152,767 matches
-
lege asupra colonizării zonelor cu populație rară, care prevedea ca cei nou veniți să aibă vîrsta de cel mult 45 de ani, să fi satisfăcut serviciul militar, să fie căsătoriți, cu copii, să se ocupe de agricultură, să posede inventar agricol necesar cultivării lotului. De asemenea, în anul 1919, când se dezbătea intens problema organizării administrative a statului român, gruparea lui Iancu Flondor a propus la 24 aprilie 1919, prin Programul românilor bucovineni, să se înființeze în "nordul țării, dincoace de
Iancu Flondor () [Corola-website/Science/304851_a_306180]
-
funcționarea organismului statal era departe de standardele occidentale. Economia avea o structură arhaică și anacronică, bazată pe o agricultură de subzistență, tradițională și cu un nivel redus de productivitate. Societatea era dominată de o aristocrație funciară (marii proprietari de terenuri agricole) care își exercita dominația asupra unei mase mari de populație, preponderent rurală și în covârșitoare măsură analfabetă. Cu tot efortul făcut de elitele politice și intelectuale ale țării în a doua jumătate a secolului XIX, România era încă departe de
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
de elitele politice și intelectuale ale țării în a doua jumătate a secolului XIX, România era încă departe de sincronizare cu Occidentul european. În ciuda neajunsurilor, România rămâne cea mai productivă țară din Europa de Est datorită resuselor sale naturale si a potențialului agricol. Sistemul internațional era marcat la sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX de rivalitatea dintre marile puteri pentru controlul lumii extraeuropene. În Europa, Germania devenise principala putere și comportamentul ei pe continent a determinat o extraordinară destrămare și recompunere a
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
s-au confruntat două mari tendințe: un model inspirat din experiența Europei Occidentale, bazat pe industrializare și urbanizare, menite să determine schimbări radicale în fiecare aspect al societății românești, iar un al doilea model bazat pe tradiția României de țară agricolă și care punea accentul pe menținerea structurilor sociale și valorilor culturale tradiționale. În viața politică, regele Carol I a jucat un rol-cheie, prin folosirea discreționară a atribuției sale constituționale de a-l numi pe viitorul prim-ministru. „"Rotativa guvernamentală"” - bazată
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
început să se dezvolte elementele de infrastructură specifice unei economii avansate. Economistul Nicolae Xenopol o caracteriza ca o „epocă excepțională”. Avuția națională, în anul 1915, era apreciată, de Nicolae Xenopol la circa 21,5 miliarde lei aur, și includea: terenul agricol - 13,5 miliarde lei; construcțiile urbane - 2 miliarde lei; investițiile industriale și comerciale - 1,8 miliarde lei; capitalul mobiliar - miliarde lei; proprietățile statului - miliarde lei etc. Această avuție era grevată de datoria externă de peste 2 miliarde lei și de valoarea
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
ea era departe de procesele de dezvoltare intensivă, bazată pe tehnici industriale, pe productivitate și eficiență ridicate, caracteristice economiilor avansate". Agricultura a continuat să fie ramura economică de bază, care ocupa marea majoritate a forței de muncă. În pofida creșterii producției agricole, în 1914 agricultura rămăsese în esență în stadiul de la aplicarea reformei agrare de către Alexandru Ioan Cuza, iar locuitorii satelor nu au beneficiat decât în mică măsură de avantajele dezvoltării economice. Sărăcia era larg răspândită, rata mortalității rămăsese ridicată, alimentația era
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
