152,767 matches
-
brînză 4500 Cucueții-Noi 15 Lapte cu zahăr 6700 Cucueții - Vechi 18 Ceai cu pîine 7000 Pentru loturile școlare au fost alocate suprafețele de pămînt respectiv în satul Cucueții-Vechi - 6 ha, Cucueții-Noi - 6 ha și Sturzeni 5 ha. În conformitate cu ordinul Camerei Agricole Bălti nr. 1872/1042 în ziua de 22.04.1942 oră 11:00 în sediul Ocolului Agricol Rîșcani s-a ținut licitația publică pentru darea în arendă pe anul 1941/1942 a terenurilor rimase de urma împroprietăririi: Cucueții-Vechi - 0, 7989
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
școlare au fost alocate suprafețele de pămînt respectiv în satul Cucueții-Vechi - 6 ha, Cucueții-Noi - 6 ha și Sturzeni 5 ha. În conformitate cu ordinul Camerei Agricole Bălti nr. 1872/1042 în ziua de 22.04.1942 oră 11:00 în sediul Ocolului Agricol Rîșcani s-a ținut licitația publică pentru darea în arendă pe anul 1941/1942 a terenurilor rimase de urma împroprietăririi: Cucueții-Vechi - 0, 7989 m.p., imaș. În anul 1942 a fost elaborată o lege prin care s-a impus de a
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
publică pentru darea în arendă pe anul 1941/1942 a terenurilor rimase de urma împroprietăririi: Cucueții-Vechi - 0, 7989 m.p., imaș. În anul 1942 a fost elaborată o lege prin care s-a impus de a alege în fiecare sat paznici agricoli. Astfel prin deciziunile Președintelui comitetului agricol comunal al comunei Sturzeni, plasa Rîșcani jud Bălti, Dumitru Cociufli din 11 mai, nr. 9 paznic agricol în satul Alexăndrești a fost numit Turceac Vasile Nicolae, iar prin nr. 10 paznic agricol în s.
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
anul 1941/1942 a terenurilor rimase de urma împroprietăririi: Cucueții-Vechi - 0, 7989 m.p., imaș. În anul 1942 a fost elaborată o lege prin care s-a impus de a alege în fiecare sat paznici agricoli. Astfel prin deciziunile Președintelui comitetului agricol comunal al comunei Sturzeni, plasa Rîșcani jud Bălti, Dumitru Cociufli din 11 mai, nr. 9 paznic agricol în satul Alexăndrești a fost numit Turceac Vasile Nicolae, iar prin nr. 10 paznic agricol în s. Cucueții-Vechi a fost numit Mogoreanu Eftimie
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
a fost elaborată o lege prin care s-a impus de a alege în fiecare sat paznici agricoli. Astfel prin deciziunile Președintelui comitetului agricol comunal al comunei Sturzeni, plasa Rîșcani jud Bălti, Dumitru Cociufli din 11 mai, nr. 9 paznic agricol în satul Alexăndrești a fost numit Turceac Vasile Nicolae, iar prin nr. 10 paznic agricol în s. Cucueții-Vechi a fost numit Mogoreanu Eftimie Ion, nr. 11în s. Sturzeni a fost ales Carabulea Ștefan Petru și prin nr. 12 Băbuța Nicolae
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
sat paznici agricoli. Astfel prin deciziunile Președintelui comitetului agricol comunal al comunei Sturzeni, plasa Rîșcani jud Bălti, Dumitru Cociufli din 11 mai, nr. 9 paznic agricol în satul Alexăndrești a fost numit Turceac Vasile Nicolae, iar prin nr. 10 paznic agricol în s. Cucueții-Vechi a fost numit Mogoreanu Eftimie Ion, nr. 11în s. Sturzeni a fost ales Carabulea Ștefan Petru și prin nr. 12 Băbuța Nicolae. Toți au intrat în exercițiul funcțiunii începînd cu 01 mai 1942. În conformitate cu Instrucțiunile Ministerului Aprovizionării
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
Nicolae. Toți au intrat în exercițiul funcțiunii începînd cu 01 mai 1942. În conformitate cu Instrucțiunile Ministerului Aprovizionării nr. 2260 din 23 decembrie 1941 și ordinului 8889 al Perfecturii Bălti din 02 ianuarie 1942 au fost cinstituite centrele de colectare a produselor agricole pentru necesitățile armatei. Centrele de colectare în plasă Rîșcani se aflau în: or. Rîșcani - COOP Propășirea s. Baraboi - COOP Dreptatea s. Brătușeni - BP Brătușeni s. Nicoreni - BP Nicoreni s. Terebna - BP Dreptatea s. Zăicani - BP Zăicani Viața satelor după finisarea
