15,443 matches
-
baza alimentării locuitorilor de la sate. Particularitățile alimentației depindeau de gospodăria auxiliară, care asigura familia țărănească cu principalele produse. Prin urmare culturile cerealiere (grîul, secara, mălaiul, porumbul), leguminoasele (fasole, mazăre), cucurbitaceele (pepeni verzi, pepeni galbeni, dovleci), legumele (varză, ceapă, ridiche, usturoi, cartofi, ardei), fructele (prune, pere, mere, caise) și, bineînțeles carnea și produsele lactate erau componente ale mîncării. Totuși alimentația țăranilor depindea și de anotimp. În fiecare sezon erau bucate specifice. De exemplu, printre bucatele tradiționale, consumate primăvara erau: tocana de urzici
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
exemplu, printre bucatele tradiționale, consumate primăvara erau: tocana de urzici, borșul verde, zeama din carne de miel, cașul ș.a. Vara și toamna țăranii se alimentau, în special, cu legume proaspete și produse lactate. Pentru iarnă și primăvară făceau rezerve de cartofi, morcovi, leguminoase, ceapă, diverse murături, brînză de oi, slănină. În perioada lucrărilor pămîntului, țăranii mîncau direct în cîmp, luînd cu sine la deal pîine, brînză, slănină, ceapă, carne și chiar mîncare caldă. Întorcîndu-se seara mîncau de asemenea bucate calde: mămăligă
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
brînză de oi, slănină. În perioada lucrărilor pămîntului, țăranii mîncau direct în cîmp, luînd cu sine la deal pîine, brînză, slănină, ceapă, carne și chiar mîncare caldă. Întorcîndu-se seara mîncau de asemenea bucate calde: mămăligă, borș, supă, diverse bucate din cartofi, carne, paste făinoase de casă (tocmagi), legume murate, lactate. Caracterul alimentației era influențat și de interdicțiile religioase. Din această cauză țăranii consumau iarna și primăvara preponderent vegetale. Se respecta postul înaintea Сrăciunului și înaintea Sfintelor Paști. La începutul secolului trecut
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
Сrăciunului și înaintea Sfintelor Paști. La începutul secolului trecut cele mai răspîndite bucate la Alcedar erau: borș gros sau borș scăzut (borș des cu varză și crupe de porumb, cu untdelemn sau untură), serbușcă (din zer de oaie), fasole făcăluite, cartofi înăbușiți, varză scăzută (varză înăbușită cu carne), tocană de urzici, cartofi copți, mămăligă, mălai, nălăvancă și multe altele. La felul doi serveau: balabuște cu usturoi și învîrtită. Învîrtita se prepara cu brînză, varză sau bostan. Se mai cocea învîrtită cu
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
răspîndite bucate la Alcedar erau: borș gros sau borș scăzut (borș des cu varză și crupe de porumb, cu untdelemn sau untură), serbușcă (din zer de oaie), fasole făcăluite, cartofi înăbușiți, varză scăzută (varză înăbușită cu carne), tocană de urzici, cartofi copți, mămăligă, mălai, nălăvancă și multe altele. La felul doi serveau: balabuște cu usturoi și învîrtită. Învîrtita se prepara cu brînză, varză sau bostan. Se mai cocea învîrtită cu ceapă, mărar, nucă cu zahăr, cartofi și diferite dulcețuri. În ceea ce privește alimentația
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
cu carne), tocană de urzici, cartofi copți, mămăligă, mălai, nălăvancă și multe altele. La felul doi serveau: balabuște cu usturoi și învîrtită. Învîrtita se prepara cu brînză, varză sau bostan. Se mai cocea învîrtită cu ceapă, mărar, nucă cu zahăr, cartofi și diferite dulcețuri. În ceea ce privește alimentația de astăzi, putem spune că această a evoluat într-o măsură foarte mică. Cele mai gustoase bucate se prepară cu ocazia diferitor sărbători: de Paști, Anul Nou, Hramul satului, Crăciun nunți, cumătrii și cu alte
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
