152,767 matches
-
iunie 1934, Bacău) este un om politic și dizident român, având un rol cheie în evenimentele din decembrie 1989. s-a născut la data de 24 iunie 1934 în orașul Bacău. În anul 1952, a absolvit Școala tehnică de mecanici agricoli din Bacău și a urmat timp de câteva luni o școală de ofițeri de securitate, fiind avansat la gradul de locotenent-major. A absolvit în anul 1959 Facultatea de Drept a Universității din București. Urmează apoi cursuri de doctorat în drept
Dumitru Mazilu () [Corola-website/Science/305843_a_307172]
-
juridic liberi dar fără pământ în proprietate) și număra 39 gospodării, Șeptelul de animale: 9 cai, 90 boi, 65 vaci, oi - lipsă. Se cultivau în special cereale, pomicultura, viticultura și apicultura nu se practicau. Moșia satului constituia 3800 desetine terenuri agricole, cu productivitate la desetină (1 desetină = 1,09 ha) semănat/cultivat: grâu - 6/60 chile (1 chilă = 4,57 hectolitri), secară - 5/50 chile, orz - 2/180 chile, porumb - 4/180 chile. Ovăz și mei nu se cultivau. În anul
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
România, realismul socialist a abordat, în principal, trei teme majore: Critici literari nou apăruți, îndrumați de Leonte Răutu, publică articole și studii în spiritul doctrinei realist-socialiste: Ovid S. Crohmălniceanu ("Un roman al industrializării socialiste"), Silvian Iosifescu ("Pe drumul înfloririi gospodăriei agricole colective"), Mihai Gafița ("Romanul luptei tractoriștilor"), Nestor Ignat ("O carte despre frumusețea vieții noi"), Mihai Novicov ("Pe marginea poeziei lui Dan Deșliu"), Traian Șelmaru ("Mitrea Cocor de Mihail Sadoveanu"), Ion Vitner ("Poezia lui A. Toma"). Câteva exemple din cele mai
Realism socialist () [Corola-website/Science/305902_a_307231]
-
fost intonat pentru prima oara imnul Hatikva, azi imnul oficial al statului Israel. "Marele Congres de la Focșani", cum mai este el cunoscut, a hotărât că soluția pentru rezolvarea problemei evreiești din România este emigrarea în Israel și înființarea de colonii agricole, pentru crearea unei vieți noi evreiești, independente, spre a putea continua tradiția și cultura evreiască, cei emigrați urmând să dea ajutorul necesar celor care vor să emigreze. Hotărârile Congresului au început să fie puse în aplicare în anul 1882 când
Congresul sionist de la Focșani, 1881 () [Corola-website/Science/305921_a_307250]
-
că acest congres de la Focșani a fost organizat cu peste un deceniu înaintea celui de la Basel, ci și prin consecințele lui concrete, plecarea unor grupuri de evrei români în Palestina, care au cumpărat acolo pământ și au întemeiat numeroase așezări agricole și localități. Evreii români, s-a subliniat la conferință, au fost cu adevărat “părinți fondatori” ai Statului Israel, comunitatea evreilor de origine română din Israel jucând un rol important în dezvoltarea statului.
