15,094 matches
-
malul mării. Hrana este deficitară pentru cerb în perioada iernii, ca de altfel pentru toate cervidele. Iarna hrana cerbului se compune din lujeri (tulpină sau porțiune de tulpină subțire la plantele erbacee și ramură tânără de 1-2 ani la plantele lemnoase), muguri și uneori scoarță de copac, frunze verzi rămase sub zăpadă, diferite frunze și ierburi uscate, precum și plante verzi din terenurile cultivate agricol. Ghinda și jirul constituie hrana de bază. Acceptă și reacționează bine la hrana administrată complementar de om
Cerb () [Corola-website/Science/313452_a_314781]
-
fag de tip "Luzulo-Fagetum", Păduri medio-europene de fag din "Cephalanthero-Fagion", Păduri acidofile de "Picea abies" din regiunea montană ("Vaccinio-Piceetea"), Tufărișuri cu specii sub-arctice de "Salix", Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci silicioase, Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane, Vegetație lemnoasă cu "Myricaria germanica" de-a lungul râurilor montane și Grohotișuri calcaroase și de șisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin ("Thlaspietea rotundifolii") ce adăpostesc o gamă diversă de floră și faună specifică Pietrei Craiului. Flora parcului național este constituită
Parcul Național Piatra Craiului () [Corola-website/Science/313453_a_314782]
-
specii sub-arctice de Salix", "Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin", "Comunități rupicole calcifile sau pajiști bazifite din Alysso-Sedion albi", "Fânețe montane", "Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase" și "Vegetație lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane") ce adăpostesc o gamă diversă de floră și faună specifică lanțului oriental al Carpaților. Parcul natural se suprapune sitului Natura 2000 - "Ceahlău", la baza desemnării căruia aflându-se câteva specii faunistice și
Parcul Național Ceahlău () [Corola-website/Science/313457_a_314786]
-
nefixate de substrat), Peșteri în care accesul publicului este interzis, Grohotișuri calcaroase și de șisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin ("Thlaspietea rotundifolii"), Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase, Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane și Vegetație lemnoasă cu "Salix elaeagnos" de-a lungul cursurilor de apă montane; ce adăpostesc o gamă diversă de floră și faună specifică Munților Banatului. Fauna parcului este una diversificată și reprezentată de mai multe specii de mamifere, păsări, pești, amfibieni și reptile
Parcul Național Semenic - Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313454_a_314783]
-
de șisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin ("Thlaspietea rotundifolii"), Grohotișuri silicioase din etajul montan până în cel alpin ("Androsacetalia alpinae" și "Galeopsietalia ladani"), Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase, Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane și Vegetație lemnoasă cu "Salix elaeagnos" de-a lungul cursurilor de apă montane; habitate ce adăpostesc, conservă și protejează o gamă diversă de floră și faună specifică estului lanțului carpatic meridional. Fauna parcului este una diversificată și reprezentată de mai multe specii de
Parcul Natural Bucegi () [Corola-website/Science/313455_a_314784]
-
înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin, Grohotișuri silicioase din etajul montan până în cel alpin ("Androsacetalia alpinae" și "Galeopsietalia ladani"), Fânețe montane, Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane, Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase, Vegetație lemnoasă cu "Myricaria germanica" de-a lungul râurilor montane și Vegetație lemnoasă cu "Salix eleagnos" de-a lungul râurilor montane) ce adăpostesc o gamă diversă de floră și faună specifică lanțului meridional al Carpaților. Parcul național se suprapune sitului de importanță
Parcul Național Cozia () [Corola-website/Science/313471_a_314800]
-
silicioase din etajul montan până în cel alpin ("Androsacetalia alpinae" și "Galeopsietalia ladani"), Fânețe montane, Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane, Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase, Vegetație lemnoasă cu "Myricaria germanica" de-a lungul râurilor montane și Vegetație lemnoasă cu "Salix eleagnos" de-a lungul râurilor montane) ce adăpostesc o gamă diversă de floră și faună specifică lanțului meridional al Carpaților. Parcul național se suprapune sitului de importanță comunitară - "Cozia", la baza desemnării căruia aflându-se câteva specii faunistice
