15,415 matches
-
atât și pentru transportul la cazărmi, oborul de vite, cimitir sau la depozitul de gunoaie de pe malul Bistriței”. Tot în anul 1928, tarifele pentru „cursele cu mașini” (auto-taxi) erau următoarele: o cursă în oraș - 30 lei; o cursă la/de la gară - 40 lei; o cursă la cimitir/retur - 50 lei; o cursă la cazărmi sau obor - 40 lei; o cursă în afara orașului (cel mult 10 kilometri) - 150 lei; o oră cu mașina de lux - 200 lei. Pe 20 august 1930, Primăria
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
ar fi permis „populației nevoiașe, deplasarea rapidă prin oraș, la un preț redus”. Se dorea, în special, scurtarea perioadei de deplasare pe următoarele trasee: „N-S - de la bazarul fabricii Letea, pe străzile Bacău-Focșani și BacăuPiatra, până în Gherăești; E-V - de la gară, pe strada Bacău-Ocna, prin Piața Sfântul Nicolae, Bulevardul Carol I, până în comuna Letea”. Articolele „Regulamentului municipal pentru transportul călătorilor cu autobuze” (aprilie 1930), impuneau concesionarului obligații extrem de precise în privința orarului, a traseelor, dar și a condițiilor de transport. Iată mai
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
municipal pentru transportul călătorilor cu autobuze” (aprilie 1930), impuneau concesionarului obligații extrem de precise în privința orarului, a traseelor, dar și a condițiilor de transport. Iată mai jos, câteva din aceste condiții: „Pe linia I - garăPodul de fier, autobuzele vor sosi la gară cu 15 minute înainte de plecarea trenurilor și cu 5 minute înainte de sosirea lor. Pe cele dou) linii - I - garăPodul de fier, II - Parcul municipal Bistrița de la Gherăești la fabrica Letea, concesionarul poate utiliza minimum patru autobuze, dou) pe fiecare linie
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
se vor despărți în anul 1916 - Samuel va rămâne în continuare în strada Bacău Piatra, în timp ce Altăr Davidovici, ajutat de cei doi fii ai săi (Leon și David Davidovici), va dezvolta propria societate metalurgică, pe un teren situat în apropierea gării. Pe lângă fabrica de construcții tehnice și cea de metalurgie, în vara anului 1922 Samuel Davidovici a început construcția unui nou atelier de turnătorie, ale cărui dimensiuni erau apreciabile pentru acele vremuri: lungime - 20 metri, lățime - 10 metri, înălțime - 5,5
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
o ordonanță prin care se stabilea că „începând cu 2 septembrie carnea de vită, porc, oaie, pasăre, vânat și mezelurile nu se mai pune în vânzare în zilele de Luni, Miercuri, Vineri și Sâmbătă în niciun loc, (...) nici măcar în restaurantul gării”. La scurt timp, pentru susținerea efortului de război, a fost „sacrificat” și debitul de pâine. Astfel, prin ordonanța din 21 decembrie 1916, locuitorii Bacăului au primit următorul anunț: „(...) pentru a echilibra consumul de pâine și mămăligă, toată populația civilă, părțile
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
luni de la vizionarea, la Paris, a celebrului film „Ieșirea muncitorilor de la Uzinele Lumiére” - primul spectacol din vechiul Regat a avut loc pe 27 mai 1896, atunci când, în saloanele ziarului bucureștean L’Indépendance roumaine, a fost proiectată pelicula „Sosirea trenului în gară”-, cinematograful „a devenit, într-un interval relativ scurt, o <<distracție populară>>, accesibilă nu numai prin conținut, ci și prin preț”. Beneficiind de o popularitate superioară celorlalte arte, în special în orașele muncitorești, arta cinematografică a avut un succes asigurat și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
doicelor diplomate, (...) iar doamnele de la Asociația Culturală a Femeilor Evree în costume orientale. D-l Poldy Filderman se fălea cu un costum de muncitor, d-l avocat Grimberg în costum de tenor, iar d-l Herman Kisler în șef de gară. D-l Mărgărit în Platon, d-l avocat Klein în amorez, d-l Bistrițeanu în spadasin, (...) au făcut deliciile Purimului”. O lectură sumară a presei interbelice locale ne edifică asupra existenței unei adevărate inflații de astfel de evenimente. Este greu
