15,947 matches
-
Platformele marine fixe din zăbrele tubulare pot fi platforme cu tuburi de ghidaj (platforme plate), la care picioarele platformei servesc ca un ghidaj prin care se bat piloții în fundul apei și platforme cu manta (platforme jacket) construite din tuburi de diametru mare a picioarelor prin care se introduc piloții. Platformele fixe din zăbrele tubulare sunt alcătuite din trei părți principale: Piloții pentru ancorare au diametre variabile, cel mai mare fiind la linia fundului apei unde poate atinge un diametru de peste un
Platformă petrolieră marină () [Corola-website/Science/314078_a_315407]
-
care se bat piloții în fundul apei și platforme cu manta (platforme jacket) construite din tuburi de diametru mare a picioarelor prin care se introduc piloții. Platformele fixe din zăbrele tubulare sunt alcătuite din trei părți principale: Piloții pentru ancorare au diametre variabile, cel mai mare fiind la linia fundului apei unde poate atinge un diametru de peste un metru. Diametrul lor determină dimensiunile picioarelor verticale sau ale mantalei. Numărul picioarelor mantalei (jacket-ului) legate între ele prin țevi orizontale și oblice (zăbrele) depinde
Platformă petrolieră marină () [Corola-website/Science/314078_a_315407]
-
tuburi de diametru mare a picioarelor prin care se introduc piloții. Platformele fixe din zăbrele tubulare sunt alcătuite din trei părți principale: Piloții pentru ancorare au diametre variabile, cel mai mare fiind la linia fundului apei unde poate atinge un diametru de peste un metru. Diametrul lor determină dimensiunile picioarelor verticale sau ale mantalei. Numărul picioarelor mantalei (jacket-ului) legate între ele prin țevi orizontale și oblice (zăbrele) depinde în special de mărimea platformei și poate fi de circa 400. Platformele de tip
Platformă petrolieră marină () [Corola-website/Science/314078_a_315407]
-
a picioarelor prin care se introduc piloții. Platformele fixe din zăbrele tubulare sunt alcătuite din trei părți principale: Piloții pentru ancorare au diametre variabile, cel mai mare fiind la linia fundului apei unde poate atinge un diametru de peste un metru. Diametrul lor determină dimensiunile picioarelor verticale sau ale mantalei. Numărul picioarelor mantalei (jacket-ului) legate între ele prin țevi orizontale și oblice (zăbrele) depinde în special de mărimea platformei și poate fi de circa 400. Platformele de tip jacket se construiesc pe
Platformă petrolieră marină () [Corola-website/Science/314078_a_315407]
-
la amplasament. Platformele marine fixe tip turn au fost construite pentru prima oară în anul 1963, în S.U.A., pentru a fi utilizate în condițiile climatice aspre din Alaska. Sunt construite cu un număr de până la 34 picioare care au un diametru exterior ce poate atinge 5 m sau chiar mai mult, cu pereți dubli. Ca și platformele fixe din zăbrele tubulare, platformele marine tip turn se construiesc pe uscat și sunt remorcate pe mare până la amplasament, unde sunt lăsate pe fundul
Platformă petrolieră marină () [Corola-website/Science/314078_a_315407]
-
sunt lăsate pe fundul apei prin inundare controlată. Prin picioarele platformei pot coborî scafandri până la fundul mării, lucrând astfel sub gheață. Un tip de platformă marină tip turn este platforma cu un singur picior denumită "platformă monopod". Piciorul are un diametru de circa 9 m prin care se pot săpa până la 32 de sonde. La talpa piciorului se află suprafața de sprijin alătuită din chesoane cu întărituri din țeavă, iar la periferia ei se bat piloți de fixare. Platformele marine fixe
Platformă petrolieră marină () [Corola-website/Science/314078_a_315407]
-
construite dintr-un corp plutitor etanș, care servește și ca platformă și din 3...4 picioare. La amplasare, picioarele sunt coborâte, se sprijină pe fund și ridică platforma deasupra apei. Picioarele sunt alcatuite din grinzi cu zăbrele sau tuburi de diametre mari. Picioarele platformelor autoelevatoare pot fi verticale, sau ușor înclinate la platformele cu trei picioare, și se construiesc cu secțiune triunghiulară sau pătrată. Coborârea și ridicarea picioarelor se face mecanic sau hidraulic. Pentru acționarea mecanică se utilizează sistemul pinion-cremalieră. În timpul
Platformă petrolieră marină () [Corola-website/Science/314078_a_315407]
