15,959 matches
-
de origine străină: "organizovati" „a organiza”, "formirati" „a forma” etc. În schimb majoritatea verbelor formează perechi imperfectiv-perfectiv. Perechea perfectiva a unui verb imperfectiv, respectiv a perechii imperfective a unui verb perfectiv se realizează prin diverse mijloace. Uneori se formează un verb perfectiv cu același sens lexical că al perechii sale imperfective, prin: Alteori, de la un verb imperfectiv se obține, prin adăugarea unui prefix, un verb perfectiv cu un sens mai mult sau mai putin apropiat de cel al verbului imperfectiv: Verbe
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
perechi imperfectiv-perfectiv. Perechea perfectiva a unui verb imperfectiv, respectiv a perechii imperfective a unui verb perfectiv se realizează prin diverse mijloace. Uneori se formează un verb perfectiv cu același sens lexical că al perechii sale imperfective, prin: Alteori, de la un verb imperfectiv se obține, prin adăugarea unui prefix, un verb perfectiv cu un sens mai mult sau mai putin apropiat de cel al verbului imperfectiv: Verbe imperfective de la perfective se obțin în general prin: Unele perechi imperfectiv-perfectiv se formează de la rădăcini
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
a perechii imperfective a unui verb perfectiv se realizează prin diverse mijloace. Uneori se formează un verb perfectiv cu același sens lexical că al perechii sale imperfective, prin: Alteori, de la un verb imperfectiv se obține, prin adăugarea unui prefix, un verb perfectiv cu un sens mai mult sau mai putin apropiat de cel al verbului imperfectiv: Verbe imperfective de la perfective se obțin în general prin: Unele perechi imperfectiv-perfectiv se formează de la rădăcini diferite, prefixul/prefixele fiind acel(e)ași la ambele
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
formează un verb perfectiv cu același sens lexical că al perechii sale imperfective, prin: Alteori, de la un verb imperfectiv se obține, prin adăugarea unui prefix, un verb perfectiv cu un sens mai mult sau mai putin apropiat de cel al verbului imperfectiv: Verbe imperfective de la perfective se obțin în general prin: Unele perechi imperfectiv-perfectiv se formează de la rădăcini diferite, prefixul/prefixele fiind acel(e)ași la ambele aspecte: Numărul claselor de conjugare sârbești este controversat. De exemplu Moldovan 1996 ia în
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
verb perfectiv cu același sens lexical că al perechii sale imperfective, prin: Alteori, de la un verb imperfectiv se obține, prin adăugarea unui prefix, un verb perfectiv cu un sens mai mult sau mai putin apropiat de cel al verbului imperfectiv: Verbe imperfective de la perfective se obțin în general prin: Unele perechi imperfectiv-perfectiv se formează de la rădăcini diferite, prefixul/prefixele fiind acel(e)ași la ambele aspecte: Numărul claselor de conjugare sârbești este controversat. De exemplu Moldovan 1996 ia în seamă șapte
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
plus, la unele conjugări sunt și subclase, uneori foarte diferite între ele, de aceea unii lingviști, precum Ivan Klajn, consideră că nu se poate vorbi de clase de conjugare în sensul celor stabilite de exemplu pentru limbile romanice. Acesta împarte verbele regulate, după terminația infinitivului și a persoanei I singular a indicativului prezent, în 29 de tipuri de conjugare. Exemplu de verb regulat la modurile și timpurile cele mai folosite: Observații referitoare la formele verbale: Particularități de folosire a formelor verbale
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
nu se poate vorbi de clase de conjugare în sensul celor stabilite de exemplu pentru limbile romanice. Acesta împarte verbele regulate, după terminația infinitivului și a persoanei I singular a indicativului prezent, în 29 de tipuri de conjugare. Exemplu de verb regulat la modurile și timpurile cele mai folosite: Observații referitoare la formele verbale: Particularități de folosire a formelor verbale: Forme mai puțin folosite: În general, verbul este negat cu particulă "ne" plasată înaintea să: "ne tresem" „nu scutur”, "ne bih
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
persoanei I singular a indicativului prezent, în 29 de tipuri de conjugare. Exemplu de verb regulat la modurile și timpurile cele mai folosite: Observații referitoare la formele verbale: Particularități de folosire a formelor verbale: Forme mai puțin folosite: În general, verbul este negat cu particulă "ne" plasată înaintea să: "ne tresem" „nu scutur”, "ne bih tresao" „n-aș scutură”. La forma de gerunziu și cea de participiu pasiv, negația formează un singur cuvânt cu verbul: netresući" „nescuturând”, netresen" „nescuturat”. La indicativul
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
