14,960 matches
-
o reprezentație de două la trei ore, că acțiunea durează douăzeci și patru, chiar treizeci și șase de ore, după exigența clasică, sau câteva luni, pentru că, și într-un caz și în celălalt, timpul ficțiunii și timpul reprezentației nu coincid. "Academicianul Ferească Dumnezeu să avem absurditatea de a pretinde că durata fictivă a acțiunii trebuie să corespundă exact timpului material folosit pentru reprezentație. Asta ar însemna atunci ca regulile să fie adevărate poveri pentru geniu. În artele imitației, trebuie să fii sever, dar
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Dumnezeu: ,,- Doamne! Fie-n voia ta!". Suferință tatălui sexagenar Îl impresionează până și pe sultanul ucigaș care-și reînnoiește propunerea, dar aceasta este din nou respinsă cu demnitate de Brâncoveanu, a cărui credință În Dumnezeu este nestrămutata: ,,- Mare-i Domnu Dumnezeul/Creștin bun m-am născut eu,/Creștin bun a muri vreu...". În același spirit, Îl Încurajează și Îl consolează și pe cel mai mic dintre feciori, care este și el decapitat cu aceeași cruzime, de către turci. Acum paharul suferinței
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Florina-Olimpia Lupiș () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92317]
-
de mine teamă,/Făr-a vrea să-mi dai seama." Intuind sensul și gravitatea acuzațiilor, precum și pericolul care-l pândește, Constantin Brâncoveanu răspunde evaziv, făcând referire indirectă la situația critică În care se află: ,,De-am fost bun, rău la domnie,/Dumnezeu singur o știe;/de-am fost mare pre pământ,/Cât-acum de vezi ce sunt.". Prin aceste vorbe, domnitorul Îi sugerează sultanului că puterea pământeasca este vremelnica, făcând astfel, printr-un discurs aluziv, referire la sultanul Însuși, la puterea pe care
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Florina-Olimpia Lupiș () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92317]
-
supremația perechii Baal Hammonxe "Baal Hammon"-Tanit, iar celelalte divinități menționate În inscripții le calchiază, În cea mai mare parte, pe cele cartagineze, având uneori variante locale, cum e cazul enigmaticului zeu Maktar, numit Hoter Miskarxe "Hoter Miskar" sau El-qone-erez („Dumnezeu/Creator al pământului) la Leptis Magna, unde În vârful panteonului se află Milkashtart (interpretat ca Herakless) și Shadrafaxe "Shadrafa" (Liberxe "Liber" Paterxe "Liber Pater"). Urme ale cultelor feniciene se regăsesc În toată Africa de Nord, perceptibile Într-un substrat de culte indigene
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
de obicei masculin, este neutru În gotică și În limba nordică veche, atunci când este folosit cu referire la o divinitate păgână. Această situație ne dă dreptul să ne gândim că genul masculin reprezintă o inovație determinată de legarea sa de Dumnezeul creștin, care nu poate fi conceput altfel decât ca „om adevărat”; Însă, la origine, termenul nu desemna probabil o persoană, ci mai curând un obiect. Astfel, Își găsește legitimitate o altă etimologie, acceptată, printre alții, și de un mare germanist
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
cu gândul. Uneori Înțelesul se identifică: „să Încep osteneala aceasta, după atâtea veacuri... se sperie gândul” (același Miron Costin). Unul dintre produsele minții, scrisul, are tot la Miron Costin un Înțeles științific. Iată o splendidă definiție psihologică: „lăsat’au puternicul Dumnezeu iscusită oglindă minții omenești, scrisoarea”. Pe lângă omul cu minte (devenit „cuminte”) există o serie de variante: „bolnăvindu-se ficiorul Radului Vodă, din care boală lipsise și din minte”, ceea ce Înseamnă evident - lipsit de minte, fără minte, după cum și fără alienarea: „când
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
tratate a fost legătura dintre „istoriile” Bibliei și „istoria” definită de lumea modernă, adică evenimentele a căror „istoricitate” poate fi constatată pe baza unor documente și mărturii credibile. Chestiunea abordată era delicată. Pe de o parte, teologia tradițională afirmă că Dumnezeul Bibliei, spre deosebire de „divinitățile păgâne” care aparțin lumii imaginare a mitului, este un Dumnezeu „care acționează în istorie”. Pentru teologia creștină este într-adevăr esențial să putem spune că afirmațiile de credință sunt înrădăcinate în istorie. Vom înțelege imediat că o
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
adică evenimentele a căror „istoricitate” poate fi constatată pe baza unor documente și mărturii credibile. Chestiunea abordată era delicată. Pe de o parte, teologia tradițională afirmă că Dumnezeul Bibliei, spre deosebire de „divinitățile păgâne” care aparțin lumii imaginare a mitului, este un Dumnezeu „care acționează în istorie”. Pentru teologia creștină este într-adevăr esențial să putem spune că afirmațiile de credință sunt înrădăcinate în istorie. Vom înțelege imediat că o dogmă precum cea a întrupării trebuie neapărat să aibă o puternică legătură cu
