16,530 matches
-
pe părțile laterale ale corpului, în regiunea inguinală; numărul lor variază în mare măsură (de la 2 la 27), nu numai la genuri diferite, dar uneori în cadrul aceleiași specii. Femelele marsupialelor primitive au un număr mai mare de mameloane; oposumii cu coadă scurtă ("Monodelphis") au 20-27 mamele. Mamelele se găsesc de obicei în interiorul marsupiului (pe peretele abdominal al lui), dar pot fi și libere, atunci când acesta lipsește. Mamelele sunt merocrine și tubulare și au canale galactofore care se deschid pe mameloanele lor
Marsupiale () [Corola-website/Science/300102_a_301431]
-
1515, "Metamorfozele" lui Ovidiu, 4.770 și " Pharsalia" lui Lucan, 9.820, sunt considerați a fi născuți din picături din sângele Gorgonei. Acesta a dat naștere de asemenea și Amfisbenei (creatură asemănătoare cu un dragon, care are un șarpe în loc de coadă). Perseus zboară apoi la Șerif, unde mama lui era forțată să se căsătorească cu regele. Regele Polidect va fi pietrificat de către privirea Medusei, iar apoi Perseu va înmâna capul Gorgonei Atenei, care o va plasa pe scutul ei, Egida. Jane
Medusa () [Corola-website/Science/300151_a_301480]
-
Ju 87 Stuka și avioanele de vânătoare Messerschmitt Bf 109. Deși această forță aeriană l-a sprijinit activ pe Franco, însemnele Luftwaffe au fost îndepărtate ca să nu se creadă că Germania sprijină în mod activ revolta. În locul zvasticii naziste de pe coada avionului, avioanele germane au folosit emblema naționaliștilor (o cruce a Sfântului Andrei pe fond alb, pictată pe cârma avionului și un punct negru pe fuselaj și pe aripi). Toate avioanele din Legiune făceau parte din unități care aveau indicativul cu
Luftwaffe () [Corola-website/Science/300227_a_301556]
-
urcă pe serpentine și viaducte, trecând prin trei tunele mai scurte, și ajunge pe Barajul Vidraru, care, cu ai lui 307 m, leagă Munții Pleașa și Vidraru. Trecând barajul, drumul continuă în partea stângă de-a lungul lacului Vidraru până la coada acestuia. În continuare, drumul începe să urce urmând cursul văii râului Capra până la ajungerea în golul alpin, lângă Cabana Capra; după o serie de serpentine, trecând prin dreptul Cascadei Capra, ajunge până la intrarea sudică a tunelului Capra-Bâlea, care trece pe sub
Transfăgărășan () [Corola-website/Science/300261_a_301590]
-
din familia stejarului, gorun, cer, carpen, fag, frasin; precum și plantații de pin și molid. La mijlocul secolului trecut exista și o pădure de mesteceni. Arbuștii sunt reprezentați de măceș, murul, porumbarul, socul. Din vegetația spontană fac parte: margaretele, chiminul, mușețelul, sunătoarea, coada șoricelului, traista ciobanului, nalba, păpădia, sânzienele, ștevia, potbalul, cicoarea etc. Fauna este specifică zonei de deal, acoperide de pajiști și păduri. Din animalele întâlnite sunt: vulpea, mistrețul, lupul,viezurele, căprioara, iepurele, șoarecele de câmp, fazanul, potârnichea, privighetoarea, pupăza, mierla, cucul
Așchileu Mic, Cluj () [Corola-website/Science/300317_a_301646]
-
ei a fost plantat plopul de origine canadiana folosit pentru obținerea celulozei, iar din anul 1975 a fost înlocuit cu salcie și rachită. În aceasta zonă cresc și multe specii de plante medicinale printre care se află mușețelul sau romanița, coada șoricelului, plătăgina, pirul, coada calului, pelinul urzică, traista ciobanului, troscotul, trei frați pătați, urzica moartă roșie, bolbura rostopasca, acestea fiind folosite atât în medicina tradițională cât și în terapeutica modernă. În afară de aceste plante există plante melifere care favorizează dezvoltarea în
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