-
compartimente. Aproape toate platformele marine semisubmersibile recent construite sunt dotate cu propulsie proprie. Construcția platformei marine mobile submersibile constă, dintr-un sistem de corpuri plutitoare legate împreună care alcătuiesc un sistem de țevi și chesoane, susținând platforma prin coloane de diametru mare. Așezarea pe locul de amplasare se face prin inundarea simultană și controlată a corpurilor plutitoare. La scoaterea platformei de pe locație, se golesc coloanele verticale de apă, până ce întrega structură plutește. Platformele marine submersibile sunt utilizate în prezent pe scară
Platformă petrolieră marină () [Corola-website/Science/314078_a_315407]
-
2006. Ceasul echipat cu calibrul 800P, cu indicarea orelor, minutelor, secundei centrale și a a marii date, este prevăzut cu două roți dințate ce asigură o rezervă de funcționare de 72 de ore. Acest calibru de 12 linii, adică un diametru de 26,8 milimetri, are un mecanism clasic de 21.600 vibrații pe oră (3 hertz) și reglarea sa este asigurată de un balansier cu șurub. Varianta 850P afișează, pe două sub-ecrane, o secundă mică și un al doilea fus
Piaget SA () [Corola-website/Science/314082_a_315411]
-
O țeavă este un tub ori un cilindru realizat din materiale rezistente (impermeabile) la transmiterea fluidelor. Dintr-un anumit punct de vedere cuvintele "țeavă" și "tub" sunt sinonime aproape perfecte, fiind frecvent interschimbabile. Oricum, țevile sunt caracterizate de specificarea diametrului interior, în timp ce tuburile sunt caracterizate prin indicarea diametrelor interioare și exterioare, respectiv, de multe ori, prin indicarea grosimii pereților tubului. Denumirea de țeavă se folosește în general pentru conducte cilindrice de dimensiuni (diametre) mari, în timp ce noțiunea de tub este folosită
Țeavă () [Corola-website/Science/314125_a_315454]
-
cilindru realizat din materiale rezistente (impermeabile) la transmiterea fluidelor. Dintr-un anumit punct de vedere cuvintele "țeavă" și "tub" sunt sinonime aproape perfecte, fiind frecvent interschimbabile. Oricum, țevile sunt caracterizate de specificarea diametrului interior, în timp ce tuburile sunt caracterizate prin indicarea diametrelor interioare și exterioare, respectiv, de multe ori, prin indicarea grosimii pereților tubului. Denumirea de țeavă se folosește în general pentru conducte cilindrice de dimensiuni (diametre) mari, în timp ce noțiunea de tub este folosită pentru dimensiuni (diametre) reduse, proporționale cu dimensiunile corpului
Țeavă () [Corola-website/Science/314125_a_315454]
-
interschimbabile. Oricum, țevile sunt caracterizate de specificarea diametrului interior, în timp ce tuburile sunt caracterizate prin indicarea diametrelor interioare și exterioare, respectiv, de multe ori, prin indicarea grosimii pereților tubului. Denumirea de țeavă se folosește în general pentru conducte cilindrice de dimensiuni (diametre) mari, în timp ce noțiunea de tub este folosită pentru dimensiuni (diametre) reduse, proporționale cu dimensiunile corpului omenesc. Ca atare, precizia de realizare a tuburilor este destul de mare, în timp ce în cazul țevilor pot exista toleranțe, uneori mari. În sfârșit, tuburile pot avea
Țeavă () [Corola-website/Science/314125_a_315454]
-
tuburile sunt caracterizate prin indicarea diametrelor interioare și exterioare, respectiv, de multe ori, prin indicarea grosimii pereților tubului. Denumirea de țeavă se folosește în general pentru conducte cilindrice de dimensiuni (diametre) mari, în timp ce noțiunea de tub este folosită pentru dimensiuni (diametre) reduse, proporționale cu dimensiunile corpului omenesc. Ca atare, precizia de realizare a tuburilor este destul de mare, în timp ce în cazul țevilor pot exista toleranțe, uneori mari. În sfârșit, tuburile pot avea forme non-cilindrice, fiind de forme diferite în secțiune transversală și
Țeavă () [Corola-website/Science/314125_a_315454]
-
și tuburile implică un ridicat nivel de rigiditate și permanență (durată de viață) comparativ cu furtunurile, care sunt, prin contrast, flexibile, manevrabile și mult mai puțin durabile. Țevile, ca orice produs industrial, sunt supuse standardizării, din toate punctele de vedere (diametre interioare și exterioare, grosime, material, etc.).
