16,530 matches
-
persoane în vârstă (proveniența se pare că vine din vechea magh. csako, csak= cecău= acoperiș de formă ovală pentru cap confecționat din pâslă, piele, care se punea pe cap fie ca apărătoare, fie pe sub scutul de zale în timpul luptelor); cică= coadă împletită, cosiță la fetele nemăritate; copșie (=copcie)= orificiu sau ansă (toartă) pentru încheiat nasturele, butonieră, cheotoare; ciupă, șiupă=albie pentru îmbăiat (scăldat) copii mici. -"cu litera D" -dârg=unealtă cu care se scoate pâinea din cuptor sau cu care se
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
în casă prin frământarea cocii, lățirea ei cu druga, uscare și tăiere;lat de palmă=um egală cu lățimea podului palmei sub degetul mare; lopari=o piesa în formă de lopată plată cu diametrul de apr.45-60 cm si o coadă lungă de 1-1.5 m care se folosește la introducerea pâinii în țăst ori cuptor, pe care sub pâine au fost puse frunze de brusture(=arctium lappa, vechea slavă="lopus"),nuc, viță de vie, bostan și mai rar de sfeclă
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
înregistrat un regres decăzând. Vasele obținute în urma muncii lor erau valorificate la târgurile care se desfășurau în jurul comunei Livadia. În localitatea vecină Baru erau mai mulți locuitori care se ocupau de confecționarea obiectelor de ceramică și aceștia aveau porecla de ,coadă de laboș” (coadă de cratiță). Meșterii olari din Baru produceau oale refractare de bună calitate și rezistente. În anul 1896 a fost construită Fabrica de Ceramică în Baru, în special datorită îndemânării locuitorilor la practicile de prelucrare a materiei prime
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
decăzând. Vasele obținute în urma muncii lor erau valorificate la târgurile care se desfășurau în jurul comunei Livadia. În localitatea vecină Baru erau mai mulți locuitori care se ocupau de confecționarea obiectelor de ceramică și aceștia aveau porecla de ,coadă de laboș” (coadă de cratiță). Meșterii olari din Baru produceau oale refractare de bună calitate și rezistente. În anul 1896 a fost construită Fabrica de Ceramică în Baru, în special datorită îndemânării locuitorilor la practicile de prelucrare a materiei prime și a existenței
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
cap femeile purtau năframe colorate, iar cele vârstnice negre, numite ,chischineu” procurate din comerț. Năframele pentru zilele de sărbătoare erau mari cu ciucuri (ciocoți), care cuprindeau și umerii până la brâu. Pieptănătura nemeșească a femeilor consta din împletirea părului în două cozi (chici) care se încolăceau sub formă de coc (conci) în vârful capului sau la ceafă. Pentru purtatul pe cap al greutăților (poverilor), alimente trasportate la câmp, se purta părul împletit, încolăcit și prins cu pipteni de păr sau ace cu
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
cânepă pe deasupra ițarilor, și cheptar din piele de oaie înflorit cu mătase. Iarna îmbrăcau cojoc, suman și sarică. În picioare purtau opinci legate cu nojițe din păr de capră și obiele din lână. Femeile purtau părul lung, împletit în două cozi adunate în jurul capului, acoperit cu căiță și ștergar de borangic sau bumbac, cămăși de cânepă ori de bumbac, fotă neagră de lână, brăcine și chingă de lână, iar pe deasupra cu bondiță, cojocel sau zăbun. Iarna îmbrăcau și sarica. În picioare
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
