17,219 matches
-
bunici. FIȘE DE EVALUARE CLASA a III-a 1, Puneți semnele de punctuație corespunzătoare În textul următor: "Pe drum Întâlni fel de fel de vietăți iepuri greieri furnici Hei o strigă pe neașteptate un arici mic mic de tot Unde alergi așa fată de fum Mă duc să caut niște lucruri frumoase ca mine pentru odaia noastră răspunse fata Mai frumoase decât frunzele din scorbura mea se miră ariciul" (Eugenia Zaimu - „Fata de fum”) 2. Dezvoltați propozițiile simple din exercițiul următor
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
cuvântul alb: - alb ca laptele: - i-a scos păr alb: ................ - a făcut noapte albă; ........... - strânge bani albi pentru zile negre: ............ - s-a făcut alb la față : ......................... 4. Imaginează-ți că și lucrurile se comportă ca ființele. Ce fac ele ? - norii: aleargă, plâng, se ascund, ................... - soarele: .............................................pădurea: COMPUNERI REALIZATE DE ELEVI I. COMPUNERI DUPĂ IMAGINI Jocul cu focul Mioara și fratele ei se joacă cu focul. Deodată, Alin a scăpat chibritul aprins din mână. Ce necaz! Covorul a luat foc. Mama a
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
prin curte, dar se uită mereu spre pădure, parcă l-ar striga cineva. Într-una din zile, a ieșit din curte, s-a apropiat de pădure și, În salturi ușoare, a pătruns În adâncul ei. Copiii l-au strigat, au alergat după el, dar nu l-au mai văzut. După câteva luni, În fiecare seară se apropia de casa pădurarului un cerb mare cu coarnele ramuroase. Toți și-au dat seama că acela era puiul de căprioară. Iosip Adriana - cls. a
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
Anca - cls. a IV-a F X. COMPUNERI PRIN ANALOGIE De vorba cu un ghiocel Soarele Își face loc printre norii cenușii, trimițând câteva raze spre Întinderile albe. Haina albă a pământului Începe să se destrame În firicele argintii care aleargă la vale. - Clinc - clinc! se aude deoadată un sunet cristalin. - Cine poate fi? Este un ghiocel mic și plăpând. Și-a scos căpușorul de sub zăpadă și caută soarele. M-am apropiat de el și l-am mângâiat.Tremura de frig
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
pe patru roți în incinta spațiului sacru dintre zidurile acesteia. Paznicul (altminteri un individ posac, plictisit și foarte lent în a deschide cu adevărat bariera de la intrare în afara zilelor de hram) se activează spontan la orice mic gest al șoferilor, alergând sprinten cu un teanc de pachete de bancnote de un leu în mâna stângă. Pe lângă tarabele cu obiecte religioase se pot observa și alți vânzători, rromi în marea lor majoritate, care propun trecătorilor nuga, halviță sau covrigi. Flori de sezon
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
barat cu garduri de fier, oamenii închiși acolo privesc alaiul excitați și resemnați totodată. Clopotele Catedralei bat intens, tot mai intens, fundalul sonor este copleșitor. Echipele de televi ziune, cu camerele ridicate deasupra capetelor, încearcă să surprindă momentul în direct, alergând haotic pe lângă racla lucind în mii de ape metalice, protejată de un dublu cordon, de preoți și jandarmi. Curând, lumina torțelor este anihilată de cea a lămpilor camerelor de filmat. Încă o dată, resimt acut faptul că mă găsesc singur pe
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
care o are în grijă să găsescă atâta energie în ea pentru a putea însufleți bucata aceea de lemn ce dă de fapt ritm și coeziune întregului cortegiu. Cortegiul avansează, plin de lumini și culoare, iar eu mă opresc și alerg, la propriu, înapoi spre curtea Mitropoliei, să văd ce se întâmplă cu rândul care a rămas în suspans, așteptând întoarcerea celor două racle, o dublă încărcătură sacrală ce-și va găsi locul sub baldachinul împodobit fastuos cu flori proaspete. Ajung
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
rândul de așteptare. Persoanele care nu pot sau nu vor să aștepte întind unor tineri seminariști, peste gardul de fier plasat lângă baldachin, obiecte de îmbrăcăminte. Băieții au brațele pline de eșarfe, batiste, pulovere de lână, costumașe de copii, cămăși. Aleargă cu ele repede până la raclă, așteaptă un moment favorabil pentru a le „plimba” puțin pe deasupra, astfel încât impregnarea cu sacrul rezidual să fie completă. Le redistribuie proprietarilor de drept cu gesturi largi, dar foarte atente și agile, sub privirile îngăduitoare ale
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