a evoluat într-o măsură foarte mică. Cele mai gustoase bucate se prepară cu ocazia diferitor sărbători: de Paști, Anul Nou, Hramul satului, Crăciun nunți, cumătrii și cu alte ocazii. Se pregătesc bucate tradiționale: răcituri, miel, găină umplută, sarmale, saralii, cartofi cu carne, precum și alte feluri, intrate în obicei odată cu trecerea anilor. Pe parcursul mai multor secole pîinea era coaptă din mălai. Pe timpul lui Dimitrie Cantemir (înc. Sec. VIII) pîinea coaptă din mălai se consuma zilnic. Ea se cocea din făină de
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
multor secole pîinea era coaptă din mălai. Pe timpul lui Dimitrie Cantemir (înc. Sec. VIII) pîinea coaptă din mălai se consuma zilnic. Ea se cocea din făină de calitate joasă cu adaos de tărîțe, făină de porumb și orz, pireu de cartofi sau dovleac. Pentru ca aluatul să creasă se mai adaugă și botcală (drojdii), pregătită din resturi de aluat de la copturile precedente. O astfel de pîine era tare și grea. Pîinea din făină de grîu era considerată de țărani un lux și
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
neapărat să relatezi o poveste sau o pătăranie cît mai hazlie. Era o veselie nemaipomenită: se păcăleau unul pe altul ca să nu adoarmă. Dacă era veselie, somnul trecea pe lîngă ei. Cînd se zorea, stăteau la masă, mîncau mălăieș, sarale, cartofi. Iar cînd vroiau să plece, erau serviți cu 2-3 pahare de vin ca să mai rămînă. În afară de baluri, la Paști și la Crăciun, se organizau și horele, care se făceau acolo unde se găsea un spațiu mai larg. Un astfel de
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
raionul Șimleul Silvaniei. Perioada comunistă și-a lăsat amprenta prin colectivizarea satelui, iar tot în acest timp s-a pus în continuare bazele centrului administartiv-cultural al comunei în satul Sâg. Satul Sâg are o economie preponderent agricolă unde culturile de cartof și cerealiere sunt predominante, iar creșterea animalelor, în special a bovinelor, este susținută de ponderea mare a pășunilor din totalul terenului agricol de la nivelul comunei. Ramurile importante în gospodăriile individuale sunt zootehnia și pomicultura. Datorită condițiilor prielnice oferite de relieful
Sâg, Sălaj () [Corola-website/Science/306058_a_307387]
-
a oamenilor de rând, greutățile economice ale unei economii în tranziție și presiunea dezastrelor naturale au contribuit cu toate la exacerbarea problemelor în Europa Centrală. Eșecul înregistrat de majoritatea guvernelor în tratarea crizei alimentare din anii 1840 cauzată de mana cartofului (legată și de Marea Foamete din Irlanda) și de câțiva ani de vreme nefavorabilă au încurajat pe mulți să creadă că cei bogați și puternici nu au niciun interes față de problemele lor. Cei cu autoritate erau îngrijorați de tulburările sociale
Unificarea Germaniei () [Corola-website/Science/306173_a_307502]
-
condițiile economice de după război. Creșterea trandafirilor era costisitoare deoarece după tehnica utilizată trandafirii trebuiau replantați odată la 4-5 ani pentru a evita scăderea calităților nutritive ale solului. După îndepărtarea trandafirilor, solul era acoperit cu îngrășăminte animale, apoi era cultivat cu cartofi. După un an, se cultiva fasole sau mazăre iar în toamna următoare trebuia arat adânc înainte de a se replanta trandafiri. Toate aceste operații necesitau eforturi și cheltuieli importante. Cu toate acestea, în 1927 când Dr. Brada a vizitat din nou
Maria Henrieta Chotek () [Corola-website/Science/304888_a_306217]
-
cu ocazia inaugurării grădinii de trandafiri de pe dealul Petřín din Praga, Prof. Karl Domin era nevoit să constate: „Rozariul de la Dolná Krupá este departe de ceea ce era odinioară. Parcul este pe cale de a fi distrus. Suprafețe mari sunt cultivate cu cartofi sau porumb, pentru a putea furniza mijloace de existență. Bătrâna contesă trăiește singuratic în marele ei castel. Totuși vizitatorii, puțini la număr, pot simți și acum cât de mare este dragostea ei de trandafiri.” Dar nu doar la Dolna Krupa
