27,810 matches
-
2), (5) și (6) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale nu numai că nu încalcă prevederile constituționale invocate de autorii excepției, ci, dimpotrivă, le dau expresie. În condițiile în care legiuitorul a instituit un alt sistem de calcul al pensiilor - ceea ce era îndreptățit să facă, potrivit competenței sale - a aparut necesitatea înlăturării discrepantelor inerente, apărute între pensiile stabilite anterior și cele stabilite potrivit actualei reglementări, necesitate în considerarea căreia au fost
DECIZIE nr. 225 din 10 septembrie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 168 alin. (3) şi (4) şi ale art. 180 alin. (2), (5) şi (6) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144928_a_146257]
-
răspunde avocatul Vasile Gheorghe Rațiu, pentru Societatea Comercială "Carbom Class" - S.R.L. din Câmpia Turzii. Lipsește Gardă Financiară - Secția Cluj, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Avocatul autorului excepției solicită admiterea excepției de neconstituționalitate deoarece consideră că prin normă criticată legiuitorul a permis că organul constatator să aplice direct măsură confiscării unor bunuri, în mod neîngrădit, fără să creeze cadrul normativ necesar verificării dacă aceste venituri sunt sau nu dobândite legitim. Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepției ca fiind neîntemeiată. În
DECIZIE nr. 224 din 10 septembrie 2002 privind excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 52 alin. (1) lit. u) şi alin. (2) lit. f) din Legea nr. 521/2002 privind regimul de supraveghere şi autorizare a producţiei, importului şi circulaţiei unor produse supuse accizelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144927_a_146256]
-
constituționale ale art. 41 alin. (1), (7) și (8). Dimpotrivă, aceste dispoziții legale constituie o aplicare legală a normelor constituționale invocate, care prevăd că bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracțiuni sau contravenții pot fi confiscate în condițiile legii. Astfel, legiuitorul poate să instituie sancțiuni pentru ipoteza în care desfășurarea activității de comercializare a unor produse contravine legii. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1
DECIZIE nr. 224 din 10 septembrie 2002 privind excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 52 alin. (1) lit. u) şi alin. (2) lit. f) din Legea nr. 521/2002 privind regimul de supraveghere şi autorizare a producţiei, importului şi circulaţiei unor produse supuse accizelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144927_a_146256]
-
deosebire între situația în care făptuitorul este cunoscut și aceea în care este necunoscut. În cazul acestuia din urmă, persoana vătămată se poate adresa organului de cercetare numai pentru identificarea făptuitorului necunoscut, nu pentru a efectua acte de urmărire penală. Legiuitorul este acela care stabilește infracțiunile pentru care plângerea se adresează direct instanței și cele pentru care plângerea se adresează organelor de urmărire penală, aceasta reprezentând opțiunea legiuitorului. Potrivit dispozițiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicata, încheierea
DECIZIE nr. 241 din 12 septembrie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 279 alin. 2 lit. a) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144942_a_146271]
-
numai pentru identificarea făptuitorului necunoscut, nu pentru a efectua acte de urmărire penală. Legiuitorul este acela care stabilește infracțiunile pentru care plângerea se adresează direct instanței și cele pentru care plângerea se adresează organelor de urmărire penală, aceasta reprezentând opțiunea legiuitorului. Potrivit dispozițiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicata, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și formulă punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. De asemenea
DECIZIE nr. 241 din 12 septembrie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 279 alin. 2 lit. a) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144942_a_146271]
-
autorului excepției, conform cărora dispozițiile de lege criticate ar încălca prevederile constituționale ale art. 24, privitoare la dreptul la apărare, nu sunt întemeiate, întrucat dispozițiile ce reglementează procedura plângerii prealabile oferă suficiente garanții procesuale părților în proces. Curtea reține că legiuitorul are competența exclusivă de a stabili regulile de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești, soluție ce rezultă din dispozițiile constituționale ale art. 125 alin. (3), potrivit cărora "Competența și procedura de judecată sunt stabilite de lege", și din cele ale