dau din puținul lor. Acolo e și mai criză ca aici !” Mai are și alte surse de venit, la Iași mai vinde și sticle de plastic goale pentru agheasmă, dar nici activitatea aceasta nu-i aduce prea mulți bani, „ne aleargă comunitarii, spun că luăm sticle de la ghena de gunoi, dar nu-i așa, noi le spălăm bine înainte, ce, ne batem noi joc de om ?”. Pe platoul din spatele catedralei, surprind o scenă sublimă, un fel de cadou de final de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
mă întreabă cineva. Sistemul de bagaje și obiecte ale pelerinului. O schimbare : flori de plastic în ghivece. Covoarele nu se mai „calcă” acum din cauza aglomerației. Imediat ce ajung la Iași, după o lungă și obositoare călătorie pe șoselele improbabile ale României, alerg spre Mitropolie, unde sunt prezent în jurul orei 13.00. Cerul este închis, nu plouă pentru moment, dar se anunță averse spre sfârșitul zilei și la noapte. Ca de obicei, mă izbește, amețitor, mirosul amestecat de tămâie, busuioc, flori de toamnă
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
mare pericol de a fi udate de ploaie. Răspund cu plăcere cererii lor, dar așa cum mă asteptam, toate micile magazine din jur sunt în ruptură de stoc, nu mai există niciun sac de plastic din cauza cererii cauzate de ploaie. Așa că alerg până la Hala Centrală, cam la 800 de metri mai departe, de unde revin cu mult râvniții saci de plastic. Călugărița cea timidă vrea să-mi dea înapoi contravaloarea lor, eu refuz cu obstinație, apoi se gândește să-mi ofere „ceva pentru
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
mână. Amândoi sunt îmbrăcați foarte special, în haine de plastic negre, lucioase, mulate pe corp, parcă sunt doi delfini eșuați pe uscat sau membri ai celebrelor trupe SEAL, în plină intervenție urbană. La fel ca și alți pelerini cu experiență, aleargă pentru a intra cât mai rapid în rând, știu că în astfel de cazuri orice minut de „contemplație” inutilă înseamnă zeci de minute de așteptare efectivă în plus. Apuc totuși să aud cum el, băiatul, îi spune iubitei sale cu
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
o bancă de lângă trapeza mănăstirii, pe ușa căreia are loc un du-te-vino permanent de oameni ce iau masa, de la simpli pelerini la jandarmi din corpul de pază, veniți mai mult să se încălzească. Maicile de la mănăstire și tinerele de la seminar aleargă și ele în toate părțile, slujba se va termina în curând, iar arhiereii prezenți, însoțiți de „oficialități”, vor trebui să ia masa. O aud pe una dintre ele spunând panicată : „Cum servește Preasfințitul salata, cu ulei de măsline, lămâi sau
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
siguranțe duhovnicești”, cum este cazul prea deselor „pelerinaje la moaște, fără a cunoaște rostul lor în închinare, este cazul alergării la diferiți duhovnici asupra cărora nu ai lămuriri duhovnicești, ci numai zvonuri de îmbărbătare. Falsificarea pelerinajului naște falși pelerini care aleargă prin spațiile sfințeniei, dar care nu reușesc să decanteze nicio virtute, nu reușesc să discearnă nicio calitate, să rețină nicio frântură de învățătură. Dar care se întorc acasă convinși de utilitatea gestului, aureolați de false structurări ale respectului sociopastoral pentru
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
frică să nu fie Înhățat și trimis undeva la muncă. Era foarte frig - atât de frig, Încât pe pereți era mereu un strat de gheață. Mama s-a Îmbolnăvit de tifos exantematic, nu prea aveam bani pentru medicamente și hrană. Alergam cât puteam pe la dentiștii care o duceau mai bine, lucrau chiar, dar primeau și ajutoare de la rudele din țară. M-a ajutat mult dentistul Mohr, deportat din Vatra Dornei - m-a ajutat să pot vinde puținele materiale dentare pe care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Din fericire, și poate că unchiul meu știa acest lucru, În Șargorod ajunsese Înaintea noastră convoiul celor evacuați din Suceava. Deci erau evrei care ajunseseră În Șargorod Înaintea celor din Câmpulung. Printre aceștia era o familie din Câmpulung... A venit alergând o doamnă din Câmpulung, cunoscută nouă... Sunt și astăzi prietenă cu fiica lor - ei trăiesc În Israel... Și ne-a cules, pe mine și pe vărul meu, și ne-a băgat În casa În care erau ei adăpostiți... Ea vă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Și omul trebuie să supraviețuiască chiar dacă creierul său i-a acordat puterea de a domina lumea fizică. Stresul este un un exemplu tipic de alterare psihoneuroendocrină care influențează sistemul imun și determină vulnerabilitatea corpului la infecții, alimentație și cancer. Bolnavii aleargă spre un imaginar paradis inducând un refugiu artificial prin medicație și droguri. Controlul anxietății își găsește rădăcinile în multe religii. Marii Maeștri ai acestora arată calea pentru a atinge liniștea prin dezvoltarea și controlul conștiinței, pentru reintegrarea în Grădinile Raiului