unii care zic că cuvântul vine de la "dunna" din limba nordică veche, care la rândul său vine de la "*dusnō" din limba proto-germană.) Alte exemple de cuvinte de origine celtică introduse de mult sunt "blak/blaðak " (zer) limba irlandeză "bláthach"; "drunnur" (coadă de animal) limba irlandeză "dronn"; "grúkur" (cap, păr de pe cap) limba irlandeză "gruaig"; "lámur" (mână, labă) limba irlandeză "lámh"; "tarvur" (bou) limba irlandeză "tarbh"; și "ærgi" (pășune]) limba irlandeză "áirge". Limba distinctă feroeză s-a dezvoltat între secolele al IX
Limba feroeză () [Corola-website/Science/300731_a_302060]
-
ghizdeiul. Este frecventă și leurda, salvia, vinarița, colțișor, plămânărița, murul. În culturile agricole cresc numeroase buruieni: nemțișorul de câmp, neghina, mohorul, pălămida, costreiul, susaiul, volbura etc. Pe terenurile umede cresc plante hidrofile și mezohidrofile: rugina,rogozul, păiușul de lacuri umede, coada vulpii, pălămida. Există o bogată vegetație ierboasă cu calități terapeutice,care este utilizată doar pe plan local. Hotarul comunei este populat de o faună bogată și diversă, reprezentată de mamifere ca bursucul, căprioara, cerbul carpatin, dihorul, jderul, lupul, mistrețul, pisica
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
ghizdeiul. Este frecvență și leurda, salvia, vânărița, colțișor, plămânărița, murul. În culturile agricole cresc numeroase buruieni: nemțișorul de câmp, neghina, mohorul, pălămida, costreiul, susaiul, volbura etc. Pe terenurile umede cresc plante hidrofile și mezohidrofile: rugina, rogozul, păiușul de lacuri umede, coada vulpii, pălămida. Există o bogată vegetație ierboasa cu calități terapeutice, utilizată doar pe plan local. Hotarul așezării este populat de o fauna bogată și diversă, reprezentată de mamifere: bursucul, căprioara, cerbul carpatin, dihorul, jderul, lupul, mistrețul, pisica sălbatică, râsul, ursul
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
două dălți de silex mici, alburiu-vinețiu de formă rectangulară sau trapezoidală, șlefuită parțial, găsite în punctele „Corneț“ și „Țarna Mare “; trei fusaiole de lut, găsite în punctele „Lipoveni“ și „Dealul Viei“; un topor șlefuit de piatră cu gaură centrală pentru coadă, găsit în punctul „Lipoveni“, trei topoare de marnă, șlefuite, de formă trapezoidală, găsite în punctele „La nucăria lui Scutelnicu“ și „La Corneț“; pipe feudale, găsite în vatra satului, în punctul „După Livadă“, fragmente ceramice hallstattiene târzii, găsite în punctele „Corneț
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
în general, iar în particular a dus la distrugerea pe suprafețe foarte întinse a florei și faunei din zona Liveni și chiar pe întreaga lungime a lacului de acumulare - 74 km. Totodată în lungul acestei porțiuni, de la barajul lacului până în coada lui - localitatea Crasnaleuca - în ultimii ani, au început să apară forme evidente de colmatare care în viitor vor putea aduce modificări în morfologia preexistenta a zonei și a Râului Prut. Din punct de vedere geobotanic, teritoriul satului Liveni aparține vegetației
Liveni, Botoșani () [Corola-website/Science/300915_a_302244]
-
al doilea din Moldova după Brateș. Apele ce se adună în el provin din topirea zăpezilor, din ploi, izvoare precum și din scurgerea Sitnei, pe a cărui curs se află. Vegetația acvatică este foarte puțină și se găsește mai mult în „Coada iazului” și constă din stuf, papură, cosor, brădiș. Fiind așezat între dealuri, iazul primește anual cantități mari de mâl ce provin din erodarea solului sub acțiunea apei. Iazul Burla a fost amenajat în anul 1962 pe cursul pârâului Ursoaia în
Comuna Sulița, Botoșani () [Corola-website/Science/300925_a_302254]
-
