15,207 matches
-
Girard J.Ph., 2007Ă. Observăm că ultimele 10 interleukine sunt încă puțin cunoscute și literatura de specialitate da la iveală noi molecule de comunicare ce vor spori cunoașterea în acest domeniu. Molecule de diferențiere celulară Sistemul C.D. Sporirea continuă a diversității celulelor participante la procesele inflamatorii și imunologice a impus găsirea unor metode de identificare și diferențiere a cestor celule. Inițial s-au folosit anticorpii monoclonali și în 1981 a avut loc în Paris Primul Atelier Internațional asupra antigenelor de diferențiere
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
Din practica bogată acumulată în managementul resurselor umane putem desprinde o serie de caracteristici ale resurselor umane, dintre care menționăm: 1) Natura lor de construct managerial. Așa cum am arătat, cu același personal se pot concepe, realiza și folosi o mare diversitate de resurse umane în conformitate cu viziunea managerului asupra activității generale a organizației. În cadrul aceleiași organizații se pot concepe diverse resurse umane în raport cu schimbările paradigmatice ale strategiei, ale concepției manageriale asupra modului de plasare a organizației, în raport cu exigențele și particularitățile piețelor, ale
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
nu)?; Cadourile sunt venituri? etc. Decodificarea necesită o serie de instrucțiuni și capacitatea oamenilor de a înțelege corect ce s-a avut în vedere. Dacă situația veniturilor nu este bine transmisă, acest fapt este un mesaj. Ce transmite mesajul? O diversitate de situații: oamenii n-au înțeles, instrucțiunile nu au fost clare, instrucțiunile nu au fost complete, funcționarii de la administrația financiară nu i-au ajutat pe oameni în buna completare a declarațiilor, oamenii nu au avut încredere în acești funcționari etc.
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
Ceea ce trebuie să reținem se referă la: după cum există diverse interpretări date strategiei, tot așa și conținutul acesteia este abordabil în mod divers; această precizare diversă a conținutului divers al managementului resurselor umane are la bază (printre factorii care generează diversitatea) tipul de management specific unei organizații și în consecință, viziunea asupra resurselor umane însele; de aceea, esențialul în analiza managementului resurselor umane se va plasa asupra evaluării tipurilor de strategii în managementul resurselor umane, ca un aspect al tipului însuși
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
evaluare pe o gamă variată de criterii și de comparare a acestora în raport cu misiunea organizației, satisfacerea umană și eficacitatea organizației. Tipuri de strategii în managementul resurselor umane. Conceptul de „tipologie” desemnează o „schemă”, o „construcție”, oferind o caracterizare ce „reduce diversitatea” și oferă un „câștig” în „inteligibilitate” asupra unei realități<footnote Cadin, Loϊc, Guérin, Francis, Pigeyre, Frédérique, op. cit., p. 17. footnote>. Conceptul de „tip ideal” a fost elaborat de Max Weber (1864-1920). Mai recent, sociologul american Daniel Bell a dezvoltat teza
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
și căile de formulare a problemelor de bază necesare a fi luate în considerare în lumina unei strategii, la căile și mijloacele corespunzătoare de rezolvare a acestora. Dacă strategiile definesc orientarea pe termen lung a activităților unei organizații, politicile abordează diversitatea modalităților de acțiune pe termen imediat și mediu. Cu alte cuvinte, aceeași strategie, a managementului resurselor umane, poate fi îndeplinită prin politici diferite. Strategiile sunt mai generale, politicile mai concrete, strategiile au un grad de performanță mai mare (ele nu
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
termeni social-economici structurali: egalitatea de șanse presupune egalitatea de condiții de viață, căci oamenii rămân inegali în ceea ce privește abilitățile și eforturile personale. Noua problematizare a condus la cerința de a introduce în managementul resurselor umane un nou principiu, cel al managementului diversității, în calitate de domeniu al strategiilor și politicilor managementului resurselor umane. Așa reformulată problema, au apărut noi aspecte esențiale ale managementului resurselor umane, până atunci omise sau plasate pe un plan secundar, cum ar fi politicile salariale, de securitate a muncii, performanțelor
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
al strategiilor și politicilor managementului resurselor umane. Așa reformulată problema, au apărut noi aspecte esențiale ale managementului resurselor umane, până atunci omise sau plasate pe un plan secundar, cum ar fi politicile salariale, de securitate a muncii, performanțelor etc. „Managementul diversității se deosebește prin mai multe aspecte de egalitatea șanselor, contrar egalității care se pune în termenii de grup, diversitatea scoate în evidență o filosofie liberală. Accentul este pus pe individ, nu este vorba de a spune «femeile doresc» sau «noi
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