DECIZIE nr. 241 din 12 septembrie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 279 alin. 2 lit. a) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144942_a_146271]
-
de judecată sunt stabilite de lege", și din cele ale art. 128 din Constituție, conform cărora "Împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii". Sub acest aspect, în considerarea unor situații deosebite, legiuitorul poate stabili reguli speciale de procedură, precum și modalități de exercitare a drepturilor procesuale, cum este cazul procedurii plângerii prealabile. Rațiunea reglementării art. 279 alin. 2 lit. a) constă în faptul că, pentru infracțiunile prevăzute în acest articol, mai mult decât
DECIZIE nr. 241 din 12 septembrie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 279 alin. 2 lit. a) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144942_a_146271]
-
suspendă de drept, și modificările și completările aduse de acest act asupra Legii nr. 164/2001 republicată, în speță alin. (2) al art. 26, se suspendă, urmând să-și înceteze efectele juridice, începând cu data de 3 martie 2009, dacă legiuitorul nu intervine pentru punerea de acord a Ordonanței de urgență nr. 230 din 30 decembrie 2008 cu prevederile Constituției. Secțiunea a 2-a Pensia de invaliditate Articolul 27 Au dreptul la pensie de invaliditate cadrele militare care și-au pierdut
LEGE nr. 164 din 7 aprilie 2001 (**republicată**)(*actualizată*) privind pensiile militare de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144885_a_146214]
-
acest act asupra Legii nr. 164/2001 republicată, în speță lit. g) a alin. (1) al art. 59 și alin. (3) al art. 59, se suspendă, urmând să-și înceteze efectele juridice, începând cu data de 3 martie 2009, dacă legiuitorul nu intervine pentru punerea de acord a Ordonanței de urgență nr. 230 din 30 decembrie 2008 cu prevederile Constituției. Articolul 60 (1) Reluarea în plata a pensiilor suspendate se face la cerere, începând cu luna următoare celei în care a
LEGE nr. 164 din 7 aprilie 2001 (**republicată**)(*actualizată*) privind pensiile militare de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144885_a_146214]
-
prin reluarea ciclului procesual, iar pentru părți, economie de timp și bani". Guvernul face referire, în susținerea punctului sau de vedere, la dispozițiile art. 125 alin. (3) și ale art. 128 din Constituție, potrivit cărora a fost lăsată la latitudinea legiuitorului reglementarea competenței și a procedurii de judecată, precum și a căilor de atac. Se face, de asemenea, referire la jurisprudența Curții Constituționale, prin care s-a stabilit că accesul la justiție nu presupune în toate cazurile accesul la toate căile de
DECIZIE nr. 237 din 12 septembrie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 297 alin. 1 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144962_a_146291]
-
probelor administrate la prima instanță, precum și administrarea probelor noi propuse în condițiile art. 292, dacă consideră că sunt necesare pentru soluționarea cauzei". În consecință, Curtea nu poate reține critică privind încălcarea art. 24 din Legea fundamentală. Potrivit reglementării adoptate de legiuitor în art. 297 alin. 1 din Codul de procedură civilă, instanța de apel, găsind apelul întemeiat, anulează hotărârea apelata, în acest mod fiind înlăturate orice posibile consecințe prejudiciabile pentru parat, decurgând din imposibilitatea de a se apăra în fața primei instanțe
DECIZIE nr. 237 din 12 septembrie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 297 alin. 1 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144962_a_146291]
-
mai pronunțat în repetate rânduri. Astfel, de exemplu, prin Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, Plenul Curții a statuat că "este de competența exclusivă a legiuitorului de a institui regulile de desfă��urâre a procesului în fața instanțelor judecătorești" și că "judecătorul spune dreptul pentru soluționarea unui litigiu, dar numai în formele și în condițiile procedurale instituite de lege". De asemenea, prin Decizia nr. 129 din 6
DECIZIE nr. 237 din 12 septembrie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 297 alin. 1 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144962_a_146291]
-
Oficial al României, Partea I, nr. 105 din 23 mai 1996, s-a reținut că "Accesul liber la justiție nu înseamnă însă că el trebuie asigurat la toate structurile judecătorești, deoarece competența și căile de atac sunt stabilite exclusiv de legiuitor, care poate institui reguli deosebite, în considerarea unor situații deosebite". În cauză de față nu se invocă elemente noi, de natură să conducă la reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale. În legătură cu susținerea că ar exista o anumita necorelare între
DECIZIE nr. 237 din 12 septembrie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 297 alin. 1 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144962_a_146291]