Congresul sionist de la Focșani, 1881 () [Corola-website/Science/305921_a_307250]
-
Sionului). În cadrul acestei din urmă mișcări, el a fost inițiatorul și președintele Congresului Sionist de la Focșani din 1881, primul congres de acest fel. Prin mijlocirea sa, emigranții evrei (olimii) din Moldova (Moinești, Galați etc.) care au înființat în Palestina așezările agricole Zikhron Ya'aqov și Roș Pina au putut beneficia de fonduri puse la dispoziție de către baronul Edmond de Rothschild din Franța (v. familia Rothschild). Pineles a înființat la Galați ziarul "Emigrantul", împreună cu Eliezer Rokeach. În același timp, filantropul evreu a
Samuel Pineles () [Corola-website/Science/305925_a_307254]
-
28 de localități au fost descoperite variate vestigii (unelte, arme, vase, podoabe, etc). Conform istoricilor aceste descoperiri sunt în mare parte obiecte provenite de la populația autohtonă dacică. Cele mai importante descoperiri sunt: tezaurul de argint de la Șaeș, depozitul de unelte agricole de la Lechința de Mureș, brăzdarele de fier și săbiile încovoiate de la Cristești, râșnițele și ceștile de la Corunca și diverse fragmente ceramice la Sighișoara. Cele de mai sus converg către ideea că populația băștinașă din această perioadă devine din ce în ce mai organizată și
Istoria județului Mureș () [Corola-website/Science/305964_a_307293]
-
dispune de 21 de tractoare, 20 de autocamioane, 3 combine, 153 vite cornute mari, din care 74 mulgătoare. De asemenea, dispune de 1105,57 ha pământ arabil și o livadă de 43,9 ha. O alta societate comercială de tip agricol este "Fidel-Agro" SRl, ce dispune de 150 ha pământ arabil, 2 tractoare, o mașină și o combină. În localitatea Târnova sunt înregistrate 198 de gospodării țărănești de fermieri care ocupă o suprafață totală de 330 ha de pământ arabil, și
Tîrnova, Edineț () [Corola-website/Science/305980_a_307309]
-
primăriei Stoicani. Din mai 2003 satul își are din nou administrația publică locală proprie. În februarie 2006 populația Dubnei constituia 870 persoane, fondul funciar al primăriei - 2,076 ha, inclusiv 1,370 ha pămînt arabil. În sat activează două societăți agricole cu răspundere limitată - SRL "Visagromag" (director Vasile Sochircă) și SRL "Agroglob" (director Mihail Sochircă), 101 gospodării țărănești (de fermier), gimnaziul "Veniamin Apostol", avînd 10 profesori și 110 elevi, grădiniță de copii, biblioteca sătescă și biblioteca școlară, căminul cultural, oficiul medicului
Dubna, Soroca () [Corola-website/Science/305244_a_306573]
-
dealuri destul de pieptișe în lungul alhiei rîușorului Ochiul- Alb. Perimetrul moșiei satului se întinde pe o distanță de 39 km 388 m, cuprinzînd în suprafață totală 6091 ha de pămînt arabil, imașuri, terenuri povîrnite, care nu sînt folosite în scopuri agricole. Pe moșia satului mai sînt lacuri artificiale cu oglinzile apei destul de mari. Are hotare comune cu moșiile Stiubeeni, Ciubara, Baraboi, Ochiul-Alb, Ramazan, Riscani și Vasileuti. Pe aceste locuri au fost descoperite obiecte de piatră ceea ce ne dă temei să afirmăm
Mihăileni, Rîșcani () [Corola-website/Science/305241_a_306570]
-
Serghei. La începutul anilor 90 lucrurile au luat o altă întorsătură. Grădiniță a fost închisă și vinduta la fel si clubul sătesc , fiind în stare avariată, s-a demolat. Brigadă de tractoare a fost ,privatizata, de oameni foarte șmecheri. Tehnică agricolă a nimerit în mâinile unor ,îndrăzneți, care au uitat cu desavirsire de comunitate și de obligațiuni. La ora actuală tinerii din Marinești își petrec timpul liber la casa de cultură din Sangereii Noi, în clădirea căreia se află și o
Mărinești, Sîngerei () [Corola-website/Science/305242_a_306571]
-
Bravicea. Majoritatea celor care au aderat se trăgeau din satele Năpadeni, Flamanzeni, Condrătești și Sinești. Țăranii, care induraseră Marea Foamete din anii 1946-1947, se văd nevoiți acum să renunțe la avutul lor de o viață și să intre în cooperativele agricole ale statului sovietic. Pe lângă acest fapt, pentru a facilita instalararea orânduirii comuniste în Basarabia și pentru a se descotorosi de elementele care ar fi pus probleme sau care ar fi încetinit procesul, se plănuise că între 5 și 6 iulie