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
înființat în anul 1883. La mare căutare erau și bodegile deținute de Andrei Cristian, Grigore Sichitiu, Iosef Herman Issac, E. Teodorescu, precum și numeroasele cârciumi aflate pe strada Mare - frații Herman și Rachmil Steinbock, Moise Valdman, Odisei Constantinescu -, cele de pe strada Gării - Issac Leon, Mayer Leibovici, Kuller Marcu -, cele de pe strada Lecca - C. Nathan, Haim Ceaușu, Iosef Aroneanu ș.a. Într-un oraș „prăfuit”, așa cum era Bacăul interbelic, prezența lustragiilor de ghete în preajma acestor localuri era un fapt cât se poate de banal
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Iosef Aroneanu ș.a. Într-un oraș „prăfuit”, așa cum era Bacăul interbelic, prezența lustragiilor de ghete în preajma acestor localuri era un fapt cât se poate de banal. Locurile cele mai vânate de aceștia erau zonele cu trafic pietonal intens - în zona gării, în apropierea Grădinii Publice sau a primăriei, precum și la intrările în cafenele, crâșme etc. Taxa anuală percepută de primărie era în 1927 de 1.800 lei. Evident, practicanții acestei meserii erau, de regulă, persoane extrem de sărace, sau care, din anumite
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de fier al trenurilor moderne e cunoscut în amănunt, în așa măsură, încît oamenii îi calculează, cu ceasul în mînă, viteza, la fel cum medicii calculează pulsul unui prunc, ba, mai și spun, cu dezinvoltură: „Trenul cutare va ajunge în gara cutare, la ora cutare“ - tot așa, în anumite ocazii, acești vînători nantucketezi calculează itinerariul leviatanului din adîncuri potrivit observațiilor făcute asupra vitezei sale capricioase și își spun în sinea lor: „De aci în cîteva ore, balena asta va străbate două sute
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
funcționare, în ani. ... 2. Pentru stabilirea duratei normale de funcționare a unui mijloc fix se caută succesiv în clasificare: grupa, subgrupa, clasa, subclasa și familia, după caz. De exemplu: a) Pentru a stabili durata normala de funcționare a mijlocului fix "gara" se va caută în clasificare: ... - grupa 1. Construcții; - subgrupa 1.3 Construcții pentru transporturi, posta și telecomunicații; - clasa 1.3.1 Clădiri pentru transporturi: autogari, gări,... Astfel la codul 1.3.1 se găsește o durată normala de funcționare cuprinsa
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164515_a_165844]
-
caz. De exemplu: a) Pentru a stabili durata normala de funcționare a mijlocului fix "gara" se va caută în clasificare: ... - grupa 1. Construcții; - subgrupa 1.3 Construcții pentru transporturi, posta și telecomunicații; - clasa 1.3.1 Clădiri pentru transporturi: autogari, gări,... Astfel la codul 1.3.1 se găsește o durată normala de funcționare cuprinsa între 32 - 48 ani. La punerea în funcțiune a acestui mijloc fix, se va stabili durata normala de funcționare în limitele intervalului de la 32 ani la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164515_a_165844]
-
găsește o durată normala de funcționare cuprinsa între 32 - 48 ani. La punerea în funcțiune a acestui mijloc fix, se va stabili durata normala de funcționare în limitele intervalului de la 32 ani la 48 ani. În acest caz mijlocul fix gara este definit drept clădire. Pentru evitarea confuziilor se precizează ca o clădire reprezintă o construcție sub forma de incinta închisa, în care se desfășoară o activitate umana de locuire, de producție, de învățământ, de sănătate, de cultura, de agrement, de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164515_a_165844]
-
