesteia, afirmă că Ion Ionescu de la Brad a ținut „primul curs academic de agricultură ce s-a predat în țara noastră”, la Academia Mihăileană, care ... „deși era de un nivel științific ridicat, nu poate fi considerat drept curs universitar deoarece Universitatea din Iași s-a înființat după 12 ani de la plecarea lui
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
reliefuri dur accentuate, care dau trăsăturilor feței o expresivitate aparte, interiorizare și tenacitate, dar și însemnele vârstei. Așa cum arătam mai sus, medalia impresionează în mod deosebit prin subtilitatea și puterea de sugestie a reprezentărilor de pe revers. ION TĂNĂSESCU În lumea academică medicală ieșeană cinstirea memoriei înaintașilor prin gravarea chipului pe medalii, s-a instaurat, așa cum s-a văzut mai sus, încă din perioada interbelică. Operele realizate atunci au o valoare artistică de necontestat, atât prin efigie gravată cu multă măiestrie și
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
vieți în cutare sau cutare târg de provincie, dar Vladimir Buțureanu este unic și pentru a-i evidenția unicitatea, cred că ar fi fost suficient ca în titlul medalionului să intre doar numele și prenumele. Circula o vorbă în lumea academică ieșeană, și nu avem motive să credem că nu mai circulă și acum, conform căreia universitarul din capitala Moldovei are doar două căi pentru a părăsi orașul, una este gara Iași, iar cea de a doua, Cimitirul Eternitatea. După cum se
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
analiza biochimică (Boivin) și experiment concret, aprofundat (Gr.T.Popa)” . Cititorii vor accepta și remarca noastră că, așa cum se știe, atât profesorul Francisc Iosif Rainer, cât și Grigore T. Popa s-au format și s-au perfecționat ei înșiși la școala academică medicală ieșeană. Că George Emil Palade a abandonat practica medicală și a ales aventura științifică, cum spune Radu Iftimovici, este de mult un lucru știut. Rămâne să mai punctăm, după același autor, drumul său spre nemurire. După ce a fost oferit
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
plan național, cât și internațional. Este membru fondator al Asociației Internaționale de Drept Penal (Paris, 1924), organizator, în anul 1929, al congresului asociației respective de la București, director asociat la „Revista de drept penal și știință penitenciară”, profesor de înaltă ținută academică, atât în țară, cât și în străinătate (Paris, Geneva, Haga, New York). Ca membru al Academiei Diplomatice Internaționale din Paris, și-a adus contribuții la elaborarea Dicționarului diplomatic. Cercetarea științifică, începută încă înaintea venirii la Iași, cu o profundă analiză a
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
de reactualizare a tradiției bizantine În formele și substanța sa. Filonul bizantin și ortodox al artei românești se Întărește: În cercurile grecofile de la curtea domneasca a avut loc o adevărată Renastere bizantină, pictura murală și iconografică și-au recâștigat caracterul academic paleolog. Stucaturile, sculptura În lemn și piatră, broderiile de tadiție bizantină, țesăturile orientale sau italienești sunt de o somptuozitate ieșită din comun, unde coexistă Bizanț, Orient și Baroc laolaltă. Dar chiar și În acel secol baroc, componenta clasică a artei
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Petronela Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92318]
-
pentru noua orientare stilistică. Decorația care apare aici (motivul vegetal stilizat Într-un relief foarte puțin adânc și modelatura fațadelor, similară monumentelor anterioare din stuc), este reprezentată aproximativ de toate ctitoriile brâncovenești. Pictura murală de la Hurezi - variantă postbizantină a stilului academic paleolog - dovedește un program iconografic foarte răspândit În mediul pictural atenian și cretan din secolele XVI-XVII, introdus și În pictura românească: Scara lui Ioan Climax, Scara lui Iacob, Viața adevăratului călugăr, Arca creștinătății, Moartea lui Efrem Sărul, Buna Vestire, imnuri
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Petronela Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92318]
-
în Revista Dilema Veche, nr. 497 din 22-28 august, 2013. Chirițescu, Dorel Dumitru, "Turcia - semnele sfârșitului istoriei", în Revista Dilema Veche, nr. 491/11-17 iulie, 2013. Chirițescu, Dorel Dumitru, A Treia Romă. Despre capitalism, America și criza din 2007, Editura Academica Brâncuși, Tg-Jiu, 2010. Chirițescu, Dorel Dumitru, "Acceptabilitatea socială a îmbogățirii", în Revista Dilema Veche, nr. 550/28 august-3septembrie, 2014. Chirițescu, Dorel Dumitru, " Când intrăm și cân dieșim din criză?", în Revista DilemaVeche, nr. 495/ 8-14 august 2013. Chirițescu, Dorel Dumitru
[Corola-publishinghouse/Science/84935_a_85720]
-
