16,018 matches
-
efective. Producția medie zilnică de lapte / cap de vacă furajata era de circa 2,5 - 3 litri ,în condițiile în care costurile de productie erau acoperite doar cu o producție medie de 7 -8 litri / cap de vacă furajata . La grîu, combinele autopropulsate C - 12 și C - 14 realizate de Semănătoarea București avea pierderi la recoltare între 20 - 25 % astfel că producția reală era între 1.500 - 2500 kg / hectar, în condițiile în care producția minimă pentru recuperarea cheltuielilor impunea producții
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
pensie colhoznicul primea " pensie de colectiv ", în jur de 200 lei / luna, adică echivalentul a 11 dolari SUA, la care se mai adaugă la sfîrșitul fiecărui an, din partea colhozului, circa 4 - 5 săculeți de porumb știuleți și 80 - 100 kg. grîu reprezentînd așa numitul "ajutor pentru bătrîni". Pensia mică îl obligă să lucreze în continuare ,dacă avea puțină sănătate, chiar si pînă la 75 - 80 ani în folosul colhozului. Uneori moartea îl prindea cu un sac de cereale în spate sau
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
benzină, 2 biserici, școala primară, primărie, post telefonic, post de jandarmi, agent sanitar și infirmieră. Agricultură ocupă un loc important în economia comunei Mischii. Culturile agricole cultivate pe terenul agricol al comunei sunt: porumbul, care ocupă o suprafață de 35-40%, grâul, pe o suprefață de 40-45% și vită de vie pe o suprafață de 3%. De asemenea, comuna Mischii este și zona pomicola, în anul 1995 fiind plantați 1180 de pomi fructiferi. După anul 1995 s-au înființat ferme paticulare de
Comuna Mischii, Dolj () [Corola-website/Science/300407_a_301736]
-
printre altele, apa pentru sistemul local de irigații. Încă două sisteme, unul județean și altul național fac posibilă irigarea suprafeței de 2048 ha. Ocupația de bază a lipovenilor, de-a lungul timpurilor, a fost agricultura în care cultura mare de grâu, porumb, mei, orz, struguri și ulterior, floarea soarelui au fost predominante. Daca ținem cont de poziția aleasă de intâistătăori nu putem omite apicultura, dar nici prelucrarea lutului, aflat din belșug în Dealu Robului și dovedită de produsele ceramice descoperite sau
Comuna Lipovu, Dolj () [Corola-website/Science/300405_a_301734]
-
vânătă - sunt bune pentru cărămidă / teracotă. Solul - atât cel dinspre pădurea de foioase de pe culmea din nordul satului, cât și cel dintre zăvoaiele din câmpia / lunca Jiului - a permis - și mai poate îngădui - bogate / diversificate "ramuri agro-zootehnice" (preponderente fiind: "cultivarea grâului, porumbului, florii soarelui, soiei" etc., "pomicultura, viticultura, albinăritul, creșterea bovinelor, porcinelor, ovinelor" etc.). "Îndiguirea" și, puțin mai târziu, "mutarea albiei Jiului" mai încolo cu un kilometru, între anii 1953 - 1956 / 1966 - 1968, spre a nu mai fi amenințat terasamentul căii
Tatomirești, Dolj () [Corola-website/Science/300418_a_301747]
-
Nord); Comună Grădinari (Sud); Ogrezeni (Vest). Argeș (Sud și Vest) Șabăr (Est) Mihăilești, Neajlovu, Ogrezeni, Pădureni, Palanca, Podișor, Poenari, Poștă, Săbăreni, Sterea, Teișori, Trestieni, Ulmi, Bacu, Moșteni, Joița, Buturugeni, Căscioarele Ulmi, Cosoba, Coteni. Locuitorii cultiva în special cereale, precum porumb, grâu, orz, ovăz și secara. Aici se mai cultivă și floarea soarelui, legume, si pomi fructiferi (legume: roșii, castraveți, varză, fasole, salată, cartofi, gulii, ridichi, morcovi, dovleci, vinete, dovlecei etc.; fructe: zmeura, căpșuni, pepeni, struguri etc.; pomi fructiferi: caiși, piersici, meri
Tântava, Giurgiu () [Corola-website/Science/300446_a_301775]
-