Parcul Național Cozia () [Corola-website/Science/313471_a_314800]
-
onoarea ss. Archangeli”. Deoarece Conscripția din 1750 menționa la rândul ei existența unei biserici, se presupune că lăcașul de cult construit în 1770 l-a înlocuit pe cel dintâi, cu recuperarea în mare măsură a materialelor componente datorită lipsei materialului lemnos din zonă. Actuala biserică este așezată pe fundație din piatră de râu, primele trei rânduri de bârne fiind din lemn de stejar, probabil cele originare, restul fiind din lemn de brad. Probabil la 1896, a fost suprapus turnul-clopotniță, confecționat dintr-
Biserica de lemn din Țiptelnic () [Corola-website/Science/313829_a_315158]
-
săracă în oxigen. Metodele avansate (gazeificare cu arc de plasmă) pot produce un gaz de sinteză (syngas) cu o compoziție și mai bună, format din monoxid de carbon și hidrogen. Deșeurile din care se poate recupera energie sunt lemnul (deșeuri lemnoase din culturi, deșeuri de prelucrare din industria lemnului și din demolări), gazul de depozit și biogazul. Lemnul are o putere calorifică de 14-17 MJ/kg iar gazul de depozit și biogazul au compoziții asemănătoare și puteri calorifice de 20-25 MJ
Gestionarea deșeurilor () [Corola-website/Science/313818_a_315147]
-
a fost modificat de pct. 2 al lit. C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 50 din 25 ianuarie 2012 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 78 din 31 ianuarie 2012. 7^3. Este considerat bun mobil din patrimoniul personal masa lemnoasă exploatată în regie proprie de persoanele fizice potrivit prevederilor Codului silvic sau prin intermediul formelor de proprietate asociative, din pădurile pe care contribuabilii le au în proprietate, în volum de maximum 20 mc/an. Veniturile realizate de persoanele fizice din valorificarea
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
din 23 ianuarie 2013. c) creșterea și exploatarea animalelor, inclusiv din valorificarea produselor de origine animală, în stare naturală. ... (2) Veniturile din silvicultură și piscicultură reprezintă veniturile obținute din recoltarea și valorificarea produselor specifice fondului forestier național, respectiv a produselor lemnoase și nelemnoase, precum și cele obținute din exploatarea amenajărilor piscicole. ... (3) Veniturile din silvicultură și piscicultură se supun impunerii potrivit prevederilor cap. II "Venituri din activități independente", venitul net anual fiind determinat în sistem real, pe baza datelor din contabilitatea în
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
din 14 martie 2013. Codul fiscal: Venituri neimpozabile Art. 72. - (1) Nu sunt venituri impozabile veniturile realizate de persoanele fizice/membrii asocierilor fără personalitate juridică din valorificarea în stare naturală a următoarelor: a) produse culese din flora sălbatică, exclusiv masa lemnoasă. În cazul masei lemnoase sunt venituri neimpozabile numai veniturile realizate din exploatarea și valorificarea acesteia în volum de maximum 20 mc/an din pădurile pe care contribuabilii le au în proprietate; ... b) produse capturate din fauna sălbatică, cu excepția celor realizate
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
Codul fiscal: Venituri neimpozabile Art. 72. - (1) Nu sunt venituri impozabile veniturile realizate de persoanele fizice/membrii asocierilor fără personalitate juridică din valorificarea în stare naturală a următoarelor: a) produse culese din flora sălbatică, exclusiv masa lemnoasă. În cazul masei lemnoase sunt venituri neimpozabile numai veniturile realizate din exploatarea și valorificarea acesteia în volum de maximum 20 mc/an din pădurile pe care contribuabilii le au în proprietate; ... b) produse capturate din fauna sălbatică, cu excepția celor realizate din activitatea de pescuit
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
nr. 938 din 30 decembrie 2011. g) venituri obținute de persoana fizică în baza contractului de administrare încheiat potrivit prevederilor Legii nr. 46/2008 - Codul silvic, cu modificările și completările ulterioare. Fac excepție veniturile realizate din exploatarea și valorificarea masei lemnoase, definite potrivit legislației în materie, din pădurile pe care contribuabilii le au în proprietate, în volum de maximum 20 mc/an, care sunt neimpozabile; ... ---------------- Lit. g) a alin. (1) al art. 78 a fost introdusă de pct. 21 al art.
