15,784 matches
-
Carolea. Compărând aceste varietăți cu varietățile descrise de savanții Romei antice nu s-a reușit o identificare sigură. Se crede, totuși, că unele varietăți existente în zilele noastre sunt înrudite cu varietatea Licinian, descrisă de Plinius alături de alte 15 varietăți cultivate în vremea sa. Datorită uleiului obținut, Licinian era cea mai apreciată varietate în Roma Antică. Spre deosebire de cele din Italia, varietățile întâlnite în Spania au frunze mai late și fructe mai mari, însă cu un gust mai amar, iar uleiul extras
Măslin () [Corola-website/Science/309925_a_311254]
-
sunt tratate și consumate. Adesea sunt extrași sâmburii, iar fructele sunt umplute cu diverse garnituri și îmbuteliate în saramură sau oțet. Din cele aproximativ 260 de varietăți existente în Spania doar 25 sunt frecvent folosite pentru obținerea uleiului. Principalele varietăți cultivate în Spania sunt: Arbequina, Cornicabra, Blanqueta, Empeltre, Gordal, Farga, Lechin, Hojiblanca, Manzanilla și Picual. Datorită iernilor blânde, verilor toride, solului calcaros și întinselor suprafețe de litoral, Grecia oferă condiții excelente dezvoltării măslinului. Varietățile des întâlnite în Grecia sunt: Kalamon, Halkidikis
Măslin () [Corola-website/Science/309925_a_311254]
-
a ("Raphanus sativus") este o legumă cultivată în regiunile temperate pentru rădăcina ei suculentă și bulboasă. Latinii o numeau "radicula", varietățile moi se folosesc pentru consumul uman, iar cele mari și fibroase se folosesc ca aliment pentru animale. Ridichiile sunt foarte populare în Europa, în special în
Ridiche () [Corola-website/Science/309924_a_311253]
-
folosesc în salate (chiar și frunzele crude). Depinzând de varietate are pulpa galbenă, albă, puțin portocalie sau roșiatică. Ridichea este foarte populară în America de Sud se folosește varietatea Raphanus sativus, ridiche albă, care este mai mare decât ridichea europeană. Ridichea se cultiva în Vechea Grecie și în Imperiul Roman. Dar nu se cunoaște locul exact de unde a fost introdusă și cultivată pentru prima dată, putând fi vorba despre Afganistan, Pakistan sau regiunea Mediteranei. Înaintea de apariția cartofului în Europa, importat de spanioli
Ridiche () [Corola-website/Science/309924_a_311253]
-
este foarte populară în America de Sud se folosește varietatea Raphanus sativus, ridiche albă, care este mai mare decât ridichea europeană. Ridichea se cultiva în Vechea Grecie și în Imperiul Roman. Dar nu se cunoaște locul exact de unde a fost introdusă și cultivată pentru prima dată, putând fi vorba despre Afganistan, Pakistan sau regiunea Mediteranei. Înaintea de apariția cartofului în Europa, importat de spanioli în secolul al XVI-lea, ridichea era un important aliment pentru europeni. Alte varietăți
Ridiche () [Corola-website/Science/309924_a_311253]
-
ca fiind narcotice puternice, precum heroina și cocaina, folosirea acestora fiind de obicei restrânsă la grupuri marginalizate social. Istoria fumatului se poate dovedi de prin anii 5000 î.Hr, fiind prezentă în diferite culturi din întreaga lume. Tutunul a fost cultivat și deasemenea fumat pe continentul american de peste 5000 de ani, sursa de origine fiind din Anzii peruvieni și ecuadorieni. Fumatul cannabisului în India este practicat de peste 4000 de ani. La început, fumatul s-a propagat în combinație cu ceremoniile religioase
Fumat () [Corola-website/Science/309937_a_311266]
-
("Mentha pulegium") este o plantă erbacee din familia Lamiaceae, una din speciile de mentă ale florei spontane din Europa, nordul Africii și vestul Asiei. Este cultivată în unele zone ca plantă aromatică, datorită aromei puternice de mentă a frunzelor sale. Conține tanin și uleiuri volatile (pulegonă, mentonă, piperitonă). Uleiul esențial extras din plantă se folosește în aromoterapie. În popor se utilizează și ca insecticid împotriva puricilor