Maria Henrieta Chotek () [Corola-website/Science/304888_a_306217]
-
o scădere a producției datorită reducerii comenzilor din Uniunea Sovietică (respectiv CSI) și necompetivitatii pe piața occidentală. Agricultura, în întregime privatizată în perioada 1989- 1992, este axată pe creșterea animalelor, în principal bovine și porcine, dar și pe culturi de cartofi, sfeclă de zahăr, cereale (orz, hamei - unul dintre principalii producători mondiali) și pomicultură. Turismul a redevenit și el, după 1990, o activitate economică importantă pentru Cehia. Din turism s-au obținut, în 1996, venituri de 4,1 miliarde $, țara fiind
Economia Cehiei () [Corola-website/Science/305648_a_306977]
-
sunt reprezentate prin ruinele unor cetăți și turnuri de pază(Sibișel, Crivadia sau lacașe de cult. "Activitatea agricolă", deosebit de intensă la marginea spațiului montan, a pătruns și în interiorul acestuia, până la înălțimi de 800-1000 m, cu plante adaptabile la temperaturi scăzute ( cartof, porumb ,varză, etc."Creșterea animalelor" are tradiții străvechi pe aceste meleaguri, iar deplasările transhumante se practicau în mod obișnuit. Pe lângă așezările permanente, în Munții Șureanu, sunt, de asemenea, o serie de "așezări temporare" ( stâne, cabane forestiere) majoritatea aflându-se pe
Munții Șureanu () [Corola-website/Science/306299_a_307628]
-
cristaline cu cele ale flișului de pe cursul mijlociu al rîului Șinca, seamănă cu o pîlnie deschisă spre nord-vest. Peisajul colinar, pe alocuri cu aspect de cîmpie, a favorizat stabilirea locuințelor pe fundul plat al văii, utilizată și pentru agricultură (cereale, cartofi, in). Munții Bogatei reprezintă sectorul cel mai extins și mai unitar din acești munți. Avînd o lungime de 26 km și o lățime de 12 km, ei sînt încadrați la sud de Depresiunea Vlădeni, iar la nord de valea Oltului
Munții Perșani () [Corola-website/Science/306312_a_307641]
-
adesea întîlnite, au semnificația unor culmi pleșuvite de arboret. Depresiunea Vlădeni, caracterizată prin cîmpuri largi, terase și piemonturi datorate Homorodului și numeroșilor lui afluenți se deschide ca un golf spre Țara Bîrsei. Climatul de adapost, relieful domol, prielnic agriculturii (cereale, cartofi) și păstoritului, au contribuit la permanentizarea și dezvoltarea localităților Vlădeni, Dumbrăvița, Crizbav. Defileul de la Racoș a fost creat de Olt prin străpungerea unui complex de roci de origini și duritdți diferite. Incadrată de culmi ale caror înălțimi se mențin aproape
Munții Perșani () [Corola-website/Science/306312_a_307641]
-
și Broșteni pe valea Bistriței au căpătat statutul juridic de oraș. Mai multe comune își împart arealul montan, în sens orar: Activitățile economice de bază în aria montană propriu-zisă sunt cele zootehnic-forestiere. Subordonat, pe terasele inferioare ale râurilor se cultivă cartof, plante furajere și chiar porumb. Resursele minerale sunt modeste, singurele în cantități mari fiind materialele de construcție, care nu fac însă obiectul unor exploatări sistematice de amploare. În gresia oligocena de Kliwa au fost identificate mici rezerve de petrol, exploatate
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
Sunt cultivate cereale cum ar fi grâul, porumb, secara, orz, ovăz. Sunt crescute vite- boi, vaci, capre, oi- porci, căi, galonacee, iar păstoritul este transhumant, determinat de relief, clima și vegetație. În sfera preocupărilor agricole intra și cultivarea zarzavaturilor precum cartoful, ceapă, varză, mazărea, fasolea, morvovul, gulia, lintea, salată. De asemenea, se acordă atenție și pomiculturii, existând numeroase livezi de meri, pruni, peri, nuci și alți pomi. Nici cultivarea viței-de-vie nu este neglijată, dar este cultivarea ei se realizează pe suprafețe