Forme mai puțin folosite: În general, verbul este negat cu particulă "ne" plasată înaintea să: "ne tresem" „nu scutur”, "ne bih tresao" „n-aș scutură”. La forma de gerunziu și cea de participiu pasiv, negația formează un singur cuvânt cu verbul: netresući" „nescuturând”, netresen" „nescuturat”. La indicativul prezent al verbelor "imati" „a avea”, "hteti" „a vrea” și "biți" „a fi”, negația înlocuiește prima silaba a verbului, cu "biți" negația având varianta "ni-". Exemple: "imam" - "nemam" „nu am”, "hoću" - "neću" „nu vreau
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
cu particulă "ne" plasată înaintea să: "ne tresem" „nu scutur”, "ne bih tresao" „n-aș scutură”. La forma de gerunziu și cea de participiu pasiv, negația formează un singur cuvânt cu verbul: netresući" „nescuturând”, netresen" „nescuturat”. La indicativul prezent al verbelor "imati" „a avea”, "hteti" „a vrea” și "biți" „a fi”, negația înlocuiește prima silaba a verbului, cu "biți" negația având varianta "ni-". Exemple: "imam" - "nemam" „nu am”, "hoću" - "neću" „nu vreau”, "jesam" - "nisam" „(eu) nu sunt”. La viitor, forma negativă
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
La forma de gerunziu și cea de participiu pasiv, negația formează un singur cuvânt cu verbul: netresući" „nescuturând”, netresen" „nescuturat”. La indicativul prezent al verbelor "imati" „a avea”, "hteti" „a vrea” și "biți" „a fi”, negația înlocuiește prima silaba a verbului, cu "biți" negația având varianta "ni-". Exemple: "imam" - "nemam" „nu am”, "hoću" - "neću" „nu vreau”, "jesam" - "nisam" „(eu) nu sunt”. La viitor, forma negativă, auxiliarul se detașează de verb: "pevaću" - "neću pevati" „nu voi cânta”. Imperativul negativ se poate formă
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
a vrea” și "biți" „a fi”, negația înlocuiește prima silaba a verbului, cu "biți" negația având varianta "ni-". Exemple: "imam" - "nemam" „nu am”, "hoću" - "neću" „nu vreau”, "jesam" - "nisam" „(eu) nu sunt”. La viitor, forma negativă, auxiliarul se detașează de verb: "pevaću" - "neću pevati" „nu voi cânta”. Imperativul negativ se poate formă în trei feluri: Că în limba română, si in sârbă există adverbe primare, precum "sad(a)" „acum” și "tamo" „acolo”, dar majoritatea provin din alte părți de vorbire, în
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
ale acestuia trebuie să fie la un anumit caz (în afară de nominativ și vocativ), cel cerut de prepoziție. Cele mai multe prepoziții se folosesc cu un singur caz: Alte prepoziții se folosesc cu două sau chiar trei cazuri, în funcție de sens sau de natură verbului regent: Observație: În cazul unor prepoziții există alternanta a ~ ∅. Vocală a este adăugată prepoziției cu scopul pronunțării mai ușoare, atunci când cuvântul următor începe cu aceeași consoana că cea cu care se termină prepoziția, cu o consoana de același tip sau
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
această și câteva propoziții subordonate. Propoziția interogativa se obține din propoziție enunțiativa cu două construcții prin care se realizează o intrebare totală: Propoziția negativă se obține prin negarea predicatului cu particulă negativă "ne" antepusa. Această formează un singur cuvânt cu verbele "imati" „a avea”, "biți" „a fi” și "hteti" „a vrea” la indicativ prezent (vezi mai sus secțiunea Formă negativă). La formele verbale compuse, verbul auxiliar neaccentuat urmează imediat dupa "ne". Exemple: "Lift ne radi" „Liftul nu functioneaza”, "Ne biste dugo
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
se obține prin negarea predicatului cu particulă negativă "ne" antepusa. Această formează un singur cuvânt cu verbele "imati" „a avea”, "biți" „a fi” și "hteti" „a vrea” la indicativ prezent (vezi mai sus secțiunea Formă negativă). La formele verbale compuse, verbul auxiliar neaccentuat urmează imediat dupa "ne". Exemple: "Lift ne radi" „Liftul nu functioneaza”, "Ne biste dugo čekali" „Nu ați aștepta mult”. Propoziția interogativ-negativă se construiește de preferință cu particulă "li": "Ne biste li hteli malo torțe?" „Nu ați dori un
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
la diateza pasivă), ci și cel activ folosit la timpurile compuse cu acestă: "Ptice șu letele „Păsările zburau”. Lipsește însă acordul în construcția prezentativa cu pronume demonstrativ ca subiect, care rămâne invariabil, la nominativ singular neutru, si predicatul nominal cu verbul copulativ "biți": Ovo je moja ćerka" „Aceasta e fiica mea”. Numele predicativ al predicatului nominal cu verbul copulativ "biți" este de regulă la nominativ ("Moj braț je inženjer „Fratele meu e inginer”), iar uneori la genitiv cu sau fără prepoziție
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
zburau”. Lipsește însă acordul în construcția prezentativa cu pronume demonstrativ ca subiect, care rămâne invariabil, la nominativ singular neutru, si predicatul nominal cu verbul copulativ "biți": Ovo je moja ćerka" „Aceasta e fiica mea”. Numele predicativ al predicatului nominal cu verbul copulativ "biți" este de regulă la nominativ ("Moj braț je inženjer „Fratele meu e inginer”), iar uneori la genitiv cu sau fără prepoziție: "Narukvica je od srebra „Brățară e din argint”, "Deda je uvek bio dobre volje „Bunicul era totdeauna