Busuiocul cerbilor () [Corola-website/Science/310000_a_311329]
-
c. 35 d.Hr. "în Calagurris" (astăzi Calahorra, La Rioja), în provincia română Hispania. Tatăl său, de o educație aleasă, l-a trimis la Romă pentru a studia retorica, la începutul domniei lui Nero. Pe când se află acolo, și-a cultivat relația cu Domitius Afer, care a murit în 59. „"A fost întotdeauna obiceiul... că tinerii cu ambiții în ceea ce privește viața publică să se concentreze asupra unui model mai în vârstă... pe care să îl considere mentorul lor"” (Kennedy, 16). Quintilian l-
Quintilian () [Corola-website/Science/309279_a_310608]
-
unor regiuni subdezvoltate.Pe de altă parte, ele constituie fondul alimentar pentru numeroase animale insectivore. Ca adulți, ele hrănesc familii întregi de păsări, arici, cârtițe, broaște, unele reptile, insecte și paianjeni, fiind întrebuințate și de om la pescuit. Ca larve, cultivate în instalații speciale pe carne, ficat de cal sau pe cadavrele animalelor mici, ele sunt un mijloc de hrană destul de obișnuit în crescătoriile de pești. Cea mai mare importanță poate fi atribuită calliphoridelor entomofage, precum și acțiunilor terapeutice ale unor larve
Calliphoridae () [Corola-website/Science/309280_a_310609]
-
înrudită cu "Disocactus ackermannii". Era plasată anterior în genul "Nopalxochia". La această specie, ca și la altele din fostul gen "Nopalxochia", s-a observat o afinitate față de "Webereocereus", ceea ce face sistematica acestui grup și mai complexă. "" este foarte ușor de cultivat. Solul trebuie să conțină frunze mucegăite, iar planta trebuie udată în mod regulat. Câteva doze de îngrășământ sunt necesare vara. Iarna trebuie păstrată în locuri răcoroase și uscate, în jur de 10-15 °C. Plantele crescute în condiții propice pot produce
Disocactus phyllanthoides () [Corola-website/Science/309400_a_310729]
-
foarte moderne. Din această simbioza, Daniel Ionescu și-a creat un stil aparte, plin de personalitate, un stil foarte apreciat în dificilă lume a caricaturii contemporane. Miron Dinulescu Daniel Ionescu Dion are o definiție memorabilă a speciei pe care o cultiva: "Desenul de presă rămâne un gen artistic cu iz de efemerida, dar cu impact de dinamita". Publicațiile la care colaborează însoțesc principalele articole cu ilustrații ce se vor comentarii la text. Desenele lui Dion au apanajul incisivității, dar și al
Daniel Ionescu-Dion () [Corola-website/Science/309425_a_310754]
-
zicătorile populare, Krîlov a îmbogățit limba și literatura rusă cu noi zicători. În fabulele sale se simte influența folclorului. Krîlov apare ca un inovator al fabulei ruse. El frânge cu hotărâre regulile convenționale ale clasicismului, înlătură morala seacă și didacticistă cultivată de fabuliștii dinaintea lui. La Krîlov, concluzia izvorăște în chip firesc din însuși conținutul fabulei, îmbrăcată în forma bogată și concisă a limbajului său poetic. Numele lui Krîlov figurează în rândul acelor scriitori rusi pe care poporul i-a îndrăgit
Ivan Andreevici Krîlov () [Corola-website/Science/309370_a_310699]
-
oferea, de asemenea, un loc simplu de școlarizare, știri și bârfă, pețire, festivaluri religioase, trupe de teatru itinerante, de colectare a impozitelor, precum și baze de distribuție de alimente în caz de foamete. Sătenii agricultori din nord își petreceau zilele lor cultivând pământul cu grâu și mei, în timp ce fermierii de la sud de Râul Huai se angajau în cultivarea intensivă a orezului, deasemenea posedând lacuri și iazuri în care aveau rațe și pește. Cultivarea de duzi pentru viermii de mătase și arbuști de