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
v-a scos din pământul Egiptului” (cf. Ex 20,2). Dacă acest enunț nu corespunde nici unei realități concrete, nici unui eveniment care poate fi oarecum constatat, ar da impresia că credința lui Israel e construită pe nisipuri mișcătoare. Vechiul Testament înfățișează un Dumnezeu care îl călăuzește pe poporul său în toate peripețiile istoriei sale. Chiar și aici legătura dintre credință și istorie este esențială. Pe de altă parte, studiile recente, care, din când în când, primesc un ecou chiar în presă, afirmă că
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
de neatins se arată deodată fragil. Adevărata credință este însă o căutare permanentă. Nu poate fi confundată cu certitudini imutabile, în special cu formulări care nu pot epuiza conținutul experienței în general și al experienței de credință în special. Dacă Dumnezeul nostru este un Dumnezeu al adevărului și al libertății, nu avem motiv să ne temem că vom „pierde” ceva esențial în timpul călătoriei. Putem pierde numai ceea ce a devenit inutil sau care de mult timp era inutil. Credința se întărește numai
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
deodată fragil. Adevărata credință este însă o căutare permanentă. Nu poate fi confundată cu certitudini imutabile, în special cu formulări care nu pot epuiza conținutul experienței în general și al experienței de credință în special. Dacă Dumnezeul nostru este un Dumnezeu al adevărului și al libertății, nu avem motiv să ne temem că vom „pierde” ceva esențial în timpul călătoriei. Putem pierde numai ceea ce a devenit inutil sau care de mult timp era inutil. Credința se întărește numai în acest exercițiu de
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
2). Istoria umanității este așadar determinată exclusiv de ceea ce este decis în momentul creației lumii noastre și după această creație, nu înaintea sa. Libertatea umană este prin urmare mai puțin „determinată” în Biblie decât în lumea Mesopotamiei. Al doilea aspect Dumnezeul lui Israel este creatorul lumii, nu divinitățile păgâne, în special cele ale Mesopotamiei. Povestirea biblică dezvăluie progresiv că Dumnezeul creator este și Dumnezeul lui Abraham, al lui Isaac și al lui Iacob; este Dumnezeul care-l scoate pe poporul său
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
creație, nu înaintea sa. Libertatea umană este prin urmare mai puțin „determinată” în Biblie decât în lumea Mesopotamiei. Al doilea aspect Dumnezeul lui Israel este creatorul lumii, nu divinitățile păgâne, în special cele ale Mesopotamiei. Povestirea biblică dezvăluie progresiv că Dumnezeul creator este și Dumnezeul lui Abraham, al lui Isaac și al lui Iacob; este Dumnezeul care-l scoate pe poporul său din Egipt și îl conduce prin diferitele evenimente ale istoriei sale. Această viziune, aparent banală pentru cititorul modern, în
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
Libertatea umană este prin urmare mai puțin „determinată” în Biblie decât în lumea Mesopotamiei. Al doilea aspect Dumnezeul lui Israel este creatorul lumii, nu divinitățile păgâne, în special cele ale Mesopotamiei. Povestirea biblică dezvăluie progresiv că Dumnezeul creator este și Dumnezeul lui Abraham, al lui Isaac și al lui Iacob; este Dumnezeul care-l scoate pe poporul său din Egipt și îl conduce prin diferitele evenimente ale istoriei sale. Această viziune, aparent banală pentru cititorul modern, în special cel credincios, nu
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
în lumea Mesopotamiei. Al doilea aspect Dumnezeul lui Israel este creatorul lumii, nu divinitățile păgâne, în special cele ale Mesopotamiei. Povestirea biblică dezvăluie progresiv că Dumnezeul creator este și Dumnezeul lui Abraham, al lui Isaac și al lui Iacob; este Dumnezeul care-l scoate pe poporul său din Egipt și îl conduce prin diferitele evenimente ale istoriei sale. Această viziune, aparent banală pentru cititorul modern, în special cel credincios, nu era deloc evidentă pentru poporul lui Israel în momentul când se
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
care avea diferite „mituri ale creației” în care zeii își extindeau dominația asupra universului creat de ei. Era o cultură cu mult superioară celei a Israelului și, de asemenea, era cultura celor învingători. Cu toate acestea, Gn 1 proclamă superioritatea Dumnezeului lui Israel asupra tuturor divinităților Mesopotamiei (și ale celorlalte națiuni). Ba mai mult, aceste divinități sunt în realitate „creaturi” ale Dumnezeului lui Israel. Aștrii, de exemplu, sunt creați de Dumnezeu în ziua a patra a creației (Gn 1,14-19). Divinitățile
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