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
sunt înainte de orice bazate pe felul în care noi interpretăm senzațiile ce ne vin din exterior. Dar este indiscutabil că această interpretare este legată de educația noastră și de cultura noastră. Cu titlu de exemplu, atunci când vedeți un câine negru alergând către voi, nu vă îndoiți că este vorba de un câine și că acesta este negru. Însă dacă presupuneți că ați fost învățați că animalul pe care îl numiți câine astăzi este o pisică, și culoarea pe care acum ați
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
meu înlemnit, ultimul, de bătrân, de piatră. Tristețea mea aude nenăscuții câini pe nenăscuții oameni cum îi latră. O, numai ei vor fi într-adevăr! Noi, locuitorii acestei secunde suntem un vis de noapte, zvelt, cu-o mie de picioare alergând oriunde 877. Haosul visului poate fi un motiv liric de scufundare în sensuri distorsionate. E o sugestie pe care poetul o manipulează, fiind la rându-i rob viziunii sale. Haosul gândurilor încearcă prin amintiri să subjuge un creier ale cărui
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
But he who kisses the joy as it flies Lives in eternity-s sun rise920. Un zbor, o alergare, înotul prin ape și aer, o metamorfoză a spiritului înnobilat în trup și a trupului purtător de suflet întru Marele Spirit Cosmic. Aleargă un suflet din hotar în hotar: Toamna. Și nimeni nu-i dă vreun semn. Că-i capăt de blestem. Vai Doamne, câtă armonie, în lumea răsturnată Din clopot ca un zar Mă-ntorc cu capu-jos. Privesc. Nimic nu pare
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
și larmă pătrunde-n mers regal În orișice palate, în fiece spital 998. Nu departe de adevăr, nunta se pregătește pentru a împlini voința contrariilor: Soarele și Luna, sub binecuvântarea celorlalți luminători ai cerului împlinesc menirea duală a creației universale. Aleargă să se împreune cerul și pământul De măini se prind și se sărută Din cosmos renăscut valurile, vântul În așteptarea cuvântului de-alint mi-e fruntea torță udă. Și când în iubire soarele și luna se întrepătrund O clipă de
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
când în iubire soarele și luna se întrepătrund O clipă de-ntuneric ne închide ochii. Nu le privi momentul de înălțare în amurg E doar o dimineață, și orb ai să rămâi de-ncerci să furi din flăcările strălucitoarei rochii. Aleargă să ne împreune plângând iar după noi Și stelele, Cuvântul, divinul strop umil din ploi999. Pe curcubeul ce amestecă lumina în muzica sferelor, cristale ale universului, sufletele noastre eliberate de trup acced spre începuturi. Sulful alchimic îmbinat adeseori cu mercurul
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
fosta prefectură), unde își va aduce operele și sculptorul fălticenean Ion Irimescu. Dna Ciurea se află la București, la fiul ei Alexandru Ciurea (Str. Vincențiu Babeș nr. 3, sector 6). Pentru perioada de iarnă, căci îi este foarte greu să alerge în oraș la cumpărături. Îmi îngădui să vă întreb, dacă nu aveți cumva compozițiile lui Victor Manoliu (văr al profesorului), pe versuri de Eminescu. Dacă da, am dori să îmbogățim patrimoniul muzical al Fălticenilor. Aceasta, bine înțeles, dacă nu aveți
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
românești. Ați fost martorul unor evenimente. Aveți o remarcabilă putere de evocare. Cartea, o dată luată în mână, cu greu te poți dezlipi de ea. E și normal să se epuizeze ediția atât de repede. Bucureștenii - în special - au avut ce alerga, ca să și procure lucrarea. Volumul Dv. a ajuns la Fondul documentar al „Galeriei oamenilor de seamă” și va servi, într-adevăr, ca îndreptar de viață pentru tineretul acestui oraș. Folosesc prilejul spre a vă mulțumi pentru frumoasele aprecieri la adresa mea
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
31.XII.1977 (Stimate tovarășe Dimitriu), M-am gândit la apreciata Dvs. muncă de cercetător, când găseați „bijuterii strălucitoare”, de care puțini își dădeau seama cât sunt de scumpe. În Fălticeni, de la marginea „Împărăției apelor” și până-n „Dumbrava minunată”, ați alergat și ați găsit multe din tot ce a fost valoare pentru literatură, pentru frumos, în sine. Noi, cei cunoscuți ai Dvs., avem toată admirația pentru ceea ce faceți și vă urăm Dvs. și soției, ani mulți de viață, cu sănătate. Mulțumiri
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]