până atunci omise sau plasate pe un plan secundar, cum ar fi politicile salariale, de securitate a muncii, performanțelor etc. „Managementul diversității se deosebește prin mai multe aspecte de egalitatea șanselor, contrar egalității care se pune în termenii de grup, diversitatea scoate în evidență o filosofie liberală. Accentul este pus pe individ, nu este vorba de a spune «femeile doresc» sau «noi gândim», ci de a menține pe toți aceia care contribuie la performanțele unei întreprinderii (...) În mod concret, politicile resurselor
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
serie de factori și procese (schema 28); așa cum arată schema, proiectarea posturilor evidențiază caracterul său alternativ, dependent de viziunea strategică. După părerea noastră (schema 29), o schemă conceptuală mai adecvată ar trebui să deschidă calea înțelegerii procesului în complexitatea și diversitatea alternativelor sale. Așa prezentat, procesul (spre deosebire de schemă) ne apare, clar, caracterul alternativ în conceperea posturilor. Schema 30. Modelul conceptual al proiectării postului<footnote Manole, Cristina, op. cit., p. 82. footnote> Avându-se în vedere specificul etapei în care ne aflăm (trecerea
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
analiză concretă a resurselor umane. Abordarea poate fi luată ca un exemplu (un „caz”) ce se cere particularizat la fiecare tip de activitate. Vom lua ca „exemplu” o firmă cu activitate productivă (industrială), pentru că ea ne va oferi o mare diversitate de probleme. Pentru realizarea în bune condiții a activității de producție și comercializare și onorarea obligațiilor asumate față de diverși parteneri este necesară asigurarea fiecărei organizații cu forța de muncă necesară din punct de vedere cantitativ, calitativ și structural. Pentru analiza
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
Eminescu, istoricul (1998), ori vorbește despre o „dogmatică personală” a poetului în Eminescu și cugetarea sacră (1994). N. reunește în două volume, Vocația spiritualității (1995) și Interferențe spirituale (2002), articolele publicate de-a lungul timpului în presa culturală din țară, diversitatea tematică - de la subiecte de eminescologie, literatură veche, recenzii la cărți aparținând unor autori craioveni până la pledoaria pentru canonizarea lui Mihai Viteazul - fiindu-le caracteristica definitorie. SCRIERI: Publicații periodice din Oltenia, I-II, pref. Dan Simonescu, Craiova, 1976-1979; Manuscrise și cărți
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288397_a_289726]
-
a unei lumi haotice, absurde, însă plină de vitalitate și culoare, care ia locul ternei și încremenitei societăți comuniste. Atenția cu care înregistrează faptul real, apropiată de a colegilor optzeciști, îi conferă statutul de martor creditabil, iar inventivitatea epică răspunde diversității reacțiilor declanșate de schimbarea de regim. SCRIERI: Maestrul de lumini, București, 1985; „Tainele inimei”, București, 1988; Faust repovestit copiilor lui..., București, 1991; Povestiri din lumea nouă, București, 1996; Îngerul de la benzinărie, Pitești, 2003. Repere bibliografice: Laurențiu Ulici, Povestitori II, RL
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290138_a_291467]
-
cel acordat artiștilor consacrați ca Luchian, Petrașcu, Pallady, Paciurea, Ștefan Popescu, Cecilia Cuțescu-Storck și Fritz Storck. Este, de altfel, o opțiune declarată a autorului, care preferă să ignore criteriul valoric pentru o mai mare libertate de investigare și cuprindere a diversității artistice. Atât uitații sau discreditații, cât și consacrații, clasicii, câștigă noi dimensiuni, ies îmbogățiți, ca urmare a perspectivei tematiste din care Mitchievici îi privește. Opera singulară a lui Paciurea, ocultată în anii 1920, ultimii ani de viață ai artistului, când
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
artele plastice, ar însemna încercarea fără precedent de a izola o mare parte din situațiile de utilizare a lui în raport cu artele plastice pentru a construi o estetică particulară în condițiile în care chiar simbolismul constituie un termen umbrelă, aglutinând dificil diversitatea unui fenomen estetic de o asemenea anvergură. De aceea am ales să utilizez acest termen în cadrul simbolismului pentru a nuanța, pentru a preciza mai bine raportul simbolismului în artele plastice cu fenomenul literar, un raport constituiv pentru istoria sa. Un
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
România, așază simbolismul sub semnul unui eclectism stilistic, reconsiderând o serie întreagă de formule simboliste, ceea ce asigură diseminarea sa în arta europeană finiseculară. De la precizarea unui model la John Reed, este drept, pentru ceea ce el numește "stilul decadent" -, la imprecizia diversității de simbolisme pe care o propune Paul Constantin, avem un spațiu larg de manifestare a curentului. Criticul îl identifică la confluența cu impresionismul și divizionismul, fie prin hibridizarea sa cu Art Nouveau-ul sau stilul Secession, fie în relație cu literatura
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
unei singure mâini, a unui singur vis, toate obiectele provin din aceeași gândire, ceea ce istoricul numește "triumful egotismului organizat". Toate produsele au trăsături comune, aceeași școală, ascultă de tradiția unei case, o comunitate industrială unde regula armonică a unității în diversitate și a diversității în unitate funcționează. În cazul întreprinderii lui Glatigny, Bachelin consideră că există o regulă mai modernă, mai democratică, chiar "socialistă", în sensul că munca este anonimă. Atelierul nu cuprinde oameni egal pregătiți, ci reprezintă o fuziune, fiecare