Condrătești, Ungheni () [Corola-website/Science/305251_a_306580]
-
frânturile mișcării de rezistență. Oameni din zeci de sate îngroașă rândurile grupării sau sprijină efortul partizanilor rămași, ascunzandu-i la nevoie sau oferindu-le provizii. Armata Neagră încă mai avea un cuvânt de spus. Deportările încuviințate de Uniunea Sovietică, impozitele agricole împovărătoare, obligativitatea intrării în colhozuri, dar și încercările de ștergere a identității românilor de dincolo de Prut au dat naștere unui spirit disident care s-a raspandit că focul sălbatic. Din această cauză nu numai că Armata Neagră a putut să
Condrătești, Ungheni () [Corola-website/Science/305251_a_306580]
-
ani de privațiune de libertate cu suspendarea drepturilor civice pe termen de 5 ani. Reabilitată în 1990. Grigore Ghervas (n. 1880), condamnat în 1946 la 8 ani de privațiune de libertate, fiind acuzat de neîndeplinirea obligațiilor de predare a produselor agricole la stat. Eliberat în 1947, din motive de boală. Timofei Plitoc (n. 1914), condamnat în 1946 de Tribunalul Militar la 10 ani de privațiune de libertate. Reabilitat în 1993. Foma Baran (n. 1914) acuzat de sustragere de la plata impozitelor și
Hristici, Soroca () [Corola-website/Science/305245_a_306574]
-
de privațiune de libertate. Reabilitat în 1993. Foma Baran (n. 1914) acuzat de sustragere de la plata impozitelor și condamnat în 1946 de Tribunalul Militar la 3 ani de privațiune de libertate. Cap de acuzare: neîndeplinirea obligațiilor de predare a produselor agricole la stat. Matei Afanas. (n. 1899) arestat în 1948 sub acuzația de participare la activitatea unui grup antisovietic, condamnat la 25 de ani de detenție într-un lagăr de corecție prin muncă. În 1957 cauza a fost clasată. Teofilact Ganea
Hristici, Soroca () [Corola-website/Science/305245_a_306574]
-
cu fiul Ion, fiicele Elena și Valentina, Teodor Lozan (n. 1887) cu soția Feodosia, fiii Dumitru și Petru, fiicele Eugenia și Valentina. Alexandru Alexei (n. 1894) a fost condamnat în 1950 la închisoare, incriminîndu-i-se neîndeplinirea obligațiunilor de predare a produselor agricole la stat. În 1960 în republică a început formarea sovhozurilor-tehnicum - instituții de învățămînt mediu de specialitate. La Soroca s-a format Sovhozul-Tehnicum de mecanizare și electrificare a agriculturii. Satul Hristici s-a aflat în componența acestei instituții din 1963. În
Hristici, Soroca () [Corola-website/Science/305245_a_306574]
-
servicii bancare. Instituția este amplasată în acelaș edificiu cu unitatea „Poșta Moldovei”. Suprafața totală a terenurilor în satul Salcia constituie 744.62 ha. Pe parcursul ultimilor trei ani structura terenurilor nu s-a modificat.În structura terenurilor, ponderea terenurilor cu destinație agricolă este de 70%, după care urmează intravilanul localității cu o pondere de 14%, pășunile ocupă 11% din terenuri, livezile 5%, terenurile sub ape nu depășesc 1%. Terenuri pentru irigate nu sunt amenajate. Calitatea solurilor este apreciată prin bonitatea lor. Bonitatea
Salcia, Șoldănești () [Corola-website/Science/305249_a_306578]
-
terenuri, livezile 5%, terenurile sub ape nu depășesc 1%. Terenuri pentru irigate nu sunt amenajate. Calitatea solurilor este apreciată prin bonitatea lor. Bonitatea este estimarea comparativă a fertilității solurilor în funcție de proprietățile lor obiective, posibilitățile de obținere a recoltelor de culturi agricole. În baza comparabilității diferitelor tipuri și subtipuri de soluri cu etalonul (cel mai fertil sol - cernoziomul tipic luto-argilos), precum și ca rezultat al experimentărilor și observațiilor, a fost elaborată scara de bonitare a tuturor solurilor Moldovei. Deosebirile dintre soluri sunt exprimate
Salcia, Șoldănești () [Corola-website/Science/305249_a_306578]
-