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
din argint”, "Deda je uvek bio dobre volje „Bunicul era totdeauna binevoitor”. Cand se exprimă prin adjectiv, acesta trebuie să fie nedefinit, adică de forma scurtă, dacă are asemenea formă: "Vaš predlog je zanimljiv „Propunerea dv. e interesantă”. Cu alte verbe numite copulative decât "biți" se folosește o parte de vorbire numită predikativna dopuna sau predikativ care este cel mai adesea la nominativ ("Zovem se Marija" „Mă numesc Marija”), dar poate fi și la alte cazuri: Complementul direct este de regulă
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
dar este la genitiv în următoarele cazuri: Complementul indirect poate fi la orice caz, în afară de nominativ și vocativ: În privința complementului circumstanțial de loc exprimat prin substantiv sau pronume, este de menționat folosirea cazurilor acuzativ și locativ. Primul se folosește cu verbe care exprimă deplasarea spre un loc, al doilea - cu verbe care nu exprimă deplasarea spre un loc (vezi mai sus Prepoziția). Complementul de agent este doar uneori folosit în limba sârbă, daca agentul este un inanimat. Cazul său este instrumentalul
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
fi la orice caz, în afară de nominativ și vocativ: În privința complementului circumstanțial de loc exprimat prin substantiv sau pronume, este de menționat folosirea cazurilor acuzativ și locativ. Primul se folosește cu verbe care exprimă deplasarea spre un loc, al doilea - cu verbe care nu exprimă deplasarea spre un loc (vezi mai sus Prepoziția). Complementul de agent este doar uneori folosit în limba sârbă, daca agentul este un inanimat. Cazul său este instrumentalul: "Grad je pogođen zemljotresom" „Orașul a fost lovit de cutremur
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
formă neaccentuata). Exemple: Acest tip de complemente poate sta pe primul loc în propoziție, în formă accentuată, astfel fiind scos în evidență: "Meni șu ništa rekli" „Mie nu mi-au spus nimic”. Complementul exprimat prin adverb stă de regulă înaintea verbului sau a adjectivului căruia i se subordonează: "On mnogo zarađuje" „El câștiga mult”, "Emisija je vrlo zanimljiva" „Emisiunea e foarte interesanta”. În propoziție negativă, se plasează mai frecvent după verb ("On ne zarađuje mnogo" „El nu câștigă mult”), dar poate
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
spus nimic”. Complementul exprimat prin adverb stă de regulă înaintea verbului sau a adjectivului căruia i se subordonează: "On mnogo zarađuje" „El câștiga mult”, "Emisija je vrlo zanimljiva" „Emisiunea e foarte interesanta”. În propoziție negativă, se plasează mai frecvent după verb ("On ne zarađuje mnogo" „El nu câștigă mult”), dar poate sta și înaintea să: "On mnogo ne zarađuje". În propoziție interogativa cu particulă "li", stă obligatoriu după verb ("Zarađuje li on mnogo?" „Câștiga el mult?”), dar în cea cu "da
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
Emisiunea e foarte interesanta”. În propoziție negativă, se plasează mai frecvent după verb ("On ne zarađuje mnogo" „El nu câștigă mult”), dar poate sta și înaintea să: "On mnogo ne zarađuje". În propoziție interogativa cu particulă "li", stă obligatoriu după verb ("Zarađuje li on mnogo?" „Câștiga el mult?”), dar în cea cu "da li" rămâne înaintea verbului: "Da li on mnogo zarađuje?" Complementul circumstanțial exprimat prin substantiv sau grup nominal stă după verb dacă nu este scos în evidență ("Viđamo se
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
mnogo" „El nu câștigă mult”), dar poate sta și înaintea să: "On mnogo ne zarađuje". În propoziție interogativa cu particulă "li", stă obligatoriu după verb ("Zarađuje li on mnogo?" „Câștiga el mult?”), dar în cea cu "da li" rămâne înaintea verbului: "Da li on mnogo zarađuje?" Complementul circumstanțial exprimat prin substantiv sau grup nominal stă după verb dacă nu este scos în evidență ("Viđamo se svakog dana „Ne vedem în fiecare zi”), și înaintea verbului în cazul contrar: Svakog dana se
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
propoziție interogativa cu particulă "li", stă obligatoriu după verb ("Zarađuje li on mnogo?" „Câștiga el mult?”), dar în cea cu "da li" rămâne înaintea verbului: "Da li on mnogo zarađuje?" Complementul circumstanțial exprimat prin substantiv sau grup nominal stă după verb dacă nu este scos în evidență ("Viđamo se svakog dana „Ne vedem în fiecare zi”), și înaintea verbului în cazul contrar: Svakog dana se viđamo" „În fiecare zi ne vedem”. Locul adjectivelor pronominale Adjectivele pronominale stau de regulă înaintea substantivului
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]