mult superioară celei a Israelului și, de asemenea, era cultura celor învingători. Cu toate acestea, Gn 1 proclamă superioritatea Dumnezeului lui Israel asupra tuturor divinităților Mesopotamiei (și ale celorlalte națiuni). Ba mai mult, aceste divinități sunt în realitate „creaturi” ale Dumnezeului lui Israel. Aștrii, de exemplu, sunt creați de Dumnezeu în ziua a patra a creației (Gn 1,14-19). Divinitățile mesopotamiene erau identificate cu aștrii (zeul Șamaș era soarele, zeul Sin era luna, zeița Iștar era planeta Venus etc.). Și monștrii
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
Șamaș era soarele, zeul Sin era luna, zeița Iștar era planeta Venus etc.). Și monștrii marini - care apar în unele mituri mesopotamiene ale creației - sunt creați de Dumnezeu în ziua a cincea (Gn 1,21). Concluzia raționamentului este limpede: dacă Dumnezeul lui Israel a creat aștrii și exista înainte de ei, religia lui Israel nu are motiv să invidieze religia Mesopotamiei care venera acești aștri. Faptul este foarte cunoscut, dar merită subliniat că credința lui Israel a supraviețuit încercărilor exilului datorită acestui
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
în anul 721 î.C. și apoi cea a Ierusalimului în anul 586 î.C. au fost evenimente dramatice și traumatice. Mulți „și-au pierdut credința”, s-ar spune astăzi, sau cel puțin și-au văzut speranțele spulberate de un Dumnezeu care părea că și-a abandonat poporul la o tristă soartă. Conform unui text din Ezechiel (37,11), mulți dintre deportați erau foarte descurajați și spuneau: „Ni s-au uscat oasele, speranța noastră este distrusă, suntem pierduți”. Is 49,14
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
creați „după soiul lor”, ci „după chipul lui Dumnezeu l-a creat și după asemănarea sa”. Nu există deci „rase umane”, și nimeni nu poate pretinde că aparține unei „rase superioare”. Toți sunt egali pentru că sunt creați după imaginea aceluiași Dumnezeu (cf. 5,1). În consecință, toți oamenii poartă în sine ceva „sacru” și inviolabil. Al cincilea aspect Textul a fost proiectat și probabil și stilizat în timp ce Israel se afla departe de țara sa. Probabil a fost scris după terminarea exilului
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
orologiu” al universului pentru a bate ritmul anului, ceasul aștrilor care făcea posibilă stabilirea calendarului (1,14-19). Precum știm, calendarul este una dintre descoperirile cele mai importante ale Mesopotamiei. Gn 1 reia și interpretează aceste date pentru a spune că Dumnezeul lui Israel este Domnul timpului și al istoriei. În sfârșit, în ziua a șaptea, Dumnezeu se odihnește (2,1-3). În această zi nu are loc nici o activitate divină. Dumnezeu, și numai Dumnezeu, umple această zi cu prezența sa și de
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
și numai Dumnezeu, umple această zi cu prezența sa și de aceea o „consacră” și o „binecuvântează” (2,3). Prin urmare, înainte de a locui într-un templu, Dumnezeu locuiește timpul. În acest fel, Israel îl poate întâlni și venera pe Dumnezeul său fără a deține un „loc sacru”. Aceste cinci sublinieri ne duc la concluzia că teologia povestirii, în toată bogăția sa, aparține cu certitudine unei perioade târzii a istoriei lui Israel și ar fi imprudent să datăm aceste idei în
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
veche „religie a patriarhilor” sau o „religie a familiei”? Alți autori (precum Albrecht Alt în Germania) au afirmat că religia patriarhilor are unele particularități care o disting de alte forme de religie din Israel. Cea mai importantă ar fi cultul „Dumnezeului tatălui” sau al „Dumnezeului părinților” (vezi Gn 26,24; 28,13; 31,53; 32,10; 46,1; Ex 3,6). Spre deosebire de divinitățile cananeenilor, legate de locuri și temple, Dumnezeul patriarhilor ar fi atașat în special de persoane. Acest fel de
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
sau o „religie a familiei”? Alți autori (precum Albrecht Alt în Germania) au afirmat că religia patriarhilor are unele particularități care o disting de alte forme de religie din Israel. Cea mai importantă ar fi cultul „Dumnezeului tatălui” sau al „Dumnezeului părinților” (vezi Gn 26,24; 28,13; 31,53; 32,10; 46,1; Ex 3,6). Spre deosebire de divinitățile cananeenilor, legate de locuri și temple, Dumnezeul patriarhilor ar fi atașat în special de persoane. Acest fel de religie ar fi tipic
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
forme de religie din Israel. Cea mai importantă ar fi cultul „Dumnezeului tatălui” sau al „Dumnezeului părinților” (vezi Gn 26,24; 28,13; 31,53; 32,10; 46,1; Ex 3,6). Spre deosebire de divinitățile cananeenilor, legate de locuri și temple, Dumnezeul patriarhilor ar fi atașat în special de persoane. Acest fel de religie ar fi tipic nomazilor. Teoria a fost însă contestată. Textele biblice și paralelismele extrabiblice sunt recente. Cât privește textele biblice, scopul lor este întâi de toate să dovedească
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]