15,810 matches
-
în care realismul, înțeles ca un set de reguli practice ale culturii diplomatice a comunității statelor, așa cum s-a dezvoltat ea în ultimele cîteva secole, s-a transformat în suportul științific principal al unei noi științe sociale, apărută în contextul academic și politic al unei noi superputeri. Dintr-o astfel de perspectivă, consider că gîndirea realistă influențează noua diplomație și noua știință socială americană de după 1945. Dar încerc să clarific în această carte și influența preocupărilor politicii externe americane și chiar
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
1945. Dar încerc să clarific în această carte și influența preocupărilor politicii externe americane și chiar a tradiției pozitiviste a științelor sociale asupra evoluției gîndirii realiste. Nu vreau să insinuez, însă, că evoluțiile teoretice ar fi fost planificate de comunitatea academică americană sau că teoriile internaționale ar fi fost astăzi mai bune dacă disciplina s-ar fi dezvoltat altundeva. Luînd ca un fapt preponderența acestei cercetări într-o anume țară, prezentul studiu spune pur și simplu că preocupările politice și academice
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
academică americană sau că teoriile internaționale ar fi fost astăzi mai bune dacă disciplina s-ar fi dezvoltat altundeva. Luînd ca un fapt preponderența acestei cercetări într-o anume țară, prezentul studiu spune pur și simplu că preocupările politice și academice legitime ale unei comunități academice au avut un impact major asupra evoluției disciplinei și a principalei orientări din cadrul ei. Pentru a-și atinge scopul, această lucrare trebuie să lege două istorii: o istorie interioară a principalelor dezbateri realiste și o
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
internaționale ar fi fost astăzi mai bune dacă disciplina s-ar fi dezvoltat altundeva. Luînd ca un fapt preponderența acestei cercetări într-o anume țară, prezentul studiu spune pur și simplu că preocupările politice și academice legitime ale unei comunități academice au avut un impact major asupra evoluției disciplinei și a principalei orientări din cadrul ei. Pentru a-și atinge scopul, această lucrare trebuie să lege două istorii: o istorie interioară a principalelor dezbateri realiste și o istorie exterioară, strîns legată de
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
să fim conștienți de modul în care sînt structurate dezbaterile noastre, ceea ce ne va permite să detectăm asumpțiile metodologice și teoretice implicite. Această conștiință reflexivă a devenit cu siguranță din ce în ce mai semnificativă, de cînd limbajul realist este folosit frecvent în textele academice neteoretice și în dezbaterile politice contemporane. În al doilea rînd, trebuie să ne educăm capacitatea de a traduce o teorie, fie și incomplet, în limbajul alteia și să ne privim propriile asumpții și cu ochii altora. Aceasta este abilitatea hermeneutică
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Partea a II-a, teoriile realiste din economia politică internațională sînt puse în legătură cu preocupările Statelor Unite referitoare la declinul hegemonic și la funcționarea economiei politice globale. Structura de bază a cărții derivă din concentrarea asupra realismului ca fiind deopotrivă o comunitate academică și o practică. De aceea, istoria internă a evoluției gîndirii realiste, expusă în prima și a doua parte, este încadrată și punctată cu anumite capitole - secțiunea introductivă, interludiul și secțiunea finală - care prezintă în mod explicit relațiile dintre înțelegerea de
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
a evoluției gîndirii realiste, expusă în prima și a doua parte, este încadrată și punctată cu anumite capitole - secțiunea introductivă, interludiul și secțiunea finală - care prezintă în mod explicit relațiile dintre înțelegerea de sine și criteriile de dezvoltare ale mediului academic. Aici realismul și reflecția disciplinei asupra ei însăși formează încă un întreg coerent. Cîteva decenii mai tîrziu, situația se va schimba. În Interludiu, care discută realismul în contextul crizei anilor '70, acesta își va pierde statutul său paradigmatic și va
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
într-o carte, din care o parte a prins contur în toamna lui 1991, cînd împărțeam un apartament - și idei - în Fiesole. Cel mai mult datorez nenumăratelor discuții cu soția mea Anna Leander. Răpindu-și mult timp din munca ei academică pentru a se consacra preocupărilor mele, ea a făcut această carte posibilă. Deși în multe privințe această carte se îndepărtează de cursurile ținute la Cracovia, ea rămîne legată de acea experiență deosebită. În iulie 1991, după ce URSS atacase Lituania și
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
le-au revizuit continuu, pe măsură ce descopereau lipsuri conceptuale sau logice și constatau că asumpțiile fundamentale și explicațiile obținute pe baza lor nu corespundeau realității empirice. În al doilea rînd, această dezbatere internă a avut loc într-un mediu politic și academic specific. Teoretizările realiste formau și erau la rîndul lor formate de preocupările politice interna-ționale ale SUA și de criteriile științifice caracteristice comunității academice a științelor sociale americane. Înțelegerea realismului ca relație între o istorie interioară și una exterioară este inspirată