plopul de origine canadiana folosit pentru obținerea celulozei, iar din anul 1975 a fost înlocuit cu salcie și rachită. În aceasta zonă cresc și multe specii de plante medicinale printre care se află mușețelul sau romanița, coada șoricelului, plătăgina, pirul, coada calului, pelinul urzică, traista ciobanului, troscotul, trei frați pătați, urzica moartă roșie, bolbura rostopasca, acestea fiind folosite atât în medicina tradițională cât și în terapeutica modernă. În afară de aceste plante există plante melifere care favorizează dezvoltarea în zonă a apiculturii. Ciupercile
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
Pâțâligeni, Pipirig (reședința), Pluton și Stânca. Comuna se află în extremitatea nordică a județului, la limita cu județul Suceava, pe malurile râului Neamț în zona cursului său superior. Este străbătută de șoseaua națională DN15B, care leagă orașul Târgu Neamț de coada lacului Izvorul Muntelui. Cu o suprafață 19681 hectare în prezent, comuna Pipirig face parte din categoria comunelor mari ale județului Neamț. Astfel, 69% din suprafață este ocupată de păduri, terenurile agricole ocupă 26%, iar restul de 984 hectare sunt ocupate
Comuna Pipirig, Neamț () [Corola-website/Science/301662_a_302991]
-
teritoriul comunei, mai există încă o mică centrală hidroelectrică pe Bistrița, barajul ei formând micul lac de acumulare Poiana Teiului. Este străbătută de șoseaua națională DN15, care leagă Piatra Neamț de Toplița. La Poiana Largului, acest drum trece pe un viaduct coada lacului Izvorul Muntelui și la cele două capete ale viaductului, se ramifică din el alte două șosele naționale: DN17B, care duce spre Vatra Dornei; și DN15B care duce spre Târgu Neamț. Pe teritoriul comunei, lângă viaductul Poiana Largului, se află
Comuna Poiana Teiului, Neamț () [Corola-website/Science/301665_a_302994]
-
Măgurele (în trecut, Măgurelele) este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Coada Malului, Iazu și Măgurele (reședința). Comuna se află pe malul stâng al Teleajenului. Este străbătută de șoseaua națională DN1A care leagă Ploieștiul de Brașov prin Vălenii de Munte. Din această șosea, la Măgurele se ramifică șoselele județene DJ100L și DJ231
Comuna Măgurele, Prahova () [Corola-website/Science/301691_a_303020]
-
42% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,96%). Pentru 2,42% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna cuprindea atât satele actuale (Coada Malului, Măgurele, Protosinghelu), cât și satul Zamfira, făcând parte din plasa Podgoria a județului Prahova și având o școală înființată în 1858. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în aceeași compoziție, cu o populație de 2359 de locuitori. În 1950
Comuna Măgurele, Prahova () [Corola-website/Science/301691_a_303020]
-
Neamț, Moldova, România, formată din satele Lunca, Mânăstirea Neamț, Nemțișor și Vânători-Neamț (reședința). Comuna se află în nordul județului, la limita cu județul Suceava, pe malurile râului Neamț. Este străbătută de șoseaua națională DN15B, care leagă orașul Târgu Neamț de coada lacului Izvorul Muntelui. Șoseaua județeană DJ155C se ramifică din acest drum lângă satul Nemțișor și deservește exclusiv comuna, ducând la Mănăstirea Neamț. În comună se află și Rezervația de Zimbri - Neamț, arie protejată de tip faunistic unde sunt ocrotiți zimbrii
Comuna Vânători-Neamț, Neamț () [Corola-website/Science/301697_a_303026]
-
Mănești este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Băltița, Coada Izvorului, Gura Crivățului, Mănești (reședința) și Zalhanaua. Comuna se află în sud-vestul județului, la limita cu județul Dâmbovița, într-o zonă de câmpie, pe malul drept al Prahovei. Este traversată de șoseaua județeană DJ101A care o leagă spre nord de