rata mortalității rămăsese ridicată, alimentația era precară, iar condițiile igienico-sanitare și nivelul asistenței sociale erau necorespunzătoare. Agricultura românească avea o structură de proprietate revolută și un sistem al relațiilor de muncă ce nu încurajau productivitatea. Repartiția terenurilor și a veniturilor agricole era una extrem de disproporționată. O statistică din anul 1903 din Vechiul regat arăta că 7.780 de mari proprietari cu moșii mai mari de 50 de hectare dețineau 51% din suprafața agricolă a țării, în vreme ce peste 1.250.000 de
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
nu încurajau productivitatea. Repartiția terenurilor și a veniturilor agricole era una extrem de disproporționată. O statistică din anul 1903 din Vechiul regat arăta că 7.780 de mari proprietari cu moșii mai mari de 50 de hectare dețineau 51% din suprafața agricolă a țării, în vreme ce peste 1.250.000 de familii de țărani dețineau restul de 49%. Alte 300.000 de familii țărănești nu dețineau deloc pământ. O altă statistică din anul 1909 a veniturilor din mediul rural reliefa aceeași discrepanță: 1
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
în Transilvania existau 379 de fabrici cu o medie de peste o sută de lucrători. Legăturile economice cu marile puteri europene au devenit mai complexe, însă relațiile de schimb nu se desfășurau pe picior de egalitate. "Piețele străine pentru exportarea producției agricole, furnizorii externi de produse manufacturiere pentru industrie și pentru piața de consum, precum și capitalul extern au devenit indispensabile pentru sănătatea economică a României, ceea ce sporea dependența țării de marile puteri din Europa Occidentală". Scena internațională la începutul secolului XX a
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
întâlnit atât opoziția comuniștilor susținuți de sovietici, care își primeau ordinele de la biroul politic al lui Stalin (care se temea să nu piardă controlul), cât și a republicanilor social-democrați (care se temeau să nu piardă drepturile de proprietate privată). Colectivele agricole au avut un succes considerabil în pofida lipsei de resurse, cauzată de faptul că Franco ocupase deja zonele cel mai bogate în resurse naturale. Pe măsură ce războiul a progresat, guvernul și comuniștii s-au folosit de accesul la armament sovietic pentru a
Războiul Civil Spaniol () [Corola-website/Science/304865_a_306194]
-
în muzeu, având și actualmente această destinație. Castelul a fost renovat și poate fi vizitat în prezent. Din rozariul, care odinioară fusese unul din cele mai frumoase din lume, nu a mai rămas absolut nimic, pământul fiind convertit în teren agricol. Noua economie socialistă avea nevoie de producție, nu de trandafiri. În anii 1990 horticultorul german Johannes Kalbus a încercat să reînvie tradiția donând domeniului varietăți prețioase de trandafiri. După 1990, un nou rozariu a fost realizat la Dolna Krupa, în
Maria Henrieta Chotek () [Corola-website/Science/304888_a_306217]
-
Modelul de societate europeană și sfidarea mondializării" și elaborator al teoriei " Noțiunea de titlu în drept". Studiile primare și elementare le-a urmat în localitatea natală Grojdibodu (I-V) și Caracal (VI-VII), a urmat și absolvit cursurile Centrului școlar agricol Caracal, ale Liceului ”Elena Cuza” din Craiova și apoi studiile universitare. Este triplu licențiat, absolvind, înainte de anul 1989, trei instituții de învățământ superior: Academia ”Ștefan Gheorghiu” București - domeniul sindical; Facultatea de drept economic și administrativ București și Facultatea de drept
Vintilă Nicu () [Corola-website/Science/305480_a_306809]
-
de la Marea Unire a Românilor de la Alba Iulia (1918-1993)" (Parlamentul României - 1 Decembrie 1993); "Placheta Primăria Craiova - 2008", februarie 2008 (Primăria municipiului Craiova); "Medalia Municipiul Craiova 2007 - Revers Nicolae Romanescu - fost primar al Craiovei", februarie 2007 (Primăria Craiova); "Medalia Banca Agricolă - 120 de ani de activitate (1873-1993)" (Banca Agricolă București); "Medalia Parlamentul României - Camera Deputaților acordată de Camera Deputaților în mai 1996 pentru activitate parlamentară".