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
realității empirice. În al doilea rînd, această dezbatere internă a avut loc într-un mediu politic și academic specific. Teoretizările realiste formau și erau la rîndul lor formate de preocupările politice interna-ționale ale SUA și de criteriile științifice caracteristice comunității academice a științelor sociale americane. Înțelegerea realismului ca relație între o istorie interioară și una exterioară este inspirată din filosofia științei. Ea se bazează în special pe conceptul de paradigmă al lui Thomas Kuhn. Dubla istorie urmează gîndirea lui Kuhn sub
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
parte a acestui capitol va discuta conceptul de paradigmă, așa cum l-a înțeles Kuhn și va prezenta cadrele unei sociologii istorice a realismului. Lucrarea mea urmărește schimbul dintre dezbaterile conceptuale interne și contextul extern al gîndirii realiste, concentrîndu-se asupra comunității academice în măsura în care aceasta constituie legătura necesară dintre cele două istorii. Așadar este o sociologie istorică ce nu ascunde faptul că își fixează cu bună știință limitele. Este istorică, întrucît ideile sînt înțelese în contextul evoluției dezbaterilor academice. Cel mai adesea, aceste
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
realiste, concentrîndu-se asupra comunității academice în măsura în care aceasta constituie legătura necesară dintre cele două istorii. Așadar este o sociologie istorică ce nu ascunde faptul că își fixează cu bună știință limitele. Este istorică, întrucît ideile sînt înțelese în contextul evoluției dezbaterilor academice. Cel mai adesea, aceste dezbateri au interferat cu dezvoltarea istorică a politicii externe a SUA de după război. Este sociologică, pentru că perspectiva sa asupra evoluției realismului nu presupune doar referirea la dezbaterile savante, văzute ca avînd loc într-un vid social
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
istorică a politicii externe a SUA de după război. Este sociologică, pentru că perspectiva sa asupra evoluției realismului nu presupune doar referirea la dezbaterile savante, văzute ca avînd loc într-un vid social, ci și la schimbarea concepției despre sine a comunității academice și a indivizilor care o compun. Este o sociologie istorică limitată, întrucît nu are în atenție toate mediile sociale și politice relevante pentru disciplina relațiilor internaționale, din interiorul și din afara SUA, și nici organizarea sa materială - ambele ar fi fost
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
o disciplină ca aceasta. Domeniul relațiilor inter-naționale, care a căpătat formă în primii ani de după al doilea război mondial, și-a asumat de cele mai multe ori ca atare agenda cercetărilor realiste. Doar atunci cînd autoritatea realismului a început să decadă, comunitatea academică a devenit conștientă de măsura în care asumpțiile întregii discipline au fost preluate tacit din realism. Confuzia dintre realism și relațiile internaționale, specifică perioadei de început a disciplinei, a fost posibilă, așa cum am arătat aici, datorită faptului că realismul a
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
de o criză endemică de identitate, la care asumpțiile realiste ar putea oferi o soluție. Acestea au fost folosite la început pentru a apăra independența legitimă a disciplinei. Pe de altă parte, susținerea instituțională a disciplinei și a comunității sale academice a influențat din ce în ce mai mult dezbaterile interne asupra asumpțiilor realiste. Suprapunerea dintre disciplină și teorie a avut efecte în ambele direcții. REALISMUL CA PARADIGMĂ INIȚIALĂ A RELAȚIILOR INTERNAȚIONALE De-a lungul ultimelor decenii, disciplina relațiilor internaționale a început să reflecteze mai
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
În general vorbind, există două aspecte ale acestui concept: unul referitor la conținutul acestor achiziții și altul referitor la grupul de practicieni pentru care paradigma funcționează ca un instrument de legitimare și de definire a disciplinei respective. El definește consensul academic, care este însăși esența disciplinei (vezi și Gutting 1980: 1-2). Primul aspect, conținutul paradigmei, ilustrează ideea unei logici interne, a unei viziuni asupra lumii care orientează cercetarea, definește problema care urmează a fi rezolvată și sugerează metoda de folosit. Pentru
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
referitoare la paradigme implică întotdeauna întrebarea: Care problemă este mai semnificativă pentru a fi rezolvată?" (Kuhn 1970a: 110). Aceasta conduce direct la cel de-al doilea aspect al paradigmei, anume legătura ei cu contextul istoric și funcțiile ei în comunitatea academică. Fără paradigmă nu poate exista comunitate academică, nici disciplină bine întemeiată (Kuhn 1970a: 19) și nici știință matură. Într-o anumită privință, analiza paradigmelor trebuie să înceapă cu delimitarea sociologică a grupului corespunzător ei. Într-un pasaj mai puțin cunoscut