se precizează ca o clădire reprezintă o construcție sub forma de incinta închisa, în care se desfășoară o activitate umana de locuire, de producție, de învățământ, de sănătate, de cultura, de agrement, de servicii, de administrație, de cult, de transport (gara), de posta și telecomunicații. b) Pentru a stabili durata normala de funcționare a infrastructurii unui drum cu îmbrăcăminte de beton asfaltic se va caută în clasificare: ... - grupa 1. Construcții; - subgrupa 1.3 Construcții pentru transporturi, posta și telecomunicații; - clasa 1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164515_a_165844]
-
Puțuri de mină, galerii, planuri înclinate și rampe de puț. 20-30 1.1.9. Structuri de susținere, estacade și culoare pentru 24-36 transportoare cu bandă. 1.1.10. Rampe de încărcare-descărcare. 25-35 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1.1.11. Construcții miniere subterane: pentru personal; gări și 20-30 remize; stații de pompare; stații de compresoare; canale pentru aeraj; buncăre; suitori-coborâtori; etc. ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1.1.12. Coșuri de fum și turnuri de răcire 24-36 1.1.13. Iazuri pentru decantarea sterilului 12-48 1.1.14. Camere de fum
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164515_a_165844]
-
2.10.2. - construcție ușoară din lemn și folie din masă plastică. 2-4 1.2.11. Alte construcții agricole neregăsite în cadrul subgrupei 1.2. 16-24 1.3. Construcții pentru transporturi poștă și telecomunicații ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1.3.1. Clădiri pentru transporturi: autogări, gări, stații pentru 32-48 metrou, aeroporturi, porturi, hangare, depouri, garaje, ateliere, în afară de: ──────────────────────────────────────────────────────────────────── 1.3.1.1. - clădiri ușoare cu structură metalică 16-24 1.3.2. Infrastructură pentru transport feroviar cu: 1.3.2.1. - ecartament normal și larg. 40-60 ──────────────────────────────────────────────────────────────────── 1.3
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164515_a_165844]
-
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU Contrasemnează: ──────────────── p. Ministrul administrației și internelor, Paul Victor Dobre, secretar de stat p. Ministrul educației și cercetării, Cecilia Paloma Rodica Petrescu, secretar de stat Ministrul finanțelor publice, Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu București, 8 decembrie 2005. Nr. 1.573. Gării Cățelu 130 3 550 14 1 1.566 - 2.680 4.246 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 041/S4 Școală Nr. 110 Str. Argeselu 6 4 700 24 4 3.300 1.000 30 4.330 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 040/S4 Școală Nr. 190 Str. Sg. Nițu Vasile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173297_a_174626]
-
nr. 1 Consiliul popular al orașului Huedin -''- JUDEȚUL CONSTANTĂ Orașul Cernavoda 1. Str. Octav Băncila nr. 6 Fabrică de ciment Cernavoda Consiliul popular al județului Constantă - Întreprinderea de gospodărie, comunala și locativa Medgidia JUDEȚUL COVASNA Orașul Tîrgu Secuiesc 1. Str. Gării nr. 60 Stațiunea pentru mecanizarea agriculturii Consiliul popular al județului Tîrgu Secuiesc Covasna - Întreprinderea județeană de gospodărie comunala și locativa Covasna JUDEȚUL DÎMBOVIȚA Municipiul Tîrgoviște 1. Calea Cîmpulung nr. 4 Uniunea județeană a cooperativelor de Consiliul popular al județului consum
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173570_a_174899]
-
produsul și |nu trebuie să | | |transportul mărfurilor pe |- la care valoarea tuturor |depășească 30% din | | |distanțe scurte; |materialelor folosite nu trebuie să |prețul de uzina al | | |carucioare-tractor de tipul celor|depășească 40% din prețul de uzina al |produsului | | |folosite în gări; părțile lor |produsului | | | 8710 |Tancuri și automobile blindate de|Fabricare: |Fabricare la care | | |lupta, armate sau nu; părțile |- din materiale de la orice poziție cu|valoarea tuturor | | |acestora |excepția celei la care se încadrează |materialelor folosite | | | |produsul și |nu trebuie să