transfer pe noul amplasament, pe o temelie din beton. Starea economică la 1910, după recuperarea prin cumpărare a unor suprafețe de teren ajunse în proprietatea diverșilor boieri, era următoarea: Locuitori - moșneni Suprafață com. Budieni inclusiv Șasa - 2870ha Suprafață cultivata cu grâu și secara - 190ha Suprafață cultivata cu porumb - 694ha Fânețe - 292ha Livezi și vii - 190ha Pădure și izlaz - restul Numărul de locuitori (fără Pistesti și Șasa - numărătoare parțială -în realitate peste 1000) - 867 Știutori de carte - 272 (B-232, F-34) Economii depuse
Budieni, Gorj () [Corola-website/Science/300456_a_301785]
-
vase din morminte romane etc.; 6 inele de argint și bronz; 658 monede grecești, romane, bizantine; 11 medalii moderne; 16 statuete; 6 scarabei; 5 busturi de femei; 2 capace de urnă și pânza ce a servit la înfășurarea mumiei, mărgele, grâu etc.; 2 fragmente de coșciuge; 1 lacrimariu; 4 amulete săpate; mozaicuri de sticlă din Orient; 2 vase egiptene, 8 vase mari și mici de porțelan chinezesc; 3 vase de la Marea Moartă; 1 lespede de marmură de la templul Omar din Ierusalim
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
a sterilului rezultat din carierele de exploatare construite în comunele vecine. Ocupația locuitorilor a suferit transformări în ultima jumătate de secol, multă vreme ocupația principală fiind creșterea animalelor (ovine, bovine). La aceasta se poate adăuga și cultivarea terenurilor cu porumb, grâu, plante furajere, pomi și viță de vie. După anul 1970 a avut loc o reorientare a forței de muncă spre bazinele carbonifere Rovinari și Jilț inclusiv in cele doua termocentrale de la Rovinari si Turceni. Începând cu anul 1997,o dată cu reducerea
Comuna Negomir, Gorj () [Corola-website/Science/300463_a_301792]
-
de Dealul Logreștilor. În Valea Horga se găsesc zăvoaie și păduri bătrâne de stejar și fag. La est de Piscoiu, peste două dealuri, se află Dealul Muierii, care face legătura cu Peștera Muierii. Locuitorii satului se ocupă cu agricultura (cultivă grâu, porumb, fasole, cartofi, legume) și cu creșterea animalelor (bovine, ovine, porcine) și păsărilor. Clima este temperat-continentală specifică zonei de deal. Pădurile sunt formate în cea mai mare parte din stejar, fag și salcâm. De-alungul pârâului Amărăzuia se găsesc sălcii și
Piscoiu, Gorj () [Corola-website/Science/300464_a_301793]
-
interesante și foarte rezistente la secetă sunt grașița și colții-babei.Pe ogoare locuitorii au de luptat la prășit cu faimosul pir, foarte greu de stârpit, cu mohorul sau bălurul,cornecii ghimpele,pălămida,loboda sau știrul, mărăcinii și alte buruieni. Prin grâu cresc maci sălbatici, neghină și albăstrele. Plantele cultivate sunt în majoritate cereale și floarea soarelui. S-a renunțat la cultivarea sfeclei de zahăr, care ocupa suprafețe mari până în 1990, dar a reapărut rapița.La plantele textile, cânepă, in și bumbac
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
speculă, primăria din Covei a dat și o ordonanță, în 1932, prin care limita prețul zahărului tos la 36 de lei kilogramul! Banii fiind puțini, se practica schimbul în natură, echivalentul cel mai des folosit fiind banița de porumb sau grâu, sau blidul de mălai, cu care erau plătiți negustorii ambulanți ce treceau prin sat.Aceștia erau figuri pitorești, umblând pe toate ulițele și strigându-și marfa cu modulări în voce, unii cu ace, piepteni, ață, alții cu spete pentru războiul
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,11%). Pentru 4% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Ocupația principală a populației este creșterea animalelor (bovine, porcine, ovine, păsări etc.), pomicultura și cultura cerealelor (grâu, porumb, cartofi, legume etc.). Transportul se realizează pe căi rutiere. Nu are legătură cu calea ferată.