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
care învățau 2500 copii, azi există 34 școli dintre care 3 școli mijlocii, 15 școli de 7 ani, 16 școli începătoare, în care învață 8137 copii fără plată. Tot în acest număr este arătat că în raion activează 42 arteluri agricole. După ocuparea Basarabiei în anul 1940 de către URSS în ținut au început transformări socialiste. Conform doctrinei staliniste, acestea puteau să aibă loc doar în condițiile luptei de clasă. De aceea regimul a început acțiuni de teroare împotriva foștilor moșieri, proprietari
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
Iași. Cristian Mihai Adomniței s-a născut la data de 24 aprilie 1975, în municipiul Suceava. A absolvit Facultatea de Construcții și Arhitectură a Universității Tehnice "Gh. Asachi" din Iași, obținând două diplome de inginer: în construcții civile, industriale și agricole (1999) și în căi ferate, drumuri și poduri (2004). În perioada facultății, a beneficiat de o bursă TEMPUS la City University Londra (1997) și a fost membru în Biroul Senat al Universității Tehnice "Gh. Asachi" din Iași (1998-1999). A absolvit
Cristian Adomniței () [Corola-website/Science/305298_a_306627]
-
în județul Albă pe listele partidului PD. La 31 iulie 1990 l-a înlocuit pe deputatul Cătălin-Basarab Zamfir. n. 23 mai 1951, București; căsătorit, fără copii. Inginer proiectant coordonator al programului de robotizare și organizare flexibilă a fabricației de mașini agricole; autor a trei invenții și 25 de articole științifice; membru al Institutului de Știință și Societate din Madrid. Observator în CPUN (aprilie 1990); deputat FSN (august 1990); membru FSN (septernbrie 1991); membru al Colegiului Director al FSN (din 1992); deputat
Corneliu Dorin Gavaliugov () [Corola-website/Science/305329_a_306658]
-
UTA Găgăuz Yeri (1995-1999 și 2002-2006) și deputat în Parlamentul Republicii Moldova între 2001 și 2003. Gheorghe Dimitrievici Tabunșcic s-a născut la data de 1 august 1939, în satul Tătar Copceac (plasa Traian, județul Cahul, Regatul României). A absolvit Institutul Agricol “M.V.Frunze” din Chișinău, apoi studiile de aspirantura la Universitatea de Stat din Moldova. Este doctor în științe filozofice. După absolvirea Institutului Agricol în anul 1962 își începe activitatea în câmpul muncii în calitate de agronom-șef, locțiitorul președintelui colhozului, secretar de
Gheorghe Tabunșcic () [Corola-website/Science/305362_a_306691]
-
de 1 august 1939, în satul Tătar Copceac (plasa Traian, județul Cahul, Regatul României). A absolvit Institutul Agricol “M.V.Frunze” din Chișinău, apoi studiile de aspirantura la Universitatea de Stat din Moldova. Este doctor în științe filozofice. După absolvirea Institutului Agricol în anul 1962 își începe activitatea în câmpul muncii în calitate de agronom-șef, locțiitorul președintelui colhozului, secretar de partid, presedintele colhozului “Pobeda” din satul Copceac (pe atunci în raionul Taraclia). Din anul 1975 și până în anul 1979 activează în funcția de
Gheorghe Tabunșcic () [Corola-website/Science/305362_a_306691]
-
recesiunea economică din UTA Găgăuzia. În acea perioadă (1995-1999) au existat restante de ani de zile cu privire la plata salariilor, pensiile și salariile fiind achitate cu produse alimentare deteriorate și la prețuri exorbitante. Investițiile străine au fost reduse numeric, iar gospodăriile agricole au fost grevate de o serie de datorii, care au dus la blocarea activității financiare. Tabunșcic pierde alegerile din 22 august 1999 pentru funcția de Bașcan al Găgăuziei în confruntarea electorală cu Dumitru Croitor, obținând numai 38,46% din voturi