-
de atac ordinară a apelului împotriva hoț��rarilor date de judecătorul-sindic, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată. Sub acest aspect, prevederile legale criticate nu numai că nu contravin dispozițiilor constituționale, ci sunt în conformitate cu acestea, care, de altfel, lasă la latitudinea legiuitorului stabilirea competenței instanțelor, a procedurii de judecată, precum și a căilor de atac, așa cum prevăd dispozițiile art. 125 alin. (3) și ale art. 128 din Constituție. De asemenea, nu sunt încălcate nici dispozițiile art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea
DECIZIE nr. 248 din 17 septembrie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6, art. 7 alin. (1), (2) şi (3), precum şi ale art. 11 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144968_a_146297]
-
conexarea dosarelor nr. 294C/2002, nr. 295C/2002, nr. 296C/2002, nr. 297C/2002, nr. 298C/2002 și nr. 299C/2002 la Dosarul nr. 293C/2002, care este primul înregistrat. Reprezentantul Ministerului Apărării Naționale consideră că mărirea sau micșorarea de către legiuitor, prin acte normative diferite, a cuantumului unor drepturi sau a unor obligații bănești nu duce la încălcarea principiului egalității și al nediscriminarii. S-ar putea discuta de încălcarea principiului menționat dacă diferențierile ar rezulta din conținutul aceluiași act normativ, nu
DECIZIE nr. 258 din 24 septembrie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 136/2000 privind modul de stabilire a plăţilor compensatorii şi a ajutoarelor care se acordă personalului militar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144969_a_146298]
-
de aplicare a legii, care este de competența exclusivă a instanțelor judecătorești. Eventualele neconcordante dintre reglementările juridice cuprinse în mai multe acte normative în vigoare nu pot fi considerate probleme de constituționalitate, problema corelării normative urmând a fi rezolvată de legiuitor. Actele normative anterioare au reglementat în mod diferit cuantumul plăților compensatorii și al ajutoarelor acordate, precum și baza de calcul a acestora, prevăzând și scutirea de la plata impozitului pe venit a acestor drepturi. Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 136/2000
DECIZIE nr. 258 din 24 septembrie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 136/2000 privind modul de stabilire a plăţilor compensatorii şi a ajutoarelor care se acordă personalului militar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144969_a_146298]
-
privilegii și nici discriminări. Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 136/2000 se aplică deopotrivă tuturor cetățenilor care se află într-o situație identică și care urmează să beneficieze de drepturile respective după intrarea în vigoare a acelui act normativ. Legiuitorul este în drept să reglementeze în mod diferit, în perioade diferite și în funcție de posibilitățile existente în privința măsurilor de protecție socială drepturile ce se acordă unor categorii de cetățeni, fără să aducă atingere drepturilor anterior stabilite, precum și să determine veniturile supuse
DECIZIE nr. 258 din 24 septembrie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 136/2000 privind modul de stabilire a plăţilor compensatorii şi a ajutoarelor care se acordă personalului militar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144969_a_146298]
-
comerciale cu capital majoritar de stat. În plus, Curtea reține că textul criticat este un text de procedură - deci fără efect cu privire la dreptul substanțial al creditorilor -, iar potrivit art. 125 alin. (3) din Constituție, reglementarea procedurilor judiciare este de competența legiuitorului. Este, in sfarsit, neîntemeiată susținerea autorilor excepției de neconstituționalitate că dispozițiile art. III din Ordonanță Guvernului nr. 38/2002 contravin prevederilor art. 134 alin. (2) lit. a) din Constituție. Art. 134 din Constituție stabilește obligațiile care revin statului în asigurarea
DECIZIE nr. 211 din 10 iulie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. III din Ordonanţa Guvernului nr. 38/2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145347_a_146676]
-
nr. 64/1995 pentru o cauză diferită de cele arătate la art. 243 din Codul de procedură civilă. Conform prevederilor art. 125 alin. (3) din Constituție "Competența și procedura de judecată sunt stabilite de lege", dar aceasta nu înseamnă că legiuitorul poate institui și reguli de procedură contrare unor dispoziții sau principii constituționale. Analizând dispozițiile art. III din Ordonanță Guvernului nr. 38/2002 , în raport și cu consecințele directe pe care le produc, observăm că acestea contravin principiului liberului acces la