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
23 ianuarie 2013. h) veniturile distribuite persoanelor fizice membrii formelor asociative de proprietate - persoane juridice, prevăzute la art. 26 din Legea nr. 1/2000 , cu modificările și completările ulterioare, altele decât veniturile neimpozabile realizate din: ... 1. exploatarea și valorificarea masei lemnoase, definite potrivit legislației în materie, din pădurile pe care le au în proprietate, în volum de maximum 20 mc/an, pentru fiecare membru asociat; 2. exploatarea masei lemnoase, definite potrivit legislației în materie, din pădurile pe care le au în
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
ulterioare, altele decât veniturile neimpozabile realizate din: ... 1. exploatarea și valorificarea masei lemnoase, definite potrivit legislației în materie, din pădurile pe care le au în proprietate, în volum de maximum 20 mc/an, pentru fiecare membru asociat; 2. exploatarea masei lemnoase, definite potrivit legislației în materie, din pădurile pe care le au în proprietate, în volum de maximum 20 mc/an, acordată fiecărui membru asociat. ---------------- Lit. h) a alin. (1) al art. 78 a fost introdusă de pct. 21 al art.
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
a) a alin. (2) al art. 160 a fost modificată de pct. 73 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 125 din 27 decembrie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 938 din 30 decembrie 2011. b) livrarea de masă lemnoasă și materiale lemnoase, astfel cum sunt definite prin Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, cu modificările și completările ulterioare; ... c) livrarea de cereale și plante tehnice menționate în continuare, care figurează în nomenclatura combinată stabilită prin Regulamentul (CEE) nr. 2
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
2) al art. 160 a fost modificată de pct. 73 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 125 din 27 decembrie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 938 din 30 decembrie 2011. b) livrarea de masă lemnoasă și materiale lemnoase, astfel cum sunt definite prin Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, cu modificările și completările ulterioare; ... c) livrarea de cereale și plante tehnice menționate în continuare, care figurează în nomenclatura combinată stabilită prin Regulamentul (CEE) nr. 2.658/87 al
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
25...popa Cristian Ștefan”. Putem afirma că 1778 este anul sfințirii și începerii construcției, iar anul 1782 ca definitivare. Planul Bisericii „Sfântul Nicolae” este monovanat, având pereții înălțați pe o temelie de piatră de râu, cu rol în protejarea materialului lemnos folosit în constructie. Accesul în incintă se face printr-o ușa din lemn, după ce se urcă două trepte din lespezi de piatră. Acoperișul cu învelitoare din șindrilă, unic pentru întregul edificiu, înglobează și volumul bolților, încununat de cruci din fier
Biserica de lemn din Vrâncioaia () [Corola-website/Science/323474_a_324803]
-
de inundațiile din 2005. Biserica, ajunsă într-un stadiu de ruină, a fost reconstruită aproape în totalitate, în anii 2007-2008, într-o formă cât de cât asemănătoare cu cea inițială. Se poate constata că doar o mică parte a materialului lemnos original a fost reintegrat în structura sa, și acesta parțial folosit în locuri unde nu a stat inițial. Construcția și-a pierdut vechile proporții în elevație, structura de lemn fiind ridicată mult peste nivelul vechii streșini, cu două rânduri de
Biserica de lemn din Videle-Cârtojanca () [Corola-website/Science/322991_a_324320]
-