Țeavă () [Corola-website/Science/314125_a_315454]
-
prin prăbușirea pereților unui vulcan care este situat în partea de sud a parcului Serengeti din Tanzania. Fundul craterului se află la și pereții marginali ai vulcanului se înalță cu încă 400 - 600 m, astfel altitudinea vulcanului atinge 3000 m. Diametrul craterului oscilează între 17 și 21 de km, având o suprafață de 26.400 ha. La marginea craterului au fost îngropați naturaliștii germani tatăl († 1987) și fiul Grzimek († 1959) care s-a prăbușit aici cu avionul și care a contribuit
Ngorongoro () [Corola-website/Science/314199_a_315528]
-
Yajnavalkya recunoaștea că Soarele este mult mai mare decât Pământul, ceea ce a influențat această primă concepție heliocentrică. Despre el se spune și că a măsurat cu precizie distanțele relative de la Soare și Lună la Pământ ca fiind de 108 ori diametrele lor, aproape de rezultatele moderne de pentru Soare și pentru Lună. El a descris un calendar solar precis în "Shatapatha Brahmana". "Aitareya Brahmana" (2.7) (secolele al IX-lea-al VIII-lea î.e.n.) afirmă și că: În secolul al IV-lea
Heliocentrism () [Corola-website/Science/314196_a_315525]
-
creat la cererea împărătesei Ana I a Rusiei, nepoata lui Petru cel Mare, pentru a îndeplini visul bunicului său, Alexis I. Clopotul este în prezent cel mai mare din lume , cântărind 216 tone, având înălțimea de 6,14 m și diametrul de 6,6 m. A fost construit din bronz de către meseriașii Ivan Motorin, fiul său Mihail și încă 200 de oameni în 1733-1735. Ornamentele, portretele și inscripțiile au fost făcute de către V. Kobelev, P. Galkin, P. Koktev, P. Serebriakov și
Clopotul Țarului () [Corola-website/Science/314245_a_315574]
-
Clopotul Tarului al II-lea 130 ț și cu adaos de metal. Clopotul cântărește aproximativ 200 ț (Cupru 84%, staniu 14%, sulf 1%, aur 0.036% (72kg), argint 0.25% (525kg) ) și are o înălțime de 6.24 metri și diametru de 6,6 metri. Datorită greutății și înălțimii sale, acesta a fost inclus de către UNESCO, în anul 2004, în Patrimoniu Mondial. În ciuda faptului că acesta este un clopot, el nu a sunat niciodată, fiind utilizat doar ca si monument, deoarece
Clopotul Țarului () [Corola-website/Science/314245_a_315574]
-
prin procedeul de honuire nu se poate asigura corectarea poziției axei găurii; pentru a permite autocentrarea sus-zisă a honului, acesta se îmbină printr-un cuplaj articulat cu axul principal al mașinii de honuit. Prin honuire se poate obține numai precizia diametrului și a formei geometrice a găurii (precizia prescrisă pentru ovalitate și conicitate). Poziția corectă a axei alezajului de honuit, în raport cu alte elemente geometrice ale piesei, de exemplu, precizia distanței dintre axele a două alezaje ale unei piese, trebuie să fie
Honuire () [Corola-website/Science/314271_a_315600]
-