leac pentru animale în caz de mușcătură de șarpe. Multe învățături au desprins din creșterea animalelor, fiind preocupați de a selecta rase bune. Știu că vaca ,lată între țâțe” va fi bună de lapte, porcul lat între urechi și cu coada răsucită în partea dreaptă va fi rasă bună, iar oaia ,oacără” - cu fața cafenie - este bună de lapte. (Floare Bolojan) Consideră că unele animale sunt înzestrate cu simțăminte deosebite: câinele presimte nenorocirea lătrând lung. De asemenea animalele mari, bovinele, mugind
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
mare nenonocire. Pentru a o evita, oamenii iau găina, măsoară cu ea încăperea în care stau începând cu capul ei, de la masă spre ușă. Dacă măsuratul se termină cu capul, i-l taie și-l mănâncă; dacă se termină cu coada, îi taie coada și găina scapă.( Ileana Copil) Când vând sau dăruiesc animale sau păsări, ca să nu-și dea norocul, se taie din păr ori pene zicând: „Norocul mneu și rămâie acasă”. Cântatul coțofenei în apropierea casei e un semn
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
a o evita, oamenii iau găina, măsoară cu ea încăperea în care stau începând cu capul ei, de la masă spre ușă. Dacă măsuratul se termină cu capul, i-l taie și-l mănâncă; dacă se termină cu coada, îi taie coada și găina scapă.( Ileana Copil) Când vând sau dăruiesc animale sau păsări, ca să nu-și dea norocul, se taie din păr ori pene zicând: „Norocul mneu și rămâie acasă”. Cântatul coțofenei în apropierea casei e un semn rău și ea
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
și rămășițe de stepă reprezentată de pajiști naturale precum și marginea drumurilor de-a lungul digurilor și canalelor de irigație. În pajiștele xerofile, speciile predominante sunt reprezentate prin graminee: negara, păiușurile stepice, pirul crestat, ovăzul sălbatic. Mai cresc traista ciobanului, troscotul, coada șoricelului, volbura, păpădia, pelinul, cimbrișorul, diferiți scaieți etc. Majoritatea acestor plante își dezvoltă ciclul evolutiv înaintea venirii perioadelor secetoase de la sfârșitul verii.</br> În mod spontan, pe dunele de nisip apare vegetația gresoneofilă reprezentată prin romaniță, laptele câinelui, salcia de
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
Râpa lui Lebeș, Arțarii Odeanului, Lac, Sub Druța, Mijlocu’ Poienilor, Valea Poienilor, După Curătură, Via lui Dragoș, Punte, După Pădurea Școlii, La Mărul Jendarului, Viile Poienilor, Râpa lui Poivan, Via Coronașului, Râpa Tomii, Via Rusului. Furdulăul Tiznic include următoarele subdiviziuni: Coada Viei, Făjețel, Coaste, Fundătură, Viile Tiznicului, Hârbuț, Părăul Cracului, Dealul Roșu, Via Langului, Râpa Pitosului, Râpa Florii, Pădurea Sârbului, Stupinița, Hagău, Gozuri, Coastea Vinții, Vătaștina, Podu' Sălajului, Valea Tiznicului, Tăuri, Via Bocăului, Râpa lui Gorița lui Iuănu' l(u)i
Domnin, Sălaj () [Corola-website/Science/301792_a_303121]
-
de stepa. Vegetația Vegetația comunei se încadrează în zona vegetației de stepa, plantele spontane find atât ierboase Vegetația ierboasa se întâlnește în zonele necultivate și în zona canalelor de irigații nefolosite, speciile representative fiind: iarbă scaioasa, colții babei, troscot, știr, coada șoricelului, lumânărica, trifoiul sălbatic, pirul gros, etc. AFACERI Din totalul de 5026 ha cât are suprafață agricolă, cea mai mare parte, 3972 ha este teren arabil, 408 ha pășune și 54 ha vii. Efectivele de animale din comuna se prezintă
Comuna Traian, Teleorman () [Corola-website/Science/301845_a_303174]
-