Bucegi”" și dispune de mai multe tipuri de habitate, astfel: fânețe montane, pajiști calcifile alpine și subalpine, tufărișuri alpine și boreale, păduri dacice de fag, păduri medio-europene de fag, păduri acidofile cu molid, păduri de zadă, păduri de zâmbru, vegetație lemnoasă cu cătină pe malurile râurilor, comunități cu ierburi higrofile, mlaștini turboase, abrupturi stâncoase cu vegetație chasmofitică, grohotișuri calcaroase, grohotișuri medio-europene calcaroase, grohotișuri silicioase și grohotișuri de șisturi calcaroase. Fauna este una variată și bine reprezentată de mai multe specii de
Bucegi (Abruptul Bucșoiu, Mălăești, Gaura) () [Corola-website/Science/323954_a_325283]
-
conifere, păduri în amestec, păduri în tranziție, pajiști și pășuni) încadrată în bioregiunea alpină a Munțilolor Brețcului (grupă muntoasă a Carpaților de Curbură, aparținând lanțului carpatic al Orientalilor). Rezervația conservă trei tipuri de habitate naturale de interes comunitar; astfel: Flora lemnoasă este constituită din arbori și arbusti cu specii de pin de pădure ("Pinus sylvestris"), molid ("Picea abies"), mesteacăn pufos ("Betula pubescens"), arin-alb ("Alnus incana"), răchită ("Salix pentandra"), merișor (Vaccinium vitis-idaea), afin (Vaccinium myrtillus), răchițeauă ("Vaccinium oxycoccos"). La nivelul ierburilor vegetează
Turbăria Ruginosu () [Corola-website/Science/323970_a_325299]
-
pentru circulație. Acest lucru este consemnat într-un raport din 1839 al Ministerului Treburilor din Lăuntru (echivalentul Ministerului de Interne din zilele noastre). Autorul raportului solicita construirea unui pod din piatră în locul vechiului pod de lemn, din cauza lipsei de material lemnos din zonă, precum și reducerea lungimii podului cu circa 80 stânjeni (180 m). În acel raport se menționa că ""podul din Șleahul Focșanilor de peste apa Bârladului (...) ar fi ajuns în cea mai proastă și slăbănoagă putrezimea cherestelei (...) și în privirea lipsei
Podul Doamnei () [Corola-website/Science/323961_a_325290]
-
altarului care încă mai este în picioare. Inscripția, păstrată pe piciorul mesei altarului:""1762 Pomana lu Ștefan"" amintește de începuturile acestei biserici, construită din lemnele bisericii mai vechi din "Poderei", prăbușită în urma unei furtuni, la care s-a adăugat material lemnos nou, de molid. Construită într-un interval de timp destul de scurt după prăbușirea vechii biserici din "Poderei", noua biserică de lemn din "Secătura Guzului" nu a fost împodobită cu detalii sculptate sau artistice. Mai mare și mai spațioasă decât vechea
Biserica de lemn din Poiana Ilvei () [Corola-website/Science/318928_a_320257]
-
frigidere ...........[ ] conform [ ] neconform 3. Dispozitivele de hrănire și adăpare sunt curate ..........[ ] conform [ ] neconform I. Așternutul: 1. Așternutul este curat, uscat .............................[ ] conform [ ] neconform 2. Așternutul nu are praf, este netoxic .................... [ ] conform [ ] neconform 3. Se evită utilizarea rumegușului sau a altor materiale lemnoase tratate chimic ........ [ ] conform [ ] neconform J. Propuneri: [ ] unitatea de tip pet-shop îndeplinește cerințele pentru înregistrare sanitar-veterinară [ ] unitatea de tip pet-shop nu îndeplinește cerințele pentru înregistrare sanitar-veterinară Medic veterinar oficial Reprezentantul legal al operatorului economic ........................... ............................. (semnătura, parafa, ștampila) (numele, semnătura, ștampila) Verificat
NORMĂ SANITARĂ VETERINARĂ din 16 martie 2010 (*actualizată*) privind procedura de înregistrare/autorizare sanitar-veterinară a unităţilor/centrelor de colectare/exploataţiilor de origine şi a mijloacelor de tranSport din domeniul sănătăţii şi al bunăstării animalelor, a unităţilor implicate în depozitarea şi neutralizarea subproduselor de origine animală care nu sunt destinate consumului uman şi a produselor procesate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265171_a_266500]