14,880 matches
-
Preambul la senzualitatea secesionistă G.D. Mirea realizează în Vârful cu dor una dintre cele mai mari compoziții din pictura română, dimensiune care conferă o anumită prestanță tabloului. Tabloul este inspirat de un fragment din Poveștile Peleșului de Carmen Sylva, pseudonimul reginei Elisabeta. Interesul acesteia pentru folclorul românesc se exprimă nu numai prin încercările sale literare, dar și printr-o atracție pentru costumele populare românești cu o ornamentică rafinată. Vasile Alecsandri publica la Paris o culegere de balade și cântece populare în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o atracție pentru costumele populare românești cu o ornamentică rafinată. Vasile Alecsandri publica la Paris o culegere de balade și cântece populare în 1855, Ballades et chants populaires de la Roumanie 228, iar gustul pentru folclorul românesc era împărtășit și de regină, care publică în Germania legenda Meșterului Manole, Meister Manole: Trauerspiel in vier Aufzügen229. Carmen Sylva publică pentru prima oară basmul cu parfum de legendă în 1882, în volumul intitulat Pelesch-Märchen, (Bonn, E. Strauss, in-8), iar în 1884 este tradus separat
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
artiștilor tineri, secesioniști și de revista din care ieșiseră doar șase numere. Fără a fi menționat, devine sesizabil filonul eminescian al poveștii de dragoste din Luceafărul, poezie cunoscută prin intermediul volumului publicat de Titu Maiorescu. În același timp, este posibil ca regina să fi fost la curent și cu basmul popular românesc preluat de Kunisch și publicat într-un memorial de călătorie apărut la Berlin în 1861. Mihai Eminescu utilizase basmul lui Kunisch într-un poem cu titlul, Fata în gradina de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și cu basmul popular românesc preluat de Kunisch și publicat într-un memorial de călătorie apărut la Berlin în 1861. Mihai Eminescu utilizase basmul lui Kunisch într-un poem cu titlul, Fata în gradina de aur, modificând finalul. În povestea reginei, raportul seducător-sedusă este inversat, Zânele, Luna, ipostaze ale unei feminități supranaturale, încearcă să-l seducă pe tânărul păstor. Importanța acestei picturi se poate vedea și din ecourile sale în epocă. În 1909, criticul anonim îi dedică un articol consistent, "Pictorul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o expoziție personală la Galați, numai cu lucrări inspirate din Eminescu. Tot el ilustrează, în 1910, ediția Scurtu a poeziilor lui Eminescu. Popescu-Gogan menționează anvergura publicității de care dispuneau aceste ilustrații în faptul că balurile de sâmbătă seara își selectau "reginele" cu ilustratele lui Salmen la poeziile lui Eminescu. Desenele lui Florin Mureșianu din Luceafărul 284, "Revistă pentru Literatură și Artă", care apare bilunar între 1902 și 1920 la Budapesta, Sibiu și București se află în mod clar sub influența Secession
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a deschis porțile muzeul Simu, și precum Kalinderu, care a achiziționat Sărutul, în 1906). Gustul pentru academismul istorist și tematica romantico-simbolistă formau ambianța artistică de tip eclectic, cultivată de Carmen Sylva. Însă sensibilitatea simbolistă va fi marcată indelebil prin interesul reginei Maria pentru arta lui Rodin, aceasta achiziționând un exemplar al statuii Vârsta de bronz în 1923, și o altă lucrare intitulată Hanako. Așa cum remarca Ioana Beldiman, dincolo de reacția pozitivă la sensibilitatea simbolistă pe care o analizează cu privire la cele două regine
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
reginei Maria pentru arta lui Rodin, aceasta achiziționând un exemplar al statuii Vârsta de bronz în 1923, și o altă lucrare intitulată Hanako. Așa cum remarca Ioana Beldiman, dincolo de reacția pozitivă la sensibilitatea simbolistă pe care o analizează cu privire la cele două regine, regina Elisabeta și regina Maria, artiste și protectoare ale artelor în România, "Rodin se impusese prin amplitudinea tematicii simboliste ce acoperea un vast registru uman de pasiuni, ca și prin noutatea limbajului său de tip pictural și apoi sintetic, rupând
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Maria pentru arta lui Rodin, aceasta achiziționând un exemplar al statuii Vârsta de bronz în 1923, și o altă lucrare intitulată Hanako. Așa cum remarca Ioana Beldiman, dincolo de reacția pozitivă la sensibilitatea simbolistă pe care o analizează cu privire la cele două regine, regina Elisabeta și regina Maria, artiste și protectoare ale artelor în România, "Rodin se impusese prin amplitudinea tematicii simboliste ce acoperea un vast registru uman de pasiuni, ca și prin noutatea limbajului său de tip pictural și apoi sintetic, rupând cu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
