15,443 matches
-
-lea ocupă și jefuiesc întregul ansamblu. Apoldu de Jos a aparținut până în anul 1876 de Scaunul Miercurea, unitate administrativă componentă a organismului de administrare al sașilor transilvăneni, numit Șapte Scaune. Economia așezării este una predominant agricolă bazată pe cultura plantelor (cartof și leguminoase), viticultură și creșterea animalelor dar și pe industria de prelucrare primară a lemnului, comerț și agroturism.
Comuna Apoldu de Jos, Sibiu () [Corola-website/Science/310748_a_312077]
-
că nu regret nicio secundă nimic din ce am trăit și ce am învățat în timpul ăsta, mi-e dor de pâinea cu untură și cu ceapă, de pachetele de țigări împărțite frățește, de tigăile pline cu carne prăjită și de cartofii rântăliți pe care îi făcea Teo, de 'Căruțași', lângă Cișmigiu, o cârciumă (...) unde beam multă, multă bere și de momentele când o luam spre casă pe jos, fiindcă nu mai aveam nici măcar un leu în buzunar. Am iubit în timpul ăsta
Compact (formație) () [Corola-website/Science/310811_a_312140]
-
decât ridichea europeană. Ridichea se cultiva în Vechea Grecie și în Imperiul Roman. Dar nu se cunoaște locul exact de unde a fost introdusă și cultivată pentru prima dată, putând fi vorba despre Afganistan, Pakistan sau regiunea Mediteranei. Înaintea de apariția cartofului în Europa, importat de spanioli în secolul al XVI-lea, ridichea era un important aliment pentru europeni. Alte varietăți
Ridiche () [Corola-website/Science/309924_a_311253]
-
pirați. Până în secolul al XVI-lea, cu toate acestea, expansiunea comerțului european, deși limitată la insulele de lângă Guangzhou, precum Macao - răspândi Schimbul Columbian de culturi (arabile), plante și animale, în China, au introdus ardeiul iute în bucătăria Sichuan, porumbul și cartofii extrem de productivi, au diminuat foametea și au stimulat creșterea populației. Creșterea comerțului portughez, spaniol și olandez a creat noua cerere pentru produse din China și a creat un aflux masiv de argint japonez și american. Această abundență de numerar a
Dinastia Ming () [Corola-website/Science/309369_a_310698]
-
epoca "La Téne" s-a descoperit la Ozun. Economia comunei este bazată pe activități în domeniul industriei alimentare, textile și de prelucrare primară a lemnului, precum și activități în domeniul comerțului, morăritului și panificației, serviciilor și agroturismului. Agricultura prin cultura plantelor (cartofi, cereale) și creșterea animalelor rămâne activitatea principală a zonei.
Comuna Ozun, Covasna () [Corola-website/Science/310388_a_311717]
-
unei numărări din secolului al XVIII-lea în Nisporeni erau 73 de case și bordeie. Ocupația de bază a localnicilor era agricultură și vităritul. O ramură aparte era cultivarea vitei de vie și pomicultura. Tradițional se cultivă grâu, porumb și cartofi. Ramură zootehnica era reprezentată prin creșterea vitelor mari cornute, căilor, oilor, caprelor și porcinelor. Industria și economia satului era slab dezvoltată și legată doar de prelucrarea produselor agricole. În noiembrie 1819, în satul țarist pe atunci, este sfințită nouă biserică
Nisporeni () [Corola-website/Science/305046_a_306375]
-
Din aceste plante se află pe cale de dispariție: ghiocelul, capsunita roșie și bujorul străin. Comuna este bogată în plante de cultură. Din cereale sunt răspândite porumbul, grâul, secara, orzul, ovăzul; dintre culturile tehnice -floarea-soarelui, sfecla de zahăr; dintre culturile legumicole - cartoful, fasolea, varza, usturoiul, castravetele, morcovul, pepenele verde, pepenele galben. În anii în care cad destule precipitații atmosferice aceste culturi dau roade bogate. Vegetația spontană are o mare importanță pentru natura și viața omului. Vegetația naturală servește drept izvor de hrană
Cociulia, Cantemir () [Corola-website/Science/305146_a_306475]
-
mașini de mare tonaj. Inițial o bună parte din agricultori au activat în baza proiectului olandez „Dezvoltarea Horticulturii”, care avea drept scop creșterea legumelor, în special a castraveților și a roșiilor, însă au fost însămânțate și câteva parcele experimentale cu cartofi. În cele din urmă, cultivarea cartofilor s-a dovedit a fi cea mai profitabilă afacere. Țăranii de la Corjeuți reușesc să obțină câte 14 - 15 tone de cartofi la hectar, iar pe terenurile irigate recolta este de 25 - 30 t/ha
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
bună parte din agricultori au activat în baza proiectului olandez „Dezvoltarea Horticulturii”, care avea drept scop creșterea legumelor, în special a castraveților și a roșiilor, însă au fost însămânțate și câteva parcele experimentale cu cartofi. În cele din urmă, cultivarea cartofilor s-a dovedit a fi cea mai profitabilă afacere. Țăranii de la Corjeuți reușesc să obțină câte 14 - 15 tone de cartofi la hectar, iar pe terenurile irigate recolta este de 25 - 30 t/ha, aceasta atingând uneori chiar cota de
