17,773 matches
-
onoarea proprie a românilor”, cărturarul Ion Heliade- Rădulescu scria următoarele Într-un articol publicat În Naționalul (din 11 aprilie 1859) și intitulat „Masacrul din Galați” : Populația [...] află pretext de pradă, de ucideri și de cele mai neomenoase crime ; mulți hebrei fură uciși și mai mulți vulnerați și bătuți, casele hebreilor toate violate și prădate. Două sinagogi [au fost] sparte și despuiate, vasele cultului, Legea sau Tora călcate În picioare [...]. Hebreii nu mănâncă la copii În Englitera, nu În Franța, nu În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Totul a pornit de la un presupus delict de infanticid, care s-ar fi petrecut În târgul basarabean Onițcani (ținutul Orhei). S-a spus atunci că „bezzaconicii jidovi” (= „evrei fără de lege”, cum i-a numit Ion Neculce În Letopiseț) ar fi „furat În ziua Paștilor un copil [creștin], cam de cinci ani” (Cronica Ghiculeștilor) și l-ar fi „muncit [...] În chipul muncilor domnului Iisus Hristos” (Ion Neculce). Apoi, l-ar fi pus Într-un butoi și, Înțepându-l În mai multe locuri
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cu cuie, de exemplu) <endnote id="(vezi nota 313)"/>. „De sărbătorile jidovești - sună o credință populară tot din nordul Moldovei, dar de la Începutul secolului XX -, jidovii nu mănâncă decât pască plămădită cu sânge de creștin ; un copil pe care-l fură, Îl pun Într-un poloboc, ale cărui doage sunt bătute cu piroane, și-l dau tăval(ă) ca să moară copilul, după ce i s-a scurs sângele prin Înțepături” <endnote id="(36, p. 113)"/>. Folclorista Elena Niculiță-Voronca Își aduce aminte că
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
erau neascultători, copiii români erau amenințați că „Vine jidanu’ cu sacul” <endnote id="(3, p. 14)"/>, astfel că evreul era receptat În chip coșmaresc de imaginația infantilă, ca un fel de Bau-Bau cu chip uman, ca un duh rău care fură copii cu sacul și apoi Îi omoară pentru a se Împărtăși cu sângele lor. Cu formule similare erau amenințați copiii din Ungaria : „Dacă ești rău, o să te ia evreul cu bocceaua”. Imaginea era cu atât mai credibilă cu cât evreul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
o să te ia Diavolul” <endnote id="(305 și 581)"/>. Formulele-de-speriat-copiii (și ele o specie folclorică autonomă, care ar trebui studiată) erau mai explicite În Polonia și mai Înfricoșătoare. Unui copil polonez neascultător i se spunea : „Fii cuminte ! Că altfel te fură jidanul și face pască din tine” sau i se oferea pască evreiască, zicându-i-se : „Mănâncă pască ! Este făcută din sângele tău” <endnote id="(70, p. 56)"/>. Dar nu numai viața copiilor creștini se credea că este amenințată, ci și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
că sunt aroganți și Îi disprețuiesc pe creștini, că sunt lași și trădători de țară, că le plac banii și că Încearcă să conducă lumea cu ajutorul lor etc., etc. și alta este să crezi și să spui despre evrei că fură copii creștini și Îi omoară pentru a le folosi sângele În diverse scopuri rituale. Nici o altă superstiție legată de evrei nu este atât de abominabilă și, În același timp, atât de concretă. „Inventatorul” acestei „bombe emoționale” a fost un adevărat
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
plus jafurile uzuale. În aceste cazuri, pretinsului infanticid nu i s-a mai asociat un scop ritual. A fost speculată starea de foamete și de mizerie de după război, pentru a-i acuza pe evrei de antropofagie și că se Îmbogățesc furând copii creștini și vânzând produse făcute din carnea lor. De altfel, În acea epocă, activiștii comuniști maghiari Încercau să justifice sărăcia și foametea din țară prin existența „speculanților evrei”. Folosindu-se de valul de mânie populară Împotriva comercianților evrei „antropofagi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
să dureze, unii constructori români zideau la temelie „umbre de țigani sau jidani”, adică zideau o sfoară (sau o trestie) de lungimea umbrei persoanei simbolic sacrificate. Se credea că, prin această operație magică (bazată pe omologia simbolică umbră = suflet), se fură sufletul și că omul asupra căruia se procedează astfel „moare și, după terminarea clădirii, se face stafie” <endnote id="(32, p. 229)"/>. Omul care „și-a pierdut umbra - sună o credință populară - Își va pierde și viața după 40 de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