lui Rodin, aceasta achiziționând un exemplar al statuii Vârsta de bronz în 1923, și o altă lucrare intitulată Hanako. Așa cum remarca Ioana Beldiman, dincolo de reacția pozitivă la sensibilitatea simbolistă pe care o analizează cu privire la cele două regine, regina Elisabeta și regina Maria, artiste și protectoare ale artelor în România, "Rodin se impusese prin amplitudinea tematicii simboliste ce acoperea un vast registru uman de pasiuni, ca și prin noutatea limbajului său de tip pictural și apoi sintetic, rupând cu elaborata formă academistă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sintetic, rupând cu elaborata formă academistă"300. Interesul pentru sculptură al casei regale, manifestat către finele secolului, se ramifică în două direcții, în opinia Ioanei Beldiman, una a academismului de amprentă neoclasică (Regele Carol), cealaltă a academismului de amprentă simbolistă (Regina Elisabeta)301 la care o putem adăuga și pe cea a simbolismului de factură scesionistă și neobizantină al reginei Maria. Casa regală va apela la o serie de artiști, sculptori italieni și francezi, afirmând astfel vocația europeană și respectul pentru
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în două direcții, în opinia Ioanei Beldiman, una a academismului de amprentă neoclasică (Regele Carol), cealaltă a academismului de amprentă simbolistă (Regina Elisabeta)301 la care o putem adăuga și pe cea a simbolismului de factură scesionistă și neobizantină al reginei Maria. Casa regală va apela la o serie de artiști, sculptori italieni și francezi, afirmând astfel vocația europeană și respectul pentru patrimoniul său cultural, imprimând, un caracter modern, cosmopolit, artei pe care o promovează. Deși alegorică și academizantă, Cântărețul divin
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
europeană și respectul pentru patrimoniul său cultural, imprimând, un caracter modern, cosmopolit, artei pe care o promovează. Deși alegorică și academizantă, Cântărețul divin al sculptorului Jean-Jules Lecomte du Noüy care execută și lucrări "inspirate din versurile și ideile estetice ale Reginei Carmen Sylva"302 se inspira din ars poetica reginei, lansând în spirit simbolist un canal de comunicare între arte și imprimând sculpturii importanța temei simbolisto-romantice a geniului. În sfârșit, Ioana Beldiman mai pomenește de existența unei statuete simboliste prin sugestia
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
caracter modern, cosmopolit, artei pe care o promovează. Deși alegorică și academizantă, Cântărețul divin al sculptorului Jean-Jules Lecomte du Noüy care execută și lucrări "inspirate din versurile și ideile estetice ale Reginei Carmen Sylva"302 se inspira din ars poetica reginei, lansând în spirit simbolist un canal de comunicare între arte și imprimând sculpturii importanța temei simbolisto-romantice a geniului. În sfârșit, Ioana Beldiman mai pomenește de existența unei statuete simboliste prin sugestia pe care o conferă titlul, Ora unu noaptea, a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
rege Carol al II-lea. Expoziția din același an, pe care sculptorul o organiza după modelul Salonului de Toamnă de la Paris, se ținea în Salonul de Geografie al Ateneului Român în noiembrie, în prezența patronilor spirituali ai cenaclului și a reginei Maria, punând în valoare opera conducătorului Cenaclului idealist. Artistul studiase sculptura la școala de Arte Frumoase din București (1900-1903), studii urmate de doi ani petrecuți la Academia Julian (1904-1905), în Paris, și stagiul petrecut la Florența sub îndrumarea sculptorului italian
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sumbră, angoasantă, către care deschid cele două opere. Numitorul comun între Frederic Storck și Oscar Spaethe îl constituie formația lor müncheneză, dar și ulterioara modulare a sensibilității lor artistice în direcția marcării afinității membrilor casei regale și în special a reginei Maria cu revival-ul bizantin, propus ca proiect al artei moderne de către o serie de critici precum Leon(pold) Bachelin, Apcar Baltazar etc. În plus, ambii sculptori se află printre membrii fondatori ai Tinerimii artistice, asociație care se coagulează în 1902
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și aceleași motive femeiești la el se spiritualizează. În unul se vede calmul tehnicei stăpână pe ea, în celălalt frământarea ideei, veșnic nemulțumită de realizările ei"337. În linia simbolismului invocat de Constantin Prodan se află și înclinațiile artistice ale reginei Maria, protectoarea Tinerimii artistice și a celor doi sculptori, și anume, direcția unui revival neobizantin de factură simbolistă, cu note secesioniste, reprezentat mai mult de Oscar Spaethe și direcția unui simbolism în linie secesionistă pătruns însă de un spirit clasic
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
occidentale: Jugendstil în Germania, Arte Joven în Spania etc. Societatea beneficia și de sprijinul principesei Maria 495, care expune lucrări de artă decorativă. Dacă Petre Oprea este reținut din considerente politice, Constantin Prodan sugerează un rol mult mai pronunțat al reginei în economia simbolică și simbolistă a noii societăți artistice, "(...) dar artistul, personalitatea care a avut cea mai mare influență asupra destinelor Tinerimei, a fost A.S. Regală principesa Maria, patroana societăței, care nu s-a mulțumit să inspire cu ideologia simbolisto-bizantină