Comuna Telești, Gorj () [Corola-website/Science/300469_a_301798]
-
un soldat, chiar dacă nu este de neam, poate ajunge ofițer, primind totodată rang de nobil, pe care-l vor moșteni urmașii săi. Încurajează creșterea animalelor, introduce rase noi de bovine, înființează cele dintâi herghelii, le arată țăranilor cum să secere grâul cu secera și nu cu cosorul. Datorită lui, industria rusă cunoaște un avânt nebănuit. Îi scutește de serviciul la stat și de impozite pe cei ce construiesc fabrici și pe rudele acestora, le acordă împrumuturi fără dobândă, precum și privilegiul de
Petru I al Rusiei () [Corola-website/Science/298530_a_299859]
-
la Munteni („la Știubeiul cu Apă Pucioasă” sau „la Seliște”). Resursele agricole sunt cele mai importante și ocupația de bază a locuitorilor este agricultura. Producțiile la hectar obținute la cereale nu sunt corespunzătoare condițiilor oferite de cadrul natural. Se cultivă grâul,porumbul dintre cereale,floarea soarelui,sfecla de zahăr dintre plante tehnice pe văile pârailor se cultivă legume iar în zona colinară apar livezi sau plantații de viță de vie. Se cresc bovine,porcine,ovine,cabaline,albine. Crescători de ovine sunt
Comuna Belcești, Iași () [Corola-website/Science/298646_a_299975]
-
la care s-a adăugat, începând cu anul 1974, funcția de președinte al Republicii Socialiste România. Regimul comunist, sub conducerea lui Nicolae Ceaușescu, a avut un caracter preponderent dictatorial. Imnul RSR era „Trei culori”. Stema RSR reprezenta câteva spice de grâu și o sondă de petrol pe fundalul pădurilor și Carpaților, în spatele cărora se vede soarele. Gheorghe Gheorghiu-Dej a murit în 1965 în circumstanțe cel puțin neclare. După o scurtă luptă pentru putere, în fruntea partidului a venit Nicolae Ceaușescu. Dacă
Republica Socialistă România () [Corola-website/Science/298591_a_299920]
-
suprafața irigată în 1982 era doar de 2 380 000 hectare. Ca urmare producția declarată de cereale a fost de numai 20 milioane de tone. La mijlocul anilor '80, România ajunsese la o producție de 8,5 milioane de tone de grâu (1988) și 11,9 milioane de tone de porumb (1985), însă după căderea comunismului, infrastructura agricolă se află în paragină, sistemele de irigații au fost furate sau distruse, parcul de mașini agricole în mare parte casat, suprafața agricolă fiind extrem de
Republica Socialistă România () [Corola-website/Science/298591_a_299920]
-
marginile rotunjite, tăiat: SEMNIFICAȚIA STEMEI: Sfântul Ilie face trimitere la catedrala cu același hram de pe teritoriul orașului. Carul și caii de foc sunt specifice vieții Sfântului Ilie, fapt relatat și în vechea scriptură a Vechiului Testament. Snopul de spice de grâu arată ocupația principală a locuitorilor orașului, agricultura. Coroana murală, cu trei turnuri crenelate, arată faptul că localitatea Costești are rangul de oraș. Orașul este situat în județul Argeș, în partea sa sudică, la o depărtare de 22 km de municipiul
Costești, România () [Corola-website/Science/298657_a_299986]
-
cu o constant sporită apreciere ca o operă clasică a literaturii contemporane"” S-a născut la 6 iunie 1875 la Lübeck, fiind fratele mai mic al romancierului și dramaturgului Heinrich Mann, fiu al lui Thomas Heinrich Mann, bogat negustor de grâne și senator și al Juliei Mann, născută da Silva Bruhns, descendenta unui german și a unei braziliene. Și-a făcut studiile la München, unde a trăit și a scris de altfel o lungă perioadă, între 1891 și 1933. Lucrează la