fost elaborată scara de bonitare a tuturor solurilor Moldovei. Deosebirile dintre soluri sunt exprimate în unități rela¬tive - puncte, care sunt calculate în baza proprietăților concrete ale solurilor și prin nota de bonitate se află interdependența cu recolta principalelor culturi agricole. Cea mai înaltă notă de bonitate este egală cu 100 puncte. Nota de bonitate de bază a nivelului de fertilitate a tipurilor și subtipurilor genetice de sol se corectează folosind coeficienții de corecție, care, în principiu, reflectă gradul de degradare
Salcia, Șoldănești () [Corola-website/Science/305249_a_306578]
-
reflectă gradul de degradare a solului, micșorând nota lui inițială de bonitate. Bonitatea terenurilor arabile este de 87, grad/ha, bonitatea pășunilor nu depășește 57 grad/ha, deoarece sunt amplasate pe pante supuse eroziunii. După modul de gospodărire majoritatea terenurilor agricole sunt proprietate privată în proporție de 93,9% ca rezultat al procesului de privatizare. În proprietate publică se află 96,24 ha de pășuni ce constitie 6,1% din totalul de terenuri agricole. Casa de cultură reprezintă o clădire cu
Salcia, Șoldănești () [Corola-website/Science/305249_a_306578]
-
eroziunii. După modul de gospodărire majoritatea terenurilor agricole sunt proprietate privată în proporție de 93,9% ca rezultat al procesului de privatizare. În proprietate publică se află 96,24 ha de pășuni ce constitie 6,1% din totalul de terenuri agricole. Casa de cultură reprezintă o clădire cu două nivele, care a fost dată în exploate în anul 1987. La primul nivel este amplasată sala de dansuri, sala pentru cercul « Mîini dibace », biroul personalului administrativ. Toate încăperile necesită reparație curentă și
Salcia, Șoldănești () [Corola-website/Science/305249_a_306578]
-
secretar al Comitetului de deputați ai așezării evreiești din Palestina și ca membru al „Secției pentru probleme arabe și pământuri” a acestui comitet, s-a numărat printre asistenții lui Yehoshua Hankin, în activitatea acestuia de cumpărare de pământuri pentru reașezarea agricolă evreiască în Palestina . În aceasta perioadă i-a cunoscut pe activiștii sioniști Dov Hoz și Eliyahu Golomb (fondator al Hagana) care s-au căsătorit cu surorile sale - Rivka și Ada. În Anglia a cunoscut-o pe Tzipora Meirov, originară din
Moșe Șaret () [Corola-website/Science/305277_a_306606]
-
în fruntea ei până în anul 1951, de asemenea a îndeplinit misiuni din partea Agenției Evreiești în Germania în primii ani ai regimului nazist în scopul transferării unor bunuri aparținând evreilor în Palestina. Eshkol a avut mari merite și în extinderea așezărilor agricole evreiești în deșertul Neghev ca răspuns la măsurile de represiune („Sâmbăta neagră”) luate în 1946 de autoritățile mandatare britanice contra conducerii naționale a evreilor în Palestina. Aceasta a influențat mai apoi deciziile ONU de includere a Negevului în teritoriul statului
Levi Eșkol () [Corola-website/Science/305276_a_306605]
-
10.000 de euro. El deține cinci apartamente, dobândite între 1991 și 1995, trei case de locuit dobândite între anii 1991 și 2000, iar din anul 1994, a intrat în posesia unei case de vacanță. El mai deține un teren agricol de 23 600 mp, din 1998, și unul intravilan, de 7 200 mp, din 1994. În paralel, lucrează și ca profesor asociat la Facultatea de Inginerie în Limbi Străine din cadrul Universității Politehnice București. A fost decorat cu Ordinul național Steaua
Petru Lificiu () [Corola-website/Science/305284_a_306613]
-
a Germaniei fasciste, a alipit partea ruptă din ea în anul 1940, conform pactului Ribbentrop-Molotov. Populația Basarabiei în perioada războiului n-a fost asuprita de către români. Principala ocupație a poporului basarabean a fost întreținerea armatei românești și germane prin culturile agricole, carne, ouă, miere, haine, etc. Astfel la fel și populația satelor Cucueți - Vechi, Cucueții-Noi, Alexăndrești și Ivănești, în perioada de referință făcînd parte din comuna Sturzeni au depus nu puține eforturi pentru a îndestula armata cu cele necesare. Cu regret
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]