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
castraveților și a roșiilor, însă au fost însămânțate și câteva parcele experimentale cu cartofi. În cele din urmă, cultivarea cartofilor s-a dovedit a fi cea mai profitabilă afacere. Țăranii de la Corjeuți reușesc să obțină câte 14 - 15 tone de cartofi la hectar, iar pe terenurile irigate recolta este de 25 - 30 t/ha, aceasta atingând uneori chiar cota de 40 t/ha. Toamna, sunt aduși la strânsul recoltei în jur de 3500 de muncitori din raioanele din sudul Moldovei. Una
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
atingând uneori chiar cota de 40 t/ha. Toamna, sunt aduși la strânsul recoltei în jur de 3500 de muncitori din raioanele din sudul Moldovei. Una din cele mai mari companii din domeniul agrar este „Arman-Plant”, specializată în cultivarea legumelor: cartof, ceapă, morcov, varză, sfeclă roșie etc. Întreprinderea a fost fondată în 1995 având în prezent un personal de 50 de lucrători. De asemena în Corjeuți funcționează și câteva întreprinderi industriale de prelucrare a produselor agricole. Întreprinderea „Servest-Agro” SRL produce conserve
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
parte din producție este exportată în Rusia și statele Uniunii Europene. SA „Combifuraj” este specializată în producerea făinii de grâu, a uleiului de floarea soarelui, comercializarea nutrețurilor și aditivilor pentru animale. SRL „Muncel Agro” se ocupă cu cultivarea porumbului, grâului, cartofilor, soii, merelor, producerea făinii, pastelor făinoase și oferă servicii de prelucrare și pregătire a terenurilor agricole. La Corjeuți activează o pizzerie, câte o agenție a Băncii de Economii și a Moldinconbank, asociația de economii și împrumut „Elizomon”, 2 farmacii., stații
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
combustibili. E singura localitate din Republica Moldova care are o rută directă până în capitala Franței: Corjeuți-Paris. Serviciile de telecomunicații prezente în localitate sunt: telefonie mobilă și fixă, televiziune prin cablu și digitală, internet, oficiu poștal. Din 2012, toamna are loc "Festivalul cartofului „Mai mult decât a doua pâine”" cu scopul promovării culturii cartofului și calitatății bucatelor tradiționale gătite din cartofi. Programul include: iarmaroc al produselor agricole, târg al meșterilor populari, concurs de desene, prezentare a noilor tehnologii de cultivare a cartofului, un
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
până în capitala Franței: Corjeuți-Paris. Serviciile de telecomunicații prezente în localitate sunt: telefonie mobilă și fixă, televiziune prin cablu și digitală, internet, oficiu poștal. Din 2012, toamna are loc "Festivalul cartofului „Mai mult decât a doua pâine”" cu scopul promovării culturii cartofului și calitatății bucatelor tradiționale gătite din cartofi. Programul include: iarmaroc al produselor agricole, târg al meșterilor populari, concurs de desene, prezentare a noilor tehnologii de cultivare a cartofului, un spectacol de muzică și de dans cu participarea formațiilor artistice din
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
prezente în localitate sunt: telefonie mobilă și fixă, televiziune prin cablu și digitală, internet, oficiu poștal. Din 2012, toamna are loc "Festivalul cartofului „Mai mult decât a doua pâine”" cu scopul promovării culturii cartofului și calitatății bucatelor tradiționale gătite din cartofi. Programul include: iarmaroc al produselor agricole, târg al meșterilor populari, concurs de desene, prezentare a noilor tehnologii de cultivare a cartofului, un spectacol de muzică și de dans cu participarea formațiilor artistice din regiune și din țară cu genericul „Cartoful
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
Festivalul cartofului „Mai mult decât a doua pâine”" cu scopul promovării culturii cartofului și calitatății bucatelor tradiționale gătite din cartofi. Programul include: iarmaroc al produselor agricole, târg al meșterilor populari, concurs de desene, prezentare a noilor tehnologii de cultivare a cartofului, un spectacol de muzică și de dans cu participarea formațiilor artistice din regiune și din țară cu genericul „Cartoful - a doua pâine”, concurs al bucatelor din cartofi (cu degustare), concurs al standurilor cu legume, , concert cu participarea interpreților de muzică
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
cartofi. Programul include: iarmaroc al produselor agricole, târg al meșterilor populari, concurs de desene, prezentare a noilor tehnologii de cultivare a cartofului, un spectacol de muzică și de dans cu participarea formațiilor artistice din regiune și din țară cu genericul „Cartoful - a doua pâine”, concurs al bucatelor din cartofi (cu degustare), concurs al standurilor cu legume, , concert cu participarea interpreților de muzică populară și ușoară, horă a satului și altele. Festivalul este organizat de Agenția de Dezvoltare Regională Nord și Primăria