Comuna Mănești, Prahova () [Corola-website/Science/301694_a_303023]
-
o minoritate de adventiști de ziua a șaptea (2,05%). Pentru 3,41% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna se afla în plasa Filipești a județului Prahova, fiind formată din cătunele Mănești, Coada Izvorului, Gura Crivățului și Comănacul, totalizând 1028 de locuitori. Avea o școală cu 74 de elevi (din care 9 fete) și 3 biserici — două în Mănești și una în Coada Izvorului. În această comună se afla castelul lui Teodor Văcărescu
Comuna Mănești, Prahova () [Corola-website/Science/301694_a_303023]
-
plasa Filipești a județului Prahova, fiind formată din cătunele Mănești, Coada Izvorului, Gura Crivățului și Comănacul, totalizând 1028 de locuitori. Avea o școală cu 74 de elevi (din care 9 fete) și 3 biserici — două în Mănești și una în Coada Izvorului. În această comună se afla castelul lui Teodor Văcărescu. Anuarul Socec din 1924 o consemnează în plasa Târgșorul a aceluiași județ, cu o populație de 2075 de locuitori, în satele Mănești, Coada Izvorului, Gura Crivățului și Zalhanaua (ultimul preluat
Comuna Mănești, Prahova () [Corola-website/Science/301694_a_303023]
-
biserici — două în Mănești și una în Coada Izvorului. În această comună se afla castelul lui Teodor Văcărescu. Anuarul Socec din 1924 o consemnează în plasa Târgșorul a aceluiași județ, cu o populație de 2075 de locuitori, în satele Mănești, Coada Izvorului, Gura Crivățului și Zalhanaua (ultimul preluat de la comuna Vlădeni-Mărgineni). În 1931, satul Zalhanaua a fost atașat comunei Brătășanca, în vreme ce satele Coada Izvorului și Gura Crivățului au format o comună de sine stătătoare, comuna Coada Izvorului. În perioada interbelică, comuna
Comuna Mănești, Prahova () [Corola-website/Science/301694_a_303023]
-
o consemnează în plasa Târgșorul a aceluiași județ, cu o populație de 2075 de locuitori, în satele Mănești, Coada Izvorului, Gura Crivățului și Zalhanaua (ultimul preluat de la comuna Vlădeni-Mărgineni). În 1931, satul Zalhanaua a fost atașat comunei Brătășanca, în vreme ce satele Coada Izvorului și Gura Crivățului au format o comună de sine stătătoare, comuna Coada Izvorului. În perioada interbelică, comuna a trecut la plasa Ploiești a aceluiași județ, apoi în 1950 la raionul Ploiești din regiunea Prahova și apoi, din 1952, din
Comuna Mănești, Prahova () [Corola-website/Science/301694_a_303023]
-
de locuitori, în satele Mănești, Coada Izvorului, Gura Crivățului și Zalhanaua (ultimul preluat de la comuna Vlădeni-Mărgineni). În 1931, satul Zalhanaua a fost atașat comunei Brătășanca, în vreme ce satele Coada Izvorului și Gura Crivățului au format o comună de sine stătătoare, comuna Coada Izvorului. În perioada interbelică, comuna a trecut la plasa Ploiești a aceluiași județ, apoi în 1950 la raionul Ploiești din regiunea Prahova și apoi, din 1952, din regiunea Ploiești. În 1968, comunele comuna a revenit în județul Prahova, reînființat, și
Comuna Mănești, Prahova () [Corola-website/Science/301694_a_303023]
-
parc (sfârșitul secolului al XIX-lea). În rest, alte trei obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monumente de interes local, toate fiind clasificate ca situri arheologice: cetatea de „la Grădiște” (în zona satului Coada Izvorului) din perioada Latène; așezarea din Epoca Bronzului de la „Movila Mare” (satul Mănești); și situl de „la Turnuri” (satul Zalhanaua), cuprinzând urme de așezări din perioada Latène, epoca romană, secolele al III-lea-al IV-lea e.n. și din secolul