secolului al XI-lea, de exemplu, la Roma, s-a motivat „un ciclon teribil” prin faptul că, de Paști, evreii ar fi vrut să profaneze un crucifix. Papa Benedict i-a condamnat „pe autorii acestei mârșăvii” la moarte. „Imediat ce [evreii] fură decapitați - consemnează un contemporan -, furia vânturilor se potoli” <endnote id="(93, p. 153)"/>. În aceeași epocă (circa 985), rugat de oameni să oprească ciuma care devasta orașul Sparta, monahul Nikon Metanoites i-a alungat pe toți evreii din oraș, ca
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pe atunci gubernie rusească <endnote id="(895, p. 53)"/>. Arderea efigiei Tot aici trebuie prezentat obiceiul confecționării de Paști a unei păpuși mari (mărime naturală) reprezentându-l pe Iuda. La confecționarea acestei efigii se foloseau obiecte (de Îmbrăcăminte) luate sau furate de la evrei și se puneau semne (stereo)tipice de identificare etnică (barbă, perciuni, nas coroiat etc.). În Joia sau Vinerea Mare, efigia era spânzurată, Într-un copac sau Într- un par, În fața casei unui evreu (care trebuia să plătească pentru ca aceasta
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Organic. Studiu istoric”, În Anuar pentru israeliți, XIV, 1891, pp. 191-223. 323. Dimitrie P. Lupașcu, Medicina babelor. Adunare de descântece, rețete de doftorii și vrăjitorii băbesci, Academia Română, București, 1890. 324. Chiar și copiii evrei au preluat credința că țiganii ar fura copii cu sacul. Iată ce notează scriitorul Elias Canetti, aducându-și aminte de copilăria sa, petrecută la Începutul secolului XX În mijlocul comunității evreilor sefarzi din Rusciuc, nordul Bulgariei : „Credeam că [țiganii] fură copii și eram convins că au pus ochii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
copiii evrei au preluat credința că țiganii ar fura copii cu sacul. Iată ce notează scriitorul Elias Canetti, aducându-și aminte de copilăria sa, petrecută la Începutul secolului XX În mijlocul comunității evreilor sefarzi din Rusciuc, nordul Bulgariei : „Credeam că [țiganii] fură copii și eram convins că au pus ochii pe mine. Pe umerii multora dintre ei se legănau saci și eu nu mă puteam uita Într-acolo fără să-mi Închipui că În ei erau copii furați” (325, pp. 23-24). Politologul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
70-78. 581. În mod tradițional, În Europa Centrală și de Est, cei acuzați de astfel de acte abominabile erau țiganii. La sfârșitul secolului al XVIII-lea (1782), În Ungaria, două sute de țigani au fost spânzurați, fiind incriminați ca ar fi furat și mâncat copii, scria Mihail Kogălniceanu prin 1836, În „Schiță asupra istoriei, moravurilor și limbii țiganilor” ; cf. Rromathan. Studii despre rromi, vol. I, nr. 2, București, 1997, p. 140. 582. Bernard Wasserstein, Dispariția diasporei. Evreii din Europa Începând cu 1945
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pentru mine, așa cum ne înțelesesem. Precum vezi, mafia lucrează serios! și aici, la Iași, lucrează serios împotriva mea. Dar cîțiva mafioți mari se tem totuși de mine. într-un timp foarte scurt au hotărît să-mi dea ce mi-au furat anul trecut - conferința -, au fixat scoaterea la concurs pentru februarie 1975, s-au revizuit apoi imediat și au scos-o imediat (s-a anunțat în Cronica din 6 decembrie! ). Zilele acestea mă voi înscrie. Încolo, toate bune. Lăcrămioara se simte
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
noi așteptăm, dar cine știe cînd și unde (ne-am înscris, dînd un avans). La vestea voastră bună, vă dăm și noi o veste bună: după trei ani de umilințe și nedreptăți conferința mea (a doua; prima mi-a fost furată) a fost ieri votată de Senat, după ce pe 26 august a trecut prin Consiliul facultății. Cu patru zile în urmă am trimis lui Ducu, de Sf. Alexandru, o felicitare (o vedere, în plic) pe adresa veche. Poate ați primit-o
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
mele, să apară la sfîrșitul anului. Probabil cu o cronică la volumul Doamnei Aghata (slab) și, bineînțeles, la acela al lui Carminei Tudora (surprinzător de proaspăt) . Mi-e dor de Bacău și de împrejurimi (mi se pare că mă las furat de timpul care a fost extraordinar, că dacă ar fi plouat...) și-mi pare rău că Festivalul se va ține tot mai rar sau va fi suspendat iar casa memorială dărîmată, așa cum se zvonește. Aștept veștile d-voastră. Salutări colegilor
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
de inimosul Gutman: „(...) La Răducăneni au primit un ajutor de 62.000.000 lei pentru crearea unei cantine din care sumă au cheltuit 21.000.000 lei fără nici o justificare reală (subl.În orig.) ceea ce se bănuiește că s’a furat (subl.În orig.). Plus de aceasta au mai primit și 311 efecte care (urmează un pasaj alambicat rău, n.n.) deja lipsesc atâtea efecte care ar mai face loc Încă unei lăzi”. Pus pe detectivism, raportorul promisese șefilor ierarhici că va