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
problemă este mai semnificativă pentru a fi rezolvată?" (Kuhn 1970a: 110). Aceasta conduce direct la cel de-al doilea aspect al paradigmei, anume legătura ei cu contextul istoric și funcțiile ei în comunitatea academică. Fără paradigmă nu poate exista comunitate academică, nici disciplină bine întemeiată (Kuhn 1970a: 19) și nici știință matură. Într-o anumită privință, analiza paradigmelor trebuie să înceapă cu delimitarea sociologică a grupului corespunzător ei. Într-un pasaj mai puțin cunoscut, Kuhn scria: "O paradigmă guvernează în primul
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
discutată în această secțiune, iar realismul în criză va fi discutat în Interludiu (capitolul 8). Descrierea pe care o face Kuhn funcției paradigmei pare să corespundă destul de bine dezvoltării realismului și a disciplinei sale, relațiile internaționale. Dacă analizăm comunitatea științifică academică (adică activitățile sale în universități și instituții sau în dezbaterile publice), resursele disponibile pentru această activitate și obiectivele comune spre care este direcționată activitatea, putem observa cîteva similarități în dezvoltarea teoriei internaționale după primul și după al doilea război mondial
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
dezvoltat o nouă disciplină. Totuși există o diferență semnificativă între școala americană și comunitatea științifică britanică, anume în ce privește legăturile lor cu politica (cele ce urmează se bazează în mare măsură pe Hoffmann 1977; vezi și Smith 1987, Grosser 1956). Comunitatea academică americană se caracteriza prin trei elemente: o perspectivă științifică asupra științelor sociale; preponderența savanților emigrați din Europa, cu rădăcini istorice adînci, care "doreau să găsească sensul catastrofei care îi dezrădăcinase și, eventual, calea spre o lume mai bună" (Hoffmann 1977
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
a fost recreată în America, după război, teoria sa de bază - realismul - oferea un aparat conceptual care făcea cu putință identificarea unui obiect distinct. Realismul a devenit astfel inevitabil legat de imaginea despre sine a disciplinei și a comunității sale academice. O disciplină fără o abordare proprie Reprezentarea generală din ce în ce mai răspîndită care stă la baza diviziunii domeniilor de activitate ale diferitelor abordări din științele sociale este următoarea: în timp ce obiectul cercetării poate fi comun (de exemplu studiul societății), metodele și finalitățile sînt
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
relațiile internaționale au folosit două metode de a defini o astfel de abordare internaționalistă independentă și ambele sînt legate de tradiția realistă. O definiție derutantă a relațiilor internaționale: cea după obiectul cercetării Modalitatea cea mai obișnuită de a compartimenta activitatea academică se baza pe împărțirea lumii socialului în sfere distincte. Deosebirea dintre aceste sfere avea în vedere în primul rînd obiectul de studiu și mai puțin metodele și finalitățile. Definirea și întemeierea clasică a relațiilor internaționale a fost făcută cu referire
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
preocupări tradiționale au început să aibă nevoie de o justificare explicită. Justificările au fost însă și prilejul unei binevenite delimitări de alte științe. Realismul a devenit definitiv legat de conceperea de sine a acestei discipline științifice și a comunității ei academice. Capitolele acestei cărți ilustrează cîteva încercări de a restabili independența relațiilor internaționale față de alte științe sociale; la drept vorbind, de "științele sociale" ca atare. La început, fondatorii disciplinei aveau mai ales interesul să păstreze dreptul și economia pentru cazuri de
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
modalitatea de cercetare proprie disciplinei relațiilor interna-ționale. Cu alte cuvinte, pentru o disciplină cu probleme endemice de identitate, teoretizarea realistă a definit inițial - și apoi a devenit strîns legată de ele - limitele obiectului său de cercetare și ale comunității sale academice. CONCLUZIE Realismul este înțeles aici ca încercarea de a transforma regulile practicii diplomatice din secolul al XIX-lea în legi științifice ale unei științe sociale care s-a dezvoltat mai ales în Statele Unite. Prezentul studiu asupra realismului este inspirat de
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
legitimă (standardele), paradigmele definesc de asemenea și comunitatea competentă de cercetători. Dacă avem în atenție comunitatea de cercetare din disciplina relațiilor internaționale de după 1945, evoluția realismului prezintă două aspecte esențiale: istoria internă a rafinărilor și respingerilor conceptuale, ancorată în mediul academic și politic al comunității academice respective și răspunzînd provocărilor sale. Particularitățile cu totul speciale ale realismului în relațiile internaționale fac din conceptul de paradigmă al lui Kuhn ceva care prezintă un real interes pentru studiul acestuia. Ca știință socială care
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]