Măicănești. Denumirea satului este dată de Răul Râmnicul Sărat, pe malul căruia satul este așezat. Apele Râmnicului, care până la începutul secolului al XVII-lea se varsă în râul Siret la Râmniceni, au dat naștere mai multor lacuri, dintre care amintim "Coadă Gîrlei", lângă fosta baza mecanizata. Din vechea albie a Șiretului nu au mai rămas decât un șir de lacuri, care a ținut loc de hotar, după mutarea albiei din cea veche (Șirețel, Șiretul Vechi) într-o albie nouă pe langă
Râmniceni, Vrancea () [Corola-website/Science/301895_a_303224]
-
cursuri de alfabetizare a locuitorilor satului. Procesul de alfabetizare a fost încheiat în 1948 1907 - Răscoală țărăneasca s-a manifestat și la Dolhestii Mari. Furia sătenilor s-a îndreptat mai ales asupra lui Leon Botosineanu, care administra Moară satului din coadă iazului de pe Somuz cât și asupra celor câțiva evrei speculanți din sat. De asemenea, țăranii răsculați au atacat trenul care transportă spre închisoarea Tâmpești (Fălticeni) țăranii arestați în Ruginoasa, eliberandu-i. 1910 - S-a înființat Bancă Populară "Albina", care a
Dolheștii Mari, Suceava () [Corola-website/Science/301947_a_303276]
-
în satul asta să iși înțarce dracul copii"!!!tot legenda spune că balauri diavolești au ieșit din pietre și doar la ruga unei văduve către Dumnezeu acesta a fost omorât de o ceață de îngeri după ce i-a fost tăiată coada.si astăzi se poate vedea valea săpata de greutatea acestei cozi,în mijlocul pădurii taindu-o în două parti.aceasta vale numită și coadă Darmanului nu putea fi trecută de picior omenesc până când un cerb a rasturnat-o cu coarnele pierzandu-asi
Dienci, Olt () [Corola-website/Science/301972_a_303301]
-
că balauri diavolești au ieșit din pietre și doar la ruga unei văduve către Dumnezeu acesta a fost omorât de o ceață de îngeri după ce i-a fost tăiată coada.si astăzi se poate vedea valea săpata de greutatea acestei cozi,în mijlocul pădurii taindu-o în două parti.aceasta vale numită și coadă Darmanului nu putea fi trecută de picior omenesc până când un cerb a rasturnat-o cu coarnele pierzandu-asi astfel capul.in locul unde cerbului i-a curs sângele a
Dienci, Olt () [Corola-website/Science/301972_a_303301]
-
văduve către Dumnezeu acesta a fost omorât de o ceață de îngeri după ce i-a fost tăiată coada.si astăzi se poate vedea valea săpata de greutatea acestei cozi,în mijlocul pădurii taindu-o în două parti.aceasta vale numită și coadă Darmanului nu putea fi trecută de picior omenesc până când un cerb a rasturnat-o cu coarnele pierzandu-asi astfel capul.in locul unde cerbului i-a curs sângele a izvorât râul cerbul care există și acum și care spală coadă darmanului
Dienci, Olt () [Corola-website/Science/301972_a_303301]
-
și coadă Darmanului nu putea fi trecută de picior omenesc până când un cerb a rasturnat-o cu coarnele pierzandu-asi astfel capul.in locul unde cerbului i-a curs sângele a izvorât râul cerbul care există și acum și care spală coadă darmanului ajutând astfel oamenii să treacă de abruptul și alunecosul vaii.pentru că lupta s-ar purta mereu apă acestui izvor curge spre a înconjura satul și pe unul din dealurile cel mai cultivate(dealul câmpul lui stroe,cot și fântână
Dienci, Olt () [Corola-website/Science/301972_a_303301]
-
pliscul găinii și răspundea (sau nu) socăciței. După plata găinii răspunsul (dacă îl dă) nănșei, socăciț îi spunea: Trecerea în rândul femeilor căsătorite a nevestelor era marcată de renunțarea la părul lung, lăsat pe spate, împletit în una sau două cozi - fapt care se realiza prin adunarea lui la ceafa într-un conci, un rotocol susținut de o bucățică de lemn sau metal. Primul conci este făcut de nânașa. 1. Viorel Lăcătuș, Lidia Chira- "Obiceiuri de nuntă la Chiuiești" proiect didactic-2008
Huta, Cluj () [Corola-website/Science/300332_a_301661]