Dinastia Ming () [Corola-website/Science/309369_a_310698]
-
iazuri în care aveau rațe și pește. Cultivarea de duzi pentru viermii de mătase și arbuști de ceai, putea fi aflată în cea mai mare parte de la sud de Fluviul Yangze, iar chiar mai la sud de aceasta au fost cultivate, ca și culturi de bază, trestia de zahăr și citrice. Unii oameni, din sud-vestul muntos, îsi făceau un trai prin vânzarea de cherestea din bambus tare. Pe lângă taierea copacilor pentru a vinde lemnul, cei săraci își câștigau existența din transformarea
Dinastia Ming () [Corola-website/Science/309369_a_310698]
-
fac parte din masa zilnică de prânz în sudul Indiei în special în Pooja hindusă. Lămâiul a intrat în Europa (aproape de sudul Italiei), nu mai târziu de primul secol d.Hr., în timpul Romei Antice. Cu toate acestea, nu a fost cultivat pe scară largă . A fost introdus mai târziu în Persia și apoi în Irak și Egipt în jurul anului 700 d.Hr.. Lămâiul a fost înregistrat în literatura de specialitate într-un tratat în limba arabă despre agricultură din secolul XX
Lămâi () [Corola-website/Science/309456_a_310785]
-
pentru copii, activități recreative și un târg țărănesc. Trupe participate: Luna Amară, Celelalte Cuvinte, Implant pentru Refuz, Altar, Aria Urbană etc. Ediția a 9-a a avut loc în intervalul 11-17 august 2014. Festivalul se va desfășura sub sloganul "FânFest cultiva revoluția!" propunând publicului un melanj multicultural, care aduce împreună muzică, drumețiile, teatrul, literatura, poezia, pictură, fotografia, activismul civic, târg țărănesc, tradiția și istoria. Vor concerta Babă Zula din Istanbul, trupa Toulouse Lautrec, Vlad Dobrescu etc. Ediția a 10-a va
FânFest () [Corola-website/Science/309466_a_310795]
-
dop standard are 38-44 mm lungime, iar pluta optimă recolectată ar trebui să fie de 50 mm. Recolectarea plutei nu dăunează arborelui, acesta având capacitatea de a produce o nouă scoarță, deci este un produs renovabil. Stejarul de pluta se cultivă pe zone mari în Spania, Portugalia, Alger, Maroc, Franța, Italia și Tunisia. Stejarul de pluta acoperă în aceste țări suprafețe de 2,5 milioane ha. Portugalia deține 50% din producția mondială și în acestă țară este interzisă tăierea stejarului de
Stejar de plută () [Corola-website/Science/309476_a_310805]
-
administrare a solului au degradat serios calitatea lui, au cauzat poluarea lui și au accelerat eroziunea. Tratarea solului cu îngrășăminte chimice, pesticide și fungicide omoară organisme utile cum ar fi unele bacterii, fungi și alte microorganisme. De exemplu, fermierii care cultivau căpșuni în California au dezinfectat solul cu bromură de metil pentru a ucide organismele care ar fi putut afecta căpșunii. Acest proces omoară fără discriminare chiar și organismele benefice și lasă solul steril și dependent de îngrășăminte pentru a suporta
Poluare () [Corola-website/Science/310466_a_311795]
-
și cuțit de fier încă din sec. III î.e.n. Inventarul uneltelor agricole de fier însuma la acea dată: coase lungi (de tip celtic), seceri, sape, săpăligi, cosoare pentru tăiatul viței de vie, târnăcoape, securi, greble cu șase colți, etc. Geto-dacii cultivau intensiv și vița de vie. Câțiva termeni dacici legați de această ocupație au rămas până azi în limba română ("butuc", "strugure", "curpen"). Practicau tot atât de intens albinăritul și, bineînțeles, pescuitul. Creșteau vite cornute, mici și mari; iar rasa de cai foarte
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