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
nobiliară "de"509 -, Lucasievitch, este vorba de pictorița Letiția Lucasievici, care realizează câteva portrete membrilor familiei regale, parte din ele, Prințesa Elisabeta, Prințesa Alexandra, se găseau la castelul Bran și pictorița müncheneză Albertina (Tini) Rupprecht, care realizează un portret al reginei Maria. Nu mai sunt anunțate alte colaborări pentru un număr viitor. Nicolae Vermont realizează în primul număr frontispiciul în gustul Art Nouveau-ului în pagina 1, înfățișând o tânără culcată printre flori, transformate în motiv decorativ, un hors-text, Pe gânduri, "litografie
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Herodiada. Și aici devine vizibil eclectismul tablourilor Ceciliei Cuțescu-Storck, care autohtonizează tema. Cele două personaje apar unul în profil, Salomeea, și altul în prim plan, frontal, Herodiada pe care o identificăm și prin faptul că ea poartă o coroană, este regina. Salomeea păstrează o rezervă resemnat-hieratică, întinzând deasupra mesei talgerul pe care se află capul sfântului Ioan. Herodiada ridică o cupă, chipul ei rămâne impasabil, inflexibil, nu exprimă nici jubilație, nici ură, nici seninătate, ci mai degrabă un fel de detașare
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pe care se află capul sfântului Ioan. Herodiada ridică o cupă, chipul ei rămâne impasabil, inflexibil, nu exprimă nici jubilație, nici ură, nici seninătate, ci mai degrabă un fel de detașare vecină cu nepăsarea. Dacă Salomeea ține ochii închiși, ochii reginei sunt larg deschiși. Ea pare să fie deplin conștientă de greutatea actului tocmai împlinit, al cărui instrument a fost fiica ei. Dacă veșmântul Salomeei are o sobrietate nu lipsită de eleganță, cel al Herodiadei este mai viu. Pe fondul alb
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
232 Carmen Sylva, Oeuvres choisies, publiées par G. Bengesco, cu o introducere de Edmond Haraucourt, Librairie Félix Juven, Paris, 1908. 233 Nicolae Petrașcu, Carmen Sylva, Imprimeria Statului, Bucuresți, 1899. N. Petrașcu așază sub semnul sensibilității poetice romantico-simboliste întreaga existență a reginei. 234 Carmen Sylva, op. cit., p. 10, 12. Un fragment din varianta în franceză ne ajută să ne facem o idee despre virtualitățile poetice ale textului: "Vient, enfant de la terre; sois mon époux! Tu parcourras avec moi le monde entier. Mes
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cea vestită a Întregului Apus, Tot ce stă În umbra crucii, Împărați și regi s-adună, Să dea piept cu uraganul ridicat de semilună...” (M. Eminescu) „Părea că printre nouri s-a fost deschis o poartă Prin care trece albă, regina nopții moartă...” idem. - metonimie - (Înrudită cu metafora) Înlocuirea unui nume cu altul, ori un obiect se numește cu numele altuia, se pune efectul În locul cauzei, opera În locul autorului, ori invers, conținutul În locul vasului etc: „Codru clocoti de zgomot și de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
dimensiunea fantastică a aventurii prinde contur. Revenirea „la țigănci”, În ultimul episod, semnifică despărțirea de lumea care-l refuză, și intrarea Într-un teritoriu atemporal. Întâlnirea cu Hildegard și traversarea orașului Într-o noapte Încărcată de parfumul crinilor și al reginei nopții, cu birjarul dricar, conferă textului o valoare lirică mai rar Întâlnită În proza românească până atunci. Tehnica narativă, arta literară a lui Mircea Eliade este remarcabilă. Capacitatea de a ține trează coerența existenței eroului În cele două planuri ale
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
experimental Ultima distincție discutată ne obligă totuși să adîncim puțin cei doi mari versanți ai cercetării științifice în general și ai celei pedagogice în particular: „observaționalul noninterveționist” și „experimentalul intervenționist”. În general, experimentul este considerat un fel de culme, de regină, o apoteoză a cunoașterii științifice. Foarte mulți teoreticieni, metodologi și cercetători chiar afirmă că nu există știință, în sensul deplin al termenului, decît acolo unde există experiment. Fără a adera întru totul la o asemenea poziție - totuși extremă, dacă nu
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
românești, suficient de radicală încât să merite titulatura de revoluție mnemonică. 3.3. Între naționalism critic și fanatism naționalistic (1918-1947) 3.3.1. Cadrul politic La 1922, în nou construita Catedrală a Încoronării de la Alba-Iulia, regele Ferdinand I ("Întregitorul") și regina Maria au fost încoronați ca suverani ai României Mari. Unitatea statal-națională, aspirația mitică ce a obsedat imaginarul politic românesc, era astfel înfăptuită. Euforia colectivă a primit un recul odată cu agravarea crizei economice din 1929-1933, care a afectat creșterea economică și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]