Vintilă Nicu () [Corola-website/Science/305480_a_306809]
-
1918-1993)" (Parlamentul României - 1 Decembrie 1993); "Placheta Primăria Craiova - 2008", februarie 2008 (Primăria municipiului Craiova); "Medalia Municipiul Craiova 2007 - Revers Nicolae Romanescu - fost primar al Craiovei", februarie 2007 (Primăria Craiova); "Medalia Banca Agricolă - 120 de ani de activitate (1873-1993)" (Banca Agricolă București); "Medalia Parlamentul României - Camera Deputaților acordată de Camera Deputaților în mai 1996 pentru activitate parlamentară".
Vintilă Nicu () [Corola-website/Science/305480_a_306809]
-
urmare a alegerilor parlamentare de la 30 noiembrie 2008. s-a născut la 7 mai 1951 în comuna Păuca din județul Sibiu, fiind cel mai mare dintr-o familie de șase copii. După absolvirea Școlii Generale din comună a urmat Liceul Agricol din Sibiu și apoi Facultatea de Medicină Veterinară din București (anul absolvirii: 1976). În 1999 a susținut teza de doctorat la Universitatea de Științe Agricole din București, obținând diploma de Doctor în Științe Medicale Veterinare. A cunoscut Oltenița după ce a
Dumitru Boabeș () [Corola-website/Science/305500_a_306829]
-
dintr-o familie de șase copii. După absolvirea Școlii Generale din comună a urmat Liceul Agricol din Sibiu și apoi Facultatea de Medicină Veterinară din București (anul absolvirii: 1976). În 1999 a susținut teza de doctorat la Universitatea de Științe Agricole din București, obținând diploma de Doctor în Științe Medicale Veterinare. A cunoscut Oltenița după ce a participat în anul 1972 la lucrările de îndiguire din timpul inundațiilor puternice care au afectat zona. Se stabilește în Oltenița în 1973, an în care
Dumitru Boabeș () [Corola-website/Science/305500_a_306829]
-
județul Călărași). Din 1976 până în 1999 și-a desfășurat activitatea la Comsuin Ulmeni (denumire inițială: ISCIP Ulmeni), începând ca muncitor, apoi ca șef de fermă, Director Tehnic și Director General. În perioada 1988-1990 a fost și Director Adjunct la Direcția Agricolă a județului Călărași. În legislatura 2000-2004 a fost Deputat în Parlamentul României din partea PSD. Din 2004 până în 2016 a fost Director Tehnic la Nutricom SA Oltenița. Dumitru Boabeș a intrat în viața politică în 1999 prin înscrierea în Partidul Social
Dumitru Boabeș () [Corola-website/Science/305500_a_306829]
-
potențialului hidroenergetic ridicat, în regiune au fost construite hidrocentrale, care furnizeasă energie, zonelor limitrofe. Clima este subtropicală umedă, temperaturilie oscilând 4 °C și 21 °C. Indicii pluviometrici oscilează între 1.500 mm și 2.500 mm anual. are un sector agricol suficeint de diversificat și productiv. Sectorul industrial e în creștere. Deține întîetatea națională la producția de porumb și se plasează pe locul doi la producția de trestie de zahăr și soia. Paraná a fost cea mai nouă provincie a Imperiului
Paraná () [Corola-website/Science/305521_a_306850]
-
a bovinelor și piețele de desfacere, ceea ce a dus la un comerț de succes cu vite și prima perioadă de extindere majoră a orașului. Mai târziu, între 1850 și 1950, a crescut ca urmare a devoltării industriei forestiere și sectorului agricol în statul Paraná. În anii 1850 valuri de imigranți din Europa au ajuns în Curitiba, în special germani, italieni, polonezi și ucraineni, care au contribuit la dezvoltarea economică și culturală a orașului. În prezent, sosesc numai un număr mai mic
Curitiba () [Corola-website/Science/305536_a_306865]
-