DECIZIE nr. 211 din 10 iulie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. III din Ordonanţa Guvernului nr. 38/2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145347_a_146676]
-
Codul de procedură civilă oferă o soluție unitară în privința termenului de introducere a contestației la executare. Renuntandu-se la sistemul criticabil potrivit căruia contestația se putea exercita pe tot timpul cât dura executarea silită, până la data ultimului act de executare, legiuitorul în această materie a prevăzut un termen cu o dată fixă, care începe să curgă de la anumite momente expres prevăzute de lege. Astfel fiind, reglementarea unor termene, strâns legate de specificul și de obiectul normelor de procedură civilă, nu este de
DECIZIE nr. 260 din 24 septembrie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 401 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145409_a_146738]
-
să iși valorifice titlul, actuala reglementare o circumscrie unui termen cu durata prestabilita și al carui moment de începere este precis determinat nu contravine principiului liberului acces la justiție. De altfel Curtea a statuat în mod constant că reglementarea de către legiuitor, în limitele competenței ce i-a fost conferită prin Constituție, a condițiilor de exercitare a unui drept - subiectiv sau procesual -, inclusiv prin instituirea unor termene, nu constituie o restrângere a exercițiului acestuia, ci doar o modalitate eficientă de a preveni
DECIZIE nr. 260 din 24 septembrie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 401 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145409_a_146738]
-
ale Parlamentului pentru a-și exprima în scris punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate în cauză. Președintele Camerei Deputaților arată că, potrivit Constituției, stabilirea căilor de atac și a condițiilor de exercitare a acestora este atributul exclusiv al legiuitorului. Absența reglementării unei căi de atac împotriva încheierii de ședință este consecința evitării unei prelungiri inutile a procesului. Prin urmare, se apreciază că dispozițiile art. 52 alin. 6 din Codul de procedură penală sunt constituționale, excepția fiind neîntemeiată. Guvernul consideră
DECIZIE nr. 236 din 12 septembrie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 52 alin. 6 şi art. 385^1 alin. 2 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145417_a_146746]
-
de recuzare constituie o gravă atingere a dreptului sau de a fi judecată în mod echitabil de către un tribunal imparțial. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată. Curtea reține că, potrivit art. 125 și 128 din Constituție, legiuitorul este unică autoritate competența să reglementeze căile de atac împotriva hotărârilor judecătorești în cadrul procedurii de judecată, precum și modul de exercitare a acestora. În virtutea acestei competențe, legiuitorul stabilește hotărârile judecătorești împotriva cărora pot fi exercitate căile de atac și condițiile în
DECIZIE nr. 236 din 12 septembrie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 52 alin. 6 şi art. 385^1 alin. 2 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145417_a_146746]
-
că aceasta este neîntemeiată. Curtea reține că, potrivit art. 125 și 128 din Constituție, legiuitorul este unică autoritate competența să reglementeze căile de atac împotriva hotărârilor judecătorești în cadrul procedurii de judecată, precum și modul de exercitare a acestora. În virtutea acestei competențe, legiuitorul stabilește hotărârile judecătorești împotriva cărora pot fi exercitate căile de atac și condițiile în care pot fi folosite aceste căi. În ceea ce privește încheierile, ca specie de hotărâri judecătorești pronunțate în cursul procesului, dar prin care nu se soluționează fondul cauzei, acestea
DECIZIE nr. 236 din 12 septembrie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 52 alin. 6 şi art. 385^1 alin. 2 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145417_a_146746]
-
care soluționează fondul cauzei care sunt, potrivit dreptului nostru procesual penal, sentințele și deciziile. Stabilind, prin art. 385^1 alin. 2 din Codul de procedură penală, ca încheierile pot fi atacate cu recurs numai o dată cu sentința sau cu decizia atacată, legiuitorul a acționat în limitele competenței sale, prevăzute prin dispozițiile constituționale evocate mai sus. Regulă exercitării căilor de atac împotriva încheierilor numai o dată cu hotărârea prin care s-a soluționat fondul cauzei se impune pentru asigurarea desfășurării procesului cu celeritate, într-un
DECIZIE nr. 236 din 12 septembrie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 52 alin. 6 şi art. 385^1 alin. 2 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145417_a_146746]