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
al meșterilor populari, concurs de desene, prezentare a noilor tehnologii de cultivare a cartofului, un spectacol de muzică și de dans cu participarea formațiilor artistice din regiune și din țară cu genericul „Cartoful - a doua pâine”, concurs al bucatelor din cartofi (cu degustare), concurs al standurilor cu legume, , concert cu participarea interpreților de muzică populară și ușoară, horă a satului și altele. Festivalul este organizat de Agenția de Dezvoltare Regională Nord și Primăria Corjeuți, în parteneriat cu Ministerul Agriculturii și Industriei
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
prezent, însă, se cultivă doar mărul și prunul, ce sînt mai puțin pretențioase la condițiile de mediu. În ultimele decenii s-a micșorat mult suprafața cultivată cu legume, astfel, suprafața ocupată de mazăre este de 103 hectare, fasole 45 hectare, cartofi 15 hectare, ceapă 16 hectare, bostănoase 10 hectare, usturoi 4 hectare, morcov 3 hectare, roșii 3 hectare, sfeclă-roșie 2 hectare. Cauza principală a dezvoltării slabe a agriculturii este lipsa apei pentru irigarea legumelor în timpul secetos de vară. În anii ce
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
consolidat. Au cumpărat cîteva cote, lărgindu-și moșiile. Le-au închis de jur împrejur cu un gard din sîrmă, au săpat doua iazuri pentru acumularea apei, au făcut lucrări de drenaj, au modernizat rețeaua de irigație. Nicolae cultiva, in temei, cartofi și fasole, Vasile se specializează cu osîrdie in creșterea lalelelor. Realizează în fiecare primăvara peste 20 de mii de flori. După ce recoltează lalelele, pe aceleași sectoare seamănă morcovi, care în nisipul irigat cresc curați și gustoși. - Am adus din Olanda
Bardar, Ialoveni () [Corola-website/Science/305183_a_306512]
-
să-mi fac aici sub pădure o fermă agricolă de toata frumusețea. Din zori și pîna în amurg îl poți vedea cu soția Olga muncind avan pe parcelele de flori. Pentru necesități gospodărești mai sădesc harbuji, zămoși, zmeură, fasole și cartofi. - Iată, pe sectorul acela, ne arată Vasile, anul trecut am cultivat cartofi irigați. Știți cîtă roadă am adunat, calculată la hectar? 75 de tone! De ce într-o mare gospodărie se sădește 10 hectare cu cartofi, care dau 2-3 sute chintale
Bardar, Ialoveni () [Corola-website/Science/305183_a_306512]
-
Din zori și pîna în amurg îl poți vedea cu soția Olga muncind avan pe parcelele de flori. Pentru necesități gospodărești mai sădesc harbuji, zămoși, zmeură, fasole și cartofi. - Iată, pe sectorul acela, ne arată Vasile, anul trecut am cultivat cartofi irigați. Știți cîtă roadă am adunat, calculată la hectar? 75 de tone! De ce într-o mare gospodărie se sădește 10 hectare cu cartofi, care dau 2-3 sute chintale la hectar, daca aceeași cantitate de roadă poate fi obținută prin irigație
Bardar, Ialoveni () [Corola-website/Science/305183_a_306512]
-
harbuji, zămoși, zmeură, fasole și cartofi. - Iată, pe sectorul acela, ne arată Vasile, anul trecut am cultivat cartofi irigați. Știți cîtă roadă am adunat, calculată la hectar? 75 de tone! De ce într-o mare gospodărie se sădește 10 hectare cu cartofi, care dau 2-3 sute chintale la hectar, daca aceeași cantitate de roadă poate fi obținută prin irigație capilară pe o suprafață de trei ori mai mică?! Vasile calculează fiecare pas, fiecare mișcare. Și-a făcut o bogată biblioteca specializată. Cei
Bardar, Ialoveni () [Corola-website/Science/305183_a_306512]
-
înfăptuită de Instituția "Casa Noastră" i-a împroprietărit și pe cei cu puțin pământ din s. Buzdugeni, repartizându-le 238 ha. N-a fost prea mult acest pământ, dar un gospodar bun poate să-și asig¬ure familia cu mămăligă, cartofi, legume cu un singur hectar de pământ. De aceea buzdugenenii i-au purtat recunoștință pentru această înavuțire pământeanului lor, Ion Buzdugan, care a luptat cu înflăcărare pentru unirea Basarabiei cu România. Destinul de mai departe al s Buzdugeni e identic
Buzdugeni, Edineț () [Corola-website/Science/305229_a_306558]
-
hectare-140 kg, cele care posedau 5-10 ha-190 kg, cele cu 10-15 ha-240 kg, iar peste 15 ha-290 kg. În același timp, gospodăriile țărănești erau obligate să dea statului bolșevic, la fiecare hectar: 10 kg semințe de floarea-soarelui, 10 kg de cartofi, 4 kg fîn, pînă la 10 kg carne, pînă la 10 kg lapte, 50 ouă, 250 gr. brînză de la fiecare oaie producătoare, cîte 250 gr lînă de la fiecare oaie și cîte 50 gr. de la fiecare capră. Totodată, statul sovietic achiziționa
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]