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173656_a_174985]
-
altul al Comunității, cu traversarea teritoriului uneia sau mai multor țări AELS, precum și mărfurile care pleacă din Comunitate cu destinația într-una din țările AELS, sunt plasate, după modalitățile stabilite de fiecare Stat membru al Comunității, pentru tot parcursul de la gară de plecare până la gară de destinație, sub procedura T2, fără ca să se prezinte la biroul de plecare scrisoarea de trăsura CIM aferentă mărfurilor. Fiind vorba de marfuri care circulă dintr-un punct într-altul al Comunității cu traversarea uneia sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173550_a_174879]
-
traversarea teritoriului uneia sau mai multor țări AELS, precum și mărfurile care pleacă din Comunitate cu destinația într-una din țările AELS, sunt plasate, după modalitățile stabilite de fiecare Stat membru al Comunității, pentru tot parcursul de la gară de plecare până la gară de destinație, sub procedura T2, fără ca să se prezinte la biroul de plecare scrisoarea de trăsura CIM aferentă mărfurilor. Fiind vorba de marfuri care circulă dintr-un punct într-altul al Comunității cu traversarea uneia sau mai multor țări AELS
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173550_a_174879]
-
care circulă sub procedura T1 pot fi transportate sub procedura T1 fără că scrisoarea de trăsura CIM să fie prezentată la biroul de plecare. 8. În ce priveste mărfurile menționate la paragrafele 2, 3 și 5, biroul de care aparține gară de destinație își asumă rolul de birou de destinație. Totuși, atunci când mărfurile sunt puse în liberă circulație sau sunt plasate sub un alt regim într-o gară intermediară, biroul de care aparține această gară își asumă rolul de birou de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173550_a_174879]
-
priveste mărfurile menționate la paragrafele 2, 3 și 5, biroul de care aparține gară de destinație își asumă rolul de birou de destinație. Totuși, atunci când mărfurile sunt puse în liberă circulație sau sunt plasate sub un alt regim într-o gară intermediară, biroul de care aparține această gară își asumă rolul de birou de destinație. În ce priveste mărfurile care circulă dintr-un punct într-altul al Comunității, cu traversarea teritoriului uneia sau a mai multor țări AELS, în condițiile menționate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173550_a_174879]
-
și 5, biroul de care aparține gară de destinație își asumă rolul de birou de destinație. Totuși, atunci când mărfurile sunt puse în liberă circulație sau sunt plasate sub un alt regim într-o gară intermediară, biroul de care aparține această gară își asumă rolul de birou de destinație. În ce priveste mărfurile care circulă dintr-un punct într-altul al Comunității, cu traversarea teritoriului uneia sau a mai multor țări AELS, în condițiile menționate la paragraful 4, la biroul de destinație
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173550_a_174879]
-
DESTINAȚIE ȚĂRILE TERȚE Transporturi cu destinația către țări terțe Articolul 84 1. Atunci cand un transport începe în interiorul părților contractante și trebuie să se încheie în exteriorul acestora, se aplică dispozițiile articolelor 81 și 82. 2. Biroul vamal căruia îi corespunde gară de frontieră prin care transportul părăsește teritoriul părților contractante își asumă rolul de birou de destinație. 3. Nu se îndeplinește nici o formalitate la biroul de destinație. Transporturi ce provin din țări terțe Articolul 85 1. Atunci cand un transport începe în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173550_a_174879]