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
alte articole și prevederi ale hotărîrilor consiliului de miniștri decît acelea la care se fac referiri În curpinsul materialelor Agerpres”. Dar, slavă ție doamne că partidul Încuviințase publicarea unor informații privind „...vagonul destinat materialelor pulverulente”, probabil o magistrală „invenție” românească furată de pe unde s-a putut. a.n. Imprimatele de tot felul, sub regim foarte sever! Chiar și banalele imprimate tipizate trebuiau să poarte vizele „bun de tipar” și „bun de difuzat” aplicate de silitorii Împuterniciți. Cei de la Direcția Generală pentru
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Kim Ir Sen. Aici, ca și În China, a luat contact cu „revoluția culturală” care nu a fost altceva decât o nouă jefuire a simplilor cetățeni care n-au fost și nici nu vor fi despăgubiți vreodată pentru toate bunurile furate de bandele fanatizate comuniste. Totuși, Ceaușescu nu a apelat la aceste forme extreme dar a inventat „indexul” la care urmau a fi trecute unele lucrări literare, cântece, filme etc. toate de proveniență străină dar și autohtonă care i se păruseră
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
sovietice, tovilor! După cum scriam și În alte dăți, comuniștii români voiau ca poporului să nu i se reamintească filele de istorie cu care activiștii se șterseseră la fundurile groase, de nababi trăiți În puf de gâscă. Aproape jumătatea de Moldovă furată cu nerușinare de „genialul” Stalin trebuia să rămână acolo unde-i hărăzise locul: În URSS. Cu toate că foarte mulți români din dreapta Prutului aveau neamuri În stânga lui, realitatea nu trebuia oficializată iar sentimentul național trebuia reprimat cu sălbăticie. Neținând cont de lipsa
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
organelor Securității statului comunist. Îmi mai rămăsese Întipărit În memorie și cu acel faimos grup de copii pe care l-a condus pe străzile Vasluiului În ziua de 23 decembrie 1989, cu următoarea lozincă rimată: „Ceaușescu și Lenuța/ Ne-au furat mămăliguța!”. Ne-am așezat la una din măsuțele barului și m-a Întrebat: „Nu vrei să citești ceva interesant?”. „Da”, zic eu, gândindu-mă la oareșce scrieri umoristice cu care mapa lui era plină tot timpul. „Da’ să știi că
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
care eu voi figura drept cobai. Între timp i-am povestit Grazynei despre demonstrația care se va face pe mine și Grazyna m-a avertizat să fiu atentă și să mă protejez, pentru că niciodată nu se știe cine vrea să fure câte ceva de la tine. Nu prea înțeleg cine, ce și cum ar vrea să fure ceva de la mine dar îi promit că voi fi atentă. O întâlnesc pe Leslie cu jumătate de oră mai devreme de începerea demonstrației, mă asigură că
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
care se va face pe mine și Grazyna m-a avertizat să fiu atentă și să mă protejez, pentru că niciodată nu se știe cine vrea să fure câte ceva de la tine. Nu prea înțeleg cine, ce și cum ar vrea să fure ceva de la mine dar îi promit că voi fi atentă. O întâlnesc pe Leslie cu jumătate de oră mai devreme de începerea demonstrației, mă asigură că nu am absolut nimic special de făcut și îmi spune că aparatul depistează nu
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
bezmetic, cu ochelari de cal și pe trei sferturi îngropați în noi înșine. Oamenii de care ne atingem în treacăt, de care uneori ne lipim, dar cel mai adesea ne ciocnim rareori devin pentru noi la fel de vii ca noi înșine ; furați de mișcarea propriilor rotițe, rareori sîntem atenți la mersul rotițelor lor. și aici intervine arta. Ca și divertismentul evazionist, arta ne scoate din noi înșine, dar nu pentru a ne propulsa cît mai departe de propriile vieți, ci pentru a
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
-i poată păsa de personaje : atunci cînd loialul Bondar, rămas fără picioare, încearcă în continuare să-și protejeze stăpînul, ar trebui să ne pese de el, nu ? (Tema prieteniei dintre un copil și un robot programat să-l protejeze e furată din Terminator 2, un spectacol din 1991 adică dinaintea erei noastre.) Ca spectacol de explozii, filmul este, după cum recunoaște chiar și un homo sapiens de pe ecran, mai cool decît Armageddon. Comentariul ăsta e ceea ce se cheamă acum autoreferențialitate, deși eu
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]