Comuna Mănești, Prahova () [Corola-website/Science/301694_a_303023]
-
descoperit o secure de piatră din neolitic și o brățară de bronz de la începutul epocii fierului. În anul 1875, pe locul numit "Hall", s-au descoperit două vase de lut și un topor de bronz cu gaură de fixare în coadă, datate în epoca bronzului. În hotarul satului, în partea sud-vestică s-au descoperit blocuri de piatră fasonată și urme ale unui strat de cultură provincial roman. Localitatea apare menționată pentru prima oară în istorie în anul 1263 ca "posessio Barwmlak
Valea Viilor, Sibiu () [Corola-website/Science/301751_a_303080]
-
înfricoșată de soarta fiului ei. În "Recviem" nu sunt prezentate dușurile cu apă rece ca gheața sau alte brutalități ale torționarilor sovietici, nu sunt descrise infernalele realități ale arhipelagului Gulag. Dar poemul prezintă durerile întregii populații a Rusiei, ilustrate prin cozile pe care mii de oameni le făceau la porțile închisorilor în speranța de a afla o veste despre cei dragi care se găseau în spatele gratiilor sau de a putea să le transmită un mesaj sau un mic pachet cu alimente
Anna Ahmatova () [Corola-website/Science/300473_a_301802]
-
de jale de la baza crucii par să se unească cu strigătele celor care au suferit pierderi ale unor persoane apropiate în perioada represiunii staliniste. Este în mod specific durerea femeilor, care, ca și Ahmatova erau nevoite să stea în lungi cozi în fața zidurilor închisorilor, așteptând răbdătoare, dar cu un simțământ de suferință extremă și de neputință, sperând să reușească să trimită fiilor, soților sau iubiților lor, aflați dincolo de ziduri o bucată de pâine sau poate chiar un scurt bilețel. Dragostea de
Anna Ahmatova () [Corola-website/Science/300473_a_301802]
-
dar numai dată, 1692 mai 27, a mai putut fi descifrata. Tipul de plan este străbun, cu altarul și pronaosul în prelungirea navei, poligonale cu trei laturi. Bârnele masive ale pereților, așezate direct pe pământ, fără tălpoaie, se îmbină în coadă de rândunica, cele de sus intersectându-se în console, ale căror crestături în unghi drept se strâng într-un lob. Pe înălțimea a doua bârne, din peretele de sud,este străpunsa o fereastră în formă de bifora. Acoperirea interiorului, tavan
Birtin, Hunedoara () [Corola-website/Science/300539_a_301868]
-
greși abros = prosop ai = usturoi (fr. ail) aite = răcituri, piftie belehâză = piele atârnata blid = farfurie boactăr = conductor bolta = alimentară bolund = nebun budigăi = chilotei cu mânecuța bumb = nasture buraca = ceață cetârnă = streașina chischineu = batic chischinuț = batistă chișamfău = alt accesoriu atelaj cică = coadă cipca = dantelă copârșău = sicriu corbaci = bici cornenci = corn de bou pentru cârnat cotarca = siloz cremeș = prăjitură Napoleon crumpene = cartof cucuruz = porumb curcubeta = dovleac custura = briceag cărigă = piesă a sobei cu lemne câșița = gaica dohan = țigară dună = plapuma groasă umpluta cu
Bârcea Mică, Hunedoara () [Corola-website/Science/300538_a_301867]
-
folosită ca pârghie la mutatul, încărcatul de pietre, bușteni mai mari, butoaie; căbată= sarcină care va trebui îndeplinită de cineva; căbăcit (despre teren)=tasat, bătut de ploaie, animale; cituș=buchet de flori, plante aromatice; ciuză= elementul de legătură între mânerul (=coada) îmblăciului și hădarag (=bara=elementul care prin lovire detașază boabele de grâu din spic), făcut de regulă din piele dar și din sfori de cănepă împletite, caz în care se numesc grumăzele; cărigă=una din piesele rotunde în formă de
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]