Brăilean • Globalizare etică, Aurica Brișcaru • Inteligența globală și dezvoltarea umană. Către o ecologie a învățării globale, Mihai I. Spariosu • Intelectualii și puterea, Vasile Boari, Natalia Vlas și Radu Murea (coord.) • Intellectuals and Politics, Gheorghe Lencan Stoica • Liberalismul, Gabriel Mursa • Libertatea academică, Viorel Rotilă • Memorandum către președintele ales, Madeleine Albright • Noua economie, Tiberiu Brăilean • Nuclearul, Ciprian-Beniamin Benea • Omul societății de consum. În așteptarea unei noi ideologii, Viorel Rotilă • Postcomunismul, Leslie Holmes • Prin culisele serviciilor secrete, Mària Schmidt • Puternicul și atotputernicul, Madeleine Albright
[Corola-publishinghouse/Science/84935_a_85720]
-
consacrate unei etape fundamentale În istoria modernă a României, cum a fost cea a domniei lui Carol I. Plecând de la intenția de a marca Împlinirea a 130 de ani de la proclamarea Regatului, coordonatorii proiectului au lansat o dezbatere În spațiul academic privind rolul instituției monarhice În dezvoltarea statului și a societății, tendințele și particularitățile „modelului” românesc În economie și politică, direcțiile și relațiile diplomatice articulate În a doua jumătate a secolului XIX și Începutul secolului XX, dar și imaginea și reprezentările
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by Gheorghe Cliveti, Adrian- Bogdan Ceobanu, Ionuţ Nistor () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1245]
-
democrația formală", de "universalități procedurale", și, chiar, de democrația procedurală. Pe importanța substanțială a acestor forme au pus accentul numeroși autori, axându-se sau nu pe partea empirică. Definiția lui Schumpeter (1964: 257), la care apelează multe nume din mediul academic, este, înainte de toate, una procedurală: "Metoda democratică este instrumentul instituțional folosit pentru a ajunge la decizii politice, în baza cărora anumiți indivizi obțin puterea de a decide prin intermediul unei competiții care are ca obiect votul popular". Între timp, Kelsen (1981
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
și utopic atunci când nu se dovedește a fi chiar nerealist și dăunător; se explică astfel frecvența democrațiilor lipsite de calitate. O linie interesantă de cercetare pare a fi: aceea de a identifica, înainte de toate, problemele teoretice care apar pentru lumea academică pe de o parte, pentru lideri politici și pentru cetățeni pe de alta, în scopul de a îmbunătăți un anumit sistem democratic. Analiza unora dintre aceste probleme va fi tratată în capitolul următor. Nu se va aborda, însă, problema indicatorilor
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
on Democratic Transitions, Berkeley, University of California Press. Dix, R.H., 1982, "The breakdown of authoritarian regimes", în The Western Political Quarterly, 35. Dobry, M., 2000, Democratic and Capitalist Transition in Eastern Europe: Lessons for the Social Sciences, Dordrecht- Boston, Kluwer Academic Publishers. Dogan, M., 1988, Comparing Pluralist Democracies: Stains on Legitimacy, Boulder, Colo., Westview Press. Dowding, K.M. și R. Kimber, 1983, "The meaning and use of political stability", în European Joumal of Political Research, XI. Duverger, M., 1951, Les partis politiques
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
Xenopol (1973) și Vasile Pârvan (1975) -, se regăsesc, potențate de o interpretare și o structurare adecvate, în sinteze monografice și în ediții de anvergură. Studiul Mihail Kogălniceanu istoric (1974; Premiul „Nicolae Bălcescu” al Academiei Române), micromonografia Mihail Kogălniceanu (1984) și ediția academică dedicată scrierilor istorice reprezintă punctul de plecare obligatoriu al oricărei noi abordări științifice a activității marelui înaintaș. Imaginea de arhitect inspirat, de constructor temeinic, într-un cuvânt de fondator al României moderne, ca și aceea de îndrumător al culturii și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290760_a_292089]
-
cît fiecare părea să le găsească plăcute. Aveam sentimentul că ne găseam pe calea cea bună. "Fricțiunea" Morin/Laborit era deosebit de interesantă deoarece apropia cunoștințele științelor viului de cele ale unei sociologii lărgite. Re-fuzam o ideologie totalizantă, deprinzîndu-ne de discuțiile academice ori de cele marcate la început de marxism, de structuralism. Ideologia noastră, pe care o credeam blîndă, consta în a crede că știința trebuia să aducă mai mult societății. B.C. Această ideologie era destul de pozitivistă. J.R. Da, poate! Dar noi
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
aveam impresia că fiecare învăța ceva de la ceilalți și cred că vitalitatea grupului se manifesta prin faptul că nu voiam să ratăm nici o ședință: țineam cu toții să fim prezenți. Existau în același timp căldură umană, simpatie (nu era ni-mic academic sau formalist) și comunicarea cu-noașterii. Din '73-'74, nu mai eram la Paris în mod regulat; în 1973, am petrecut un semestru la New York, iar în '74 m-am retras în Italia, unde m-am izolat pînă în 1977. B.C.