Gheorghe Tabunșcic () [Corola-website/Science/305362_a_306691]
-
pensiile și salariile fiind achitate cu produse alimentare deteriorate și la prețuri exorbitante. În domeniul agriculturii, a fost implementat programul "Pămînt" finanțat de către USAID, prin intermediul căruia s-a reușit achitarea unei părți din datorii și deblocarea activității financiare a gospodăriilor agricole. A avut loc creșterea activității investiționale, în special cu Turcia, Italia și Rusia, creându-se noi locuri de muncă într-o perioadă grea când cei mai activi cetățeni părăseau țara pentru a munci peste hotare. În anul 2001 accede la
Dumitru Croitor () [Corola-website/Science/305379_a_306708]
-
în domeniul economic; Conducător științific a peste 100 lucrări de licență și lucrări de disertație. Dintre lucrările publicate: • Agenda Consiliului Județean Olt, Sibiu, Editura Masib Srl, 1995, 104 p. (Coordonator); • Managementul activității economice și serviciilor publice regionale, Bucuresști, Editura Tehnică Agricolă, 1999, ISBN 973-9205-09-1, 228 p. (Unic autor); • Economia politică. Note de curs, Slatina, Editura Alutus, 1999, ISBN 973-98849-2-X, 312 p. (Coautor); • Agenda Consiliului Județean Olt, București, Editura Top Point/Paper 1999, 112 p. (Coordonator); • Economie Politică. Curs pentru studenți, Slatina
Marin Ionică () [Corola-website/Science/305473_a_306802]
-
unic); • Strategii și politici de remunerare, Craiova, Editura Universitaria, 2001, 297 p., ISBN 973-8043-96-3 (Coautor); • Management bugetar - economic, Slatina, Editura Alutus, 2002, 159 p., ISBN 973-99888-1-4 (Unic autor); • Management, Craiova, Editura Universitaria, 2003, 312 p., ISBN 973-8043-275-5 (Autor principal); • Consulting Agricol, Craiova, Editura Universitaria, 2003, 192 P. Isbn 973-8043-361-1 (Autor Principal); • Economia Județului Olt. Analiza - diagnostic 1990 - 2002. Agricultură - Bugete Locale - Industrie, Slatina, Editura Alutus, 2003, 191 p., ISBN 973-99888-9-X, (Autor principal); • Managementul proiectelor cu finanțare europeană, Craiova, Editura Universitaria, 2004
Marin Ionică () [Corola-website/Science/305473_a_306802]
-
Flora României conține 31 de specii spontane și cultivate ce aparțin la 12 genuri, iar flora Republicii Moldova conține 22 de specii spontane și cultivate ce aparțin la 11 genuri. le reprezintă una din familiile de plante cu o mare importanță agricolă, industrială și medicală. Ca plante alimentare se cultivă : cartoful (tuberculi), pătlăgelele vinete (fructe), pătlăgelele roșii (fructe), ardeiul (fructe). Ca plante industriale pentru frunze: tutunul, mahorca. Întrebuințările medicinale se bazează pe alcaloizii pe care îi conțin: atropina, hiosciamina, scopolamina ș.a. în
Solanacee () [Corola-website/Science/303426_a_304755]
-
Bacău, dar la vârsta de 6 ani s-a mutat împreună cu familia în Palestina, pe atunci parte a Imperiului Otoman. Părinții săi, Efraim Fishel Aharonson și soția sa, s-au aflat printre fondatorii așezării Zichron Yaakov, una dintre primele colonii agricole evreiești din Palestina. Era cel mai mare dintre cei șase copii ce supraviețuiseră în familia Aharonson. Patru din ei erau născuți încă în România: în afara lui Aharon - Alexander, Sara și Tzvi. Copiii mai mici, Shmuel si Rivka, s-au născut
Aaron Aaronsohn () [Corola-website/Science/303432_a_304761]
-
II-lea, care era interesat în descoperirea de bogății naturale și de aprecierea potențialului lor economic. În anul 1909, a fost invitat de Ministerul american al Agriculturii, iar cu sprijinul financiar al acestuia a înființat o mare stație de cercetare agricolă la Atlit, unde a creat o bibliotecă și a creat o bază de date asupra florei din regiune. Impresionat de munca lui Aaronsohn la Atlit, guvernatorul militar otoman al Siriei, Camal Pașa, a acceptat să-l primească în audiență la