Thomas Mann () [Corola-website/Science/298678_a_300007]
-
Coliva (în limba greacă Κόλλυβα, în limba sârbă кољиво, în limba bulgară коливо) este un aliment care se folosește pentru ritualuri religioase (se dă de pomană la parastase și înmormântări) și se pregătește din grâu dat la piuă sau din arpacaș (orz măcinat dur). Coliva este o ofrandă adusă de credincioși la biserică spre sfințire, în cinstea sfântului zilei, în ziua onomastică a cuiva sau pentru ușurarea sufletelor celor răposați, de păcate și scoaterea lor
Colivă () [Corola-website/Science/298710_a_300039]
-
sângele jertfit idolilor, în prima săptămână a Postului Mare. Sfântul Teodor, apărându-i în vis Arhiepiscopului Eudoxie al Constantinopolului (360-370), i-a poruncit acestuia să-i anunțe pe creștini să nu cumpere nimic din piață, ci mai degrabă să mănânce grâu fiert cu miere (coliva). Nu mult după aceasta, sărbătoarea Sfântului Mare Mucenic Teodor a fost rânduită în calendar în prima sâmbătă a Postului Mare (mai precis pe vremea Patriarhul Nectarie al Constantinopolului (381-397)). De atunci și până astăzi, în prima
Colivă () [Corola-website/Science/298710_a_300039]
-
vremea Patriarhul Nectarie al Constantinopolului (381-397)). De atunci și până astăzi, în prima sâmbătă a Postului Mare, se face pomenirea morților și pomenirea Sfântului Teodor Tiron. Coliva este expresia materială a credinței în Înviere pentru că este realizată dîn boabe de grâu, iar Mântuitorul Hristos a fost cel care s-a folosit de exemplul bobului de grâu pentru a prevesti Învierea Lui din morți: „Iar Iisus le-a răspuns, zicând: A venit ceasul ca să fie preaslăvit Fiul Omului. Adevărat, adevărat zic vouă
Colivă () [Corola-website/Science/298710_a_300039]
-
Postului Mare, se face pomenirea morților și pomenirea Sfântului Teodor Tiron. Coliva este expresia materială a credinței în Înviere pentru că este realizată dîn boabe de grâu, iar Mântuitorul Hristos a fost cel care s-a folosit de exemplul bobului de grâu pentru a prevesti Învierea Lui din morți: „Iar Iisus le-a răspuns, zicând: A venit ceasul ca să fie preaslăvit Fiul Omului. Adevărat, adevărat zic vouă că dacă grăuntele de grâu, când cade în pământ, nu va muri, rămâne singur; iar
Colivă () [Corola-website/Science/298710_a_300039]
-
fost cel care s-a folosit de exemplul bobului de grâu pentru a prevesti Învierea Lui din morți: „Iar Iisus le-a răspuns, zicând: A venit ceasul ca să fie preaslăvit Fiul Omului. Adevărat, adevărat zic vouă că dacă grăuntele de grâu, când cade în pământ, nu va muri, rămâne singur; iar dacă va muri, aduce multă roadă. Cel ce își iubește sufletul îl va pierde; iar cel ce își urăște sufletul în lumea aceasta îl va păstra pentru viața veșnică.” (Ioan
Colivă () [Corola-website/Science/298710_a_300039]
-
rămâne singur; iar dacă va muri, aduce multă roadă. Cel ce își iubește sufletul îl va pierde; iar cel ce își urăște sufletul în lumea aceasta îl va păstra pentru viața veșnică.” (Ioan 12, 23-25) Mântuitorul Hristos folosește sămânța de grâu într-o parabolă pentru a simboliza Împărăția Cerurilor: „Altă pildă le-a pus lor înainte, zicând: Asemenea este împărăția cerurilor omului care a semănat sămânță bună în țarina sa. Dar pe când oamenii dormeau, a venit vrăjmașul lui, a semănat neghină
Colivă () [Corola-website/Science/298710_a_300039]