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
altul, fără a fi nevoit să aleagă, fără a respecta cu strictețe legile ce acționează de o parte sau de alta a podului. Poate simplifica, sau complica, sau stîlci sintaxa, poate inventa, pentru nevoile sale, un cuvînt pe care franceza academică l-ar digera sau integra cu greu, poate amesteca vorbiri diferite, fără ca lingviștii conformiști să se indigneze. A scrie în franceză devine astfel o nouă rațiune de a fi și o poartă de salvare în fața negării, a barbariei, sau a
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
alte meleaguri asociată constant și voit cu activitatea cea mai creatoare, cea care îi redă unei limbi vivacitatea și bogăția ei primordiale. Suprem paradox, poate, acesta al logicii de excluziune: Hexagonul a făcut din franceză o enclavă înconjurată de îngrădituri academice și legislative, în alte părți, e un teren roditor și savuros. Francezul nu se simte cu adevărat în largul său în limba franceză, dar francofonul, da. În această zonă de libertate singulară pe care doar limba o conferă, fără limite
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
dragostei. Și trezește din nou interesul cititorului contemporan pentru o figură majoră a secolului trecut, pe care nici măcar premiul Nobel obținut în 1952 nu părea să o mai ferească de pulberea nimicitoare a uitării. E drept că indiferența respectuoasă manifestată, academic mai mult, față de romanele sale, nu s-a prea schimbat și praful continuă să se adune pe un stil clasic, dar considerat demodat, în ciuda canonizării literare reprezentată de publicarea în celebra "Pléiade". Ceea ce răzbate la suprafață, înviorat de volumul de
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
1982 (Știință cu conștiință), concept ce exprimă o formă de gîndire care acceptă conexiunile strînse dintre fiecare domeniu al cunoașterii și trandisciplinaritate. Filosoful este, de altfel, unul din pionierii acestei noi discipline, care cîștigă tot mai mult teren în mediile academice internaționale în ultimii ani. Termenul de complexitate (luat etimologic, în sens de "ceea ce este țesut împreună") va deveni unul din stîlpii teoretici ai transdisciplinarității, alături de nivelurile de realitate și de logica terțului inclus. Un alt concept drag lui Edgar Morin
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
pune, nici mai mult nici mai puțin, în pielea lui Dumnezeu și ne povestește romanul lumii. Multe idei, multe informații bine digerate din diverse științe (fizică, neurobiologie, chimie, antropologie, geologie etc.) și sisteme filosofice, fără urmă însă de vreo scorțoșenie academică, dimpotrivă, străbate printre rînduri o reală modestie, cum numai cei ce știu cu adevărat ceva pot manifesta. O demonstrație de cultură în toată veritabila ei forță activă, stimulantă, incisivă, nu o aglomerare de cunoștințe moarte pe un raft prăfuit. Ce
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
avut ca scop abolirea legilor care restrângeau importurile de grâne. Ca urmare a acțiunilor publice ale Ligii, acestea au fost abolite în 1846 (n. tr.). 67 Le Journal des économistes, întemeiat în 1841 de Gilbert Guillaumin, a fost principala publicație academică economică în limba franceză din secolul al XIX-lea și de la începutul secolului XX, remarcându-se prin apărarea ideilor liberale și liber-schimbiste. Jurnalul a avut numeroși contributori și editori prestigioși, printre care s-a numărat la loc de cinste și
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
din 2002 a Națiunilor Unite, aceste premii caută să încurajeze tot mai multe afaceri, organizații și destinații (locuri remarcabile) să încorporeze în practicile lor politici de mediu și sociale puternice. Se încearcă crearea unei rețele de lideri industriali, guverne, instituții academice și agenții finanțatoare bine informate care să colaboreze în inițiative de ecoturism. M Capitolul 2. CONSERVAREA NATURII ÎN ROMÂNIA 2.1 Evoluția conceptului de conservare a naturii în România În România, zorii ocrotirii naturii mijesc încă de la sfârșitul secolului al
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]