orificiului anal este cea închisă, în mod normal, sfincterul extern opunând rezistență la penetrare dinspre exterior. Rectul este un canal tubular curbat cu lungimea de cca. 20 cm, având capacitatea, ca și cele două sfinctere anale, de a-și mări diametrul, în anumite condiții. Treimea interioară a canalului anal este mai puțin sensibilă la atingere, spre deosebire de zona dinspre exterior, în schimb, fiind mai sensibilă la presiune. Studii statistice au arătat că sexul anal este mult mai rar practicat de cuplurile heterosexuale
Contact sexual anal () [Corola-website/Science/314230_a_315559]
-
Melcul de livadă (numit în Franța melcul de Burgundia, "Helix pomatia") face parte din familia Helicidae fiind o specie de melc. Are o cochilie de până la 5 cm înălțime și aprox. 4,5 cm diametru. Este răspândit în toată Europa, cu excepția zonelor nordice, și preferă arbuștii ca landșaft, în poienele luminoase de la liziera pădurilor, în livezi și parcuri. Este erbivor și se hrănește cu plantele mici și proaspete, dar și cu viță-de-vie. Acceptă și rămășițe
Melc de livadă () [Corola-website/Science/314331_a_315660]
-
cunoscut în antichitate că mormântul lui Hadrian, iar azi este numit Muzeul Hadrian, un templu a lui Hadrian de pe „Piazza di Pietra”. În mausoleu se află mormintele: Mausoleul are forma circulară cu o înălțime de 20 m și cu un diametru de 64 m. El este construit din peperin o rocă vulcanică (tuf bazaltic) și opus caementitium (beton român) acoperit cu travertin (un calcar din Tivoli) și un soclu dreptunghiular cu lațurile de 84 - 89 m și înalt de 10-15 m
Castelul Sant'Angelo () [Corola-website/Science/314357_a_315686]
-
("Citrus ichangensis x C. reticulata"; în japoneză ユズ, 柚, 柚子 "yuzu")) este o plantă citrică originară din Asia de est. Fructul seamănă cu un grapefruit mai mic (diametrul este între 5,5 și 7,5 cm), de culoare galbenă sau verde. amintește la gust de grapefruit (dar oarecum și de mandarină) fiind acrișor-amărui. Nu este mâncat decât rareori ca fruct, în schimb este foarte mult folosit în bucătăria
Yuzu () [Corola-website/Science/314369_a_315698]
-
zece raze convexe care pornesc din centru și ale căror extremități sunt legate între ele prin arcuri de cerc de formă concavă. Dedesubtul poligonului se află frunze de lauri, împletite cu panglici. Medalionul este format dintr-un cerc cu un diametru de 26 mm, în interiorul căruia se află un al doilea cerc, ambele având margini aurii. Distanța dintre marginile celor două cercuri concentrice este de 2,5 mm. Între marginile celor două cercuri se află inscripția "Gloria muncii" cu litere aurii
Ordinul „Gloria muncii” (Transnistria) () [Corola-website/Science/313333_a_314662]
-
albastră. În partea de sus a marginii cercului interior se află un asterisc auriu. În mijlocul cercului, pe un smalț de culoare roșie, se află secera și ciocanul, înconjurată de un spic și de un fragment de roată dințată, ambele stilizate. Diametrul general al medaliei este de 40 mm, pe revers fiind gravat numărul individual. Medalia Ordinului este prinsă printr-o ureche de o panglică pentagonală de mătase lucioasă, având în extremitatea stângă două benzi roșii și una verde cu o lățime
Ordinul „Gloria muncii” (Transnistria) () [Corola-website/Science/313333_a_314662]