ianuarie 1618. Conform datelor unei numărări din secolului al XVIII-lea în Nisporeni erau 73 de case și bordeie. Ocupația de bază a localnicilor era agricultură și vităritul. O ramură aparte era cultivarea vitei de vie și pomicultura. Tradițional se cultivă grâu, porumb și cartofi. Ramură zootehnica era reprezentată prin creșterea vitelor mari cornute, căilor, oilor, caprelor și porcinelor. Industria și economia satului era slab dezvoltată și legată doar de prelucrarea produselor agricole. În noiembrie 1819, în satul țarist pe atunci
Nisporeni () [Corola-website/Science/305046_a_306375]
-
învecinează cu Depresiunea Baia Mare. „Maramureșul istoric” este un muzeu în aer liber, acesta o dovedesc nenumeratele puncte de atracție, integrate în categoria obiectivelor antropice. Bisericile din lemn unica în lume, Cimitirul Vesel, Memorialul Victimelor Comunismului și al rezistenței, această combinație cultivă spiritul. „Cimitirul Vesel”, această bizară combinație de ironie și amărăciune, de seninătate și groază pare a fi cel mai mare paradox al ritualurilor de trecere, la români, dar nu numai. Scurtele poezii cu tente ironice sunt foarte bine completate de
Turismul în România () [Corola-website/Science/305036_a_306365]
-
apare în câmpiile Burgundiei în perioada anilor 1300 în localitatea Gamay din sudul regiunii Beaune fiind plantat de către țărani pe terenurile (puțin productive) închiriate de la nobili. În jurul anilor 1360, Gamay-ul amenință deja să preia sacrele terenuri Grand Cru ale Burgundiei, cultivate cu Pinot Noir, si stăpânite de cei mai puternici și importanți nobili ai Franței la vremea respectivă. În 1395 Filip al II-lea, Duce de Burgundia, ordona țărânilor să distrugă culturile de Gamay, pentru a proteja prețiosul Pinot Noir. Acest
Gamay () [Corola-website/Science/305097_a_306426]
-
acordă diversificării soiurilor de viță de vie cu așa ca: Șasla Alba, Coarna Neagra, Jemciug, Saba, Feteasca, Muscat ș.a. În anul 1960 se unește satul Alexsandrovca Nouă cu Crasnîi Vinogradari, sovhozul dispunînd acum de 406 ha, pe majoritatea lor fiind cultivată vița de vie. Strugurii de cea mai bună calitate erau expediați în multe orașe ale URSS. Venitul mare a gospodăriei (157% rentabilitate) dă posibilitate să se construiască o grădiniță de copii, cămin pentru 33 oameni, școală primară cu predarea în
Crasnîi Vinogradari, Stînga Nistrului () [Corola-website/Science/305119_a_306448]
-
și industriale, importul materiei prime, legăturile cu satele vecine, comerțul intern și extern realizat între cetățeni. În sat se dezvoltă proprietatea privată în ramurile: viticultura, pomicultura, apicultura, precum și sectorul zootehnic — creșterea bovinelor, porcinelor, ovinelor ș.a. În ultimii 15 ani populația cultivă legume în sere, roșiile crescute fiind comercializate la piețile din țară, precum și vândute agenților intermediari, ce le exportă în Belarus. Satul se mândrește cu meșterițele populare Budișteanu Galina și Ceban Ludmila, care și-au expus lucrările la diverse expoziții din
Puhăceni, Anenii Noi () [Corola-website/Science/305132_a_306461]
-
zonă sunt puternic influențate de apariția și dezvoltarea orașului Odesa. Specializat în exportul de cereale, acesta a determinat cultivarea gramineelor pe tot cuprinsul Novorosiei de vest. Aflată la 65 km de Odesa, Nezavertailovca s-a înscris în același profil agricol, cultivând cereale comercializate intermediarilor din portul Odesei. Din anul 1932, gospodăriile țărănești sunt supuse naționalizării și colectivizării forțate. La mijlocul secolului XX, în Nezavertailovca au funcționat 4 colhozuri, constituite după principiul teritorial: 2 în partea moldovenească a satului („Frunze” și „Karl Marx
Nezavertailovca, Stînga Nistrului () [Corola-website/Science/305123_a_306452]