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a unui singur vis, toate obiectele provin din aceeași gândire, ceea ce istoricul numește "triumful egotismului organizat". Toate produsele au trăsături comune, aceeași școală, ascultă de tradiția unei case, o comunitate industrială unde regula armonică a unității în diversitate și a diversității în unitate funcționează. În cazul întreprinderii lui Glatigny, Bachelin consideră că există o regulă mai modernă, mai democratică, chiar "socialistă", în sensul că munca este anonimă. Atelierul nu cuprinde oameni egal pregătiți, ci reprezintă o fuziune, fiecare participă în funcție de talentul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
feminități arhetipale, rezultat al unei alchimii, vine și pe această filieră a dizolvării reperelor, dar și din invitația spre visare pe care expresia de transă a femeii o invocă. Pe lângă configurarea unei "terre idéale", a unui "paysage imaginaire", sugerată de diversitatea horticolă, ca și în primul panou, fapt remarcat cu acribie de Marian Constantin, cel de-al doilea panou marchează prezența sensibilității simboliste și prin gesticulația personajelor și mizanscena ceremonială care sugerează un decupaj dintr-un performativ ritualic, la care participă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
fruntea căreia se afla Frantisek Kupka. Prima expoziție a futuriștilor are loc la Paris, în 1912, deși Marinetti își publicase manifestul în Le Figaro, din 1909. Primul Război Mondial reprezintă clivajul între două lumi, anunțat de aceste expoziții avangardiste. Această diversitate nu trebuie să surprindă; ca și în literatură, o serie de pictori încep ca simboliști vezi spre exemplu Theodor Pallady sau traversează o vârstă secesionistă, precum Luchian, pentru a se dezvolta într-o altă direcție. În acest caz, Simbolismul reprezintă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
confecții Înseamnă a investiga exigențele și expectanțele clienților. Și cum acestea nu reprezintă o constantă, ci sunt În continuă schimbare, dorința cumpărătorilor este cea care dirijează dinamica pieței produselor de Îmbrăcăminte. Centrarea atenției clienților asupra calității produselor, nevoia acestora de diversitate, originalitate și ingeniozitate În promovarea produselor determină echipe pluridisciplinare de specialiști să construiască sisteme decizionale destinate dobândirii de avantaj competitiv durabil pe piețe turbulente. 1.2. De la consumul după necesități la hiperconsum Populația României născută În secolul XX a trăit
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
decizionale destinate dobândirii de avantaj competitiv durabil pe piețe turbulente. 1.2. De la consumul după necesități la hiperconsum Populația României născută În secolul XX a trăit Într-o societate În care consumul din arii de oferte reduse ca număr și diversitate era o activitate necesară supraviețuirii. După 1989, odată cu deschiderile oferite de trecerea spre capitalism a trăit impactul cu provocările societății de consum de masă și, fără a avea timp să se dezmeticească, s-a confruntat cu trăsăturile societății de hiperconsum
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
germană). După acest autor, atitudinea :ste o structură pregătitoare orientată din punct de vedere perceptiv sau reacționai: de :xemplu, atitudinea de ascultare sau de pândă vizuală, de detentă motorie sau de start Într-o :ursă, de reacție verbală etc. Aceeași diversitate de păreri se contată și cu privire la natura, structura și numărul variabilor care stau la baza atitudinilor. Multitudinea definițiilor care au fost date conceptului de atitudine poate fi grupată În patru categorii: a) definiții care pun accentul pe componenta intelectuală. De
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
și stări afective corelate atitudinilor specifice comportamentului consumatorului, cu baze din copilărie. 2. Elaborarea unui comportament selectiv, echilibrat, diversificat prin activități specifice diferitelor vârste și niveluri de pregătire pentru. 3. Abilitarea În realizarea unor strategii creative de prelucrare selectivă a diversității ofertelor, stimulilor orientativi spre bunuri, servicii, activități de divertisment. 4. Abilitarea În formarea unei strategii de reziliență În raport cu tehnicile de persuasiune și manipulare folosite de producători și comercianți. 5. Monitorizarea și supervizarea persoanelor predispuse la comportament adictiv. 1.5. Rolul
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
să apeleze. Psihologul cunoscându-i obiceiurile, „durerile”, trebuințele, Îl poate consilia și poate urmări efectele terapiilor accesate declient, poate discuta asupra acestora etc. El are rolul În conștientizarea atitudinii ce o pot manfesta clienții (membrii familiei) În relație cu această diversitate de terapii. Psihologul de familie are un rol important În susținerea familiei pentru realizarea unui fond de valori și convingeri În relație cu consumul de alcool, droguri, alte substanțe ce provoacă indivul uman pe parcursul Întregii existențe. Pe această dimensiune a
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]