Aaron Aaronsohn () [Corola-website/Science/303432_a_304761]
-
uneori în fața fiicei sale, și a rămas cu o grea tulburare psihică. Aaron a rămas în străinătate , unde fusese trimis pentru a obține ajutoare în scopul combaterii lăcustelor, și așa a scăpat cu viață. Autoritățile militare otomane au ocupat stația agricolă de la Atlit și au ars biblioteca lui Aaronson, manuscrisele precum și prețiosul său ierbar. Informații furnizate armatei britanice de către rețeaua "Nili" au ajutat pe generalul Edmund Allenby să declanșeze un atac surpriză la Beersheba și să înfrângă apărarea otomană din Gaza
Aaron Aaronsohn () [Corola-website/Science/303432_a_304761]
-
este pe ultimul loc la numărul infracțiunilor din Municipiul București ( comparativ cu celelalte sectoare ), fiind deci cea mai sigură zonă din București, conform acestor statistici. În sec. al XIX-lea, în sud, teritoriul Bucureștilor, considerat cu periferia sa mai mult agricolă, se întindea dincolo de linia de centură dar, administrativ, nu ținea de oraș. De aceea nu era cuprinsă nici în planul Borroczyn din 1854. Harta topografică Satmari din 1864 o reprezintă însă clar: se întindea de la centură pe 1-2 km către
Cartierul Ferentari () [Corola-website/Science/303438_a_304767]
-
către est și foarte puțin către nord și vest. Dincolo de linia de centură se găsesc mai multe străzi care definesc marginile teritoriului orașului: Sebastian - Ferentari - Șerban Vodă, Șoseaua Olteniței. Zona periferică a Bucureștilor din acea vreme avea un caracter exclusiv agricol (mai ales podgorii și livezi). Structura spațiului geografic respectiv se caracteriza printr-o rețea de drumuri mari, reprezentate pe hartă, de poteci neindicate și de gospodării, crame și conace în lungul drumurilor sau risipite neregulat înăuntrul viilor. Era o structură
Cartierul Ferentari () [Corola-website/Science/303438_a_304767]
-
livezi). Structura spațiului geografic respectiv se caracteriza printr-o rețea de drumuri mari, reprezentate pe hartă, de poteci neindicate și de gospodării, crame și conace în lungul drumurilor sau risipite neregulat înăuntrul viilor. Era o structură împrăștiată, corespunzătoare unei funcțiuni agricole, dar și semiindustriale (fabricarea vinurilor și rachiurilor în general, conservarea fructelor). Desigur că, prin structură, peisaj și funcțiuni, periferia nu putea fi considerată oraș. Astfel, din studiul hărților, putem observa că în 1871 zona ocupată azi de cartier era ocupată
Cartierul Ferentari () [Corola-website/Science/303438_a_304767]
-
semiindustriale (fabricarea vinurilor și rachiurilor în general, conservarea fructelor). Desigur că, prin structură, peisaj și funcțiuni, periferia nu putea fi considerată oraș. Astfel, din studiul hărților, putem observa că în 1871 zona ocupată azi de cartier era ocupată de terenuri agricole cu foarte puține case înspre Calea Craiovei. Calea Ferentarilor începea de la intersecția cu Calea Craiovei unde se afla Bariera Craiovei. Pe un plan din 1911 și o hartă din 1914 se poate observa un proces de densificare a zonei și
Cartierul Ferentari () [Corola-website/Science/303438_a_304767]
-
majoritate au fost create în vederea speculei și subliniază resursele financiare relativ limitate ale celor care s-au așezat în aceste locuri precum și faptul că, încă de la început, locuitorii acestui cartier au avut preocupări de natură urbană, implicarea lor în activități agricole fiind aproape nulă. Observații făcute pe teren. Cercetarea directă a cartierului va aduce completarea - pe cât e posibil - a celor date de plan. Pentru a străbate cartierul în lung, dinspre cartierul Rahova spre Zețari, e nevoie de circa 40 minute iar
Cartierul Ferentari () [Corola-website/Science/303438_a_304767]