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
ce aveau în gospodării și autoritățile au ordonat să se socializeze: 14 pluguri, 29 de boroane, 10 căruțe, 12 cai, 10.369 kg de grîu, 168 kg de soia, 1400 kg de porumb, 217 kg de orz, 2950 kg de cartofi, 266 kg de fasole și 59 kg de ovăz. De notat că țăranii nu-și revenise după foametea crîncenă din 1946-1947. Nu e de mirare că o bună parte din kolhoznici nu-și îndeplineau minimumul stabilit de zile-muncă. Doi dintre
Hristici, Soroca () [Corola-website/Science/305245_a_306574]
-
ce aparțin la 12 genuri, iar flora Republicii Moldova conține 22 de specii spontane și cultivate ce aparțin la 11 genuri. le reprezintă una din familiile de plante cu o mare importanță agricolă, industrială și medicală. Ca plante alimentare se cultivă : cartoful (tuberculi), pătlăgelele vinete (fructe), pătlăgelele roșii (fructe), ardeiul (fructe). Ca plante industriale pentru frunze: tutunul, mahorca. Întrebuințările medicinale se bazează pe alcaloizii pe care îi conțin: atropina, hiosciamina, scopolamina ș.a. în mătrăgună, măsălariță, ciumăfaie, mutulică; nicotina în tutun, capsicina în
Solanacee () [Corola-website/Science/303426_a_304755]
-
roșii (fructe), ardeiul (fructe). Ca plante industriale pentru frunze: tutunul, mahorca. Întrebuințările medicinale se bazează pe alcaloizii pe care îi conțin: atropina, hiosciamina, scopolamina ș.a. în mătrăgună, măsălariță, ciumăfaie, mutulică; nicotina în tutun, capsicina în ardei: din părțile verzi ale cartofului se extrage solanina. Mult apreciate ca plante ornamentale sunt: petunia hibridă, tutunul de pădure ("Nicotiana silvestris"), regina nopții. Solanaceele sunt plante cu rădăcină pivotantă și tulpină ramificată. Frunzele lor sunt simple sau sectate, iar florile sunt solitare sau grupate în
Solanacee () [Corola-website/Science/303426_a_304755]
-
proces de coroziune, albiile pâraielor, ce evoluau pe cristalin, se adânceau progresiv prin eroziune, determinând formarea unei cuvete largi și adânci" (Rusu T., Carstul din Munții Pădurea Craiului). Principalele culturi care se practică în arealul Depresiunii Damiș sunt cele ale cartofului, secarei, grâului, ovăzului și orzului. Pentru consumul propriu se cultivă și o serie de legume (fasolea, ceapa, usturoiul, morcovul etc.). Cultura pomilor fructiferi este restricționată de condițiile pedoclimatice, fiind întâlniți totuși prunul, mărul, părul, cireșul, vișinul etc. În schimb, pajiștile
Depresiunea Damiș () [Corola-website/Science/303427_a_304756]
-
durere unei ființe și de a dăuna ordinea sufletelor ascunse în ele făcându-le să caute un nou adăpost. De aceea adepții acestei religii se feresc pe cât posibil să vătame natura: reduc drastic consumul de alimente și apă, nu mănîncă cartofi, usturoi și ceapă fiindcă cred că plantele cu rădăcini sau tuberculi comestibili au suflete multiple și folosesc lampa cît mai puțin pentru a nu risipi lumina. Monahii chiar își acoperă gura cu o bucată de pânză albă, pentru a nu
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
a obținut patente pentru aceasta. A dezvoltat teoria conform căreia vitamina C este un nutrient esențial deficitar la oameni, ca rezultat al unei erori genetice, ceea ce a afectat întreaga rasă umană. Fructele citrice (lămâie verde, lămâie, portocală, grepfrut), tomatele și cartofii sunt surse comune și foarte bune de vitamina C. Alte alimente care sunt bune surse de vitamina C includ papaya, broccoli, varză de Bruxelles, coacăze, căpșuni, conopidă, spanac, pepene galben și kiwi. De asemenea, merișoarele și ardeii iuți sunt surse
Vitamina C () [Corola-website/Science/301457_a_302786]