aceea de organizare a unui corp al voluntarilor ardeleni și bucovineni în timpul Primului Război Mondial. A fost fiului unui notar comunal. A urmat liceul la Blaj și Brașov, absolvind, ulterior, Academia Comercială din Viena. A ocupat funcția de director executiv al băncii „Agricola” din Hunedoara, după ce, mai întâi, a fost funcționar la banca „Steaua” din Petrovaselo și contabil la banca hunedoreană „Corvineana”. În Orăștie a ocupat funcția de director al Reuniunii Proprietarilor de Vite. S-a remarcat în publicistica de factură financiar-bancară datorită
Vasile C. Osvadă () [Corola-website/Science/305541_a_306870]
-
populare din România”, precum și, în 1912, studiul comparat de analiză a mișcării cooperatiste din Ungaria, Bucovina și România „Mișcarea cooperatistă”. Tot în 1907 a conceput, în numele Astrei, un proiect care prevedea organizarea uneia sau a mai multor centrale pentru tovărășiile agricole. Deoarece Astra nu a avut fonduri pentru scopul respectiv, planul nu a fost concretizat. Tot Astra l-a trimis, în 1913, în România, pentru a studia organizarea cooperației din Regat. S-a numărat printre cei care au inițiat și au
Vasile C. Osvadă () [Corola-website/Science/305541_a_306870]
-
și Irakul de azi. Populația umană la nivel global era de 30 de milioane de locuitori. Epoca Bronzului a durat din anul 3000 i.en. până în anul 2500 i.en. Civilizațiile urbane au avansat, metalurgia bronzului se extindea în producția agricolă, și se dezvoltau noi mijloace de comunicare în formă scrisă. A avut loc ascensiunea elitelor de bogați, superiori fizic și intelectual, impunându-și propriile politici asupra maselor și ce puteau acumula mai multă bogăție și putere. Apărea conceptul de "lider
Mileniul al III-lea î.Hr. () [Corola-website/Science/305557_a_306886]
-
în anul 2001 și un stagiu de perfecționare pe probleme de administrație publică la University of Albany, New York în anul 2000 Este absolvent al Facultății de Drept, Universitatea Babes Bolyai (2007) si al Facultății de Zootehnie din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară, Cluj (1994). Din 2007 până în prezent activează ca notar public. Deasemnea, din anul 2005 este și lector universitar Facultatea de Științe Politice Administrative și ale Comunicării, Universitatea Babes Bolyai, Cluj Napoca, iar în perioada 1998-2004 a fost asistent
Daniel Buda () [Corola-website/Science/305554_a_306883]
-
era Alexandr Vasilievici Berdnikov. Corpul legiuitor al republicii este El Kurultai, cu 41 de deputați, aleși prin vot universal pentru un mandat de patru ani. Constituția Republicii Altai a fost adoptată pe 7 iunie 1997. Republica Altai este o regiune agricolă. Cele câteva întreprinderi industriale sunt cele din industria alimentară, metalurgiei neforoaselor, chimică, extragerii mineralelor utile (aur), prelucrarea pieilor și lemnului. Turismul a început să aibă o tot mai mare importanța pentru economia republicii după ce în zonă s-au costruit numeroase
Republica Altai () [Corola-website/Science/305583_a_306912]
-
inundabilă a Dunării precum și bălțile dintre brațele Dunării, care formau Insula Borcea și Insula Mare a Brăilei. Această soluție, care este consecința directă a subordonării gospodăririi apelor intereselor agriculturii a avut efectul pozitiv de a pune în valoare noi terenuri agricole, dar a avut efecte negative asupra pisciculturii, reducând în foarte mare măsură fauna piscicolă a Dunării. prin eliminarea bălților care reprezentau zonele de reproducere a peștilor. De asemenea, eliminarea totală a luncii inundabile, a atras după sine creșterea importantă a
Planuri de amenajare a apelor din România () [Corola-website/Science/305586_a_306915]