15,139 matches
-
și inteligență, încât șapte din nouă dăți, câștigau mai mult decât pierdeau. Această constrângere îi aducea în situația de a-și simplifica acțiunea, de a scoate din ea orice lucru inutil, astfel încât, adusă la elementele esențiale, nu era decât un ideal al acestei acțiuni; iar forma cea mai fericită pe care o putea primi acest ideal era cea care se putea lipsi cu nai multă ușurință de circumstanțele secundare provenite din timp și din loc." (Seara a 38-a) Bazat fiind
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
aducea în situația de a-și simplifica acțiunea, de a scoate din ea orice lucru inutil, astfel încât, adusă la elementele esențiale, nu era decât un ideal al acestei acțiuni; iar forma cea mai fericită pe care o putea primi acest ideal era cea care se putea lipsi cu nai multă ușurință de circumstanțele secundare provenite din timp și din loc." (Seara a 38-a) Bazat fiind pe această remarcă, Lessing subliniază absurditatea regulii unității de timp și de loc din momentul
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
au căutat să desfete gustul acestor marchizi și lucrează pentru ei. Consider că trebuie de acum înainte să facem tragedii pentru noi, tineri rezoneri 78, serioși și puțin invidioși, din anul de grație 1823." Considerând că literatura clasică, perfect adaptată idealurilor secolului al XVII-lea, a devenit total desuetă, el definește Romantismul, în capitolul al treilea din Racine și Shakespeare, intitulat " Ce este romantismul", ca pe o literatură ce răspunde gustului zilei. "Romanticismul este arta de a reprezenta mulțimilor operele literare
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
o generație mai târziu, va regăsi aceleași accente, înțelegând prin "romantism, expresia cea mai recentă și cea mai modernă a frumuseții", când afirmă, peremptoriu, în Salonul din 184679: "cine spune romantism spune artă modernă." Îndemnat de dorința de a răspunde idealurilor epocii, Stendhal propune, în Racine și Shakespeare, un subiect de tragedie modernă tratând despre evenimente recente, susceptibile să-i intereseze pe contemporani, Întoarcerea de pe insula Elba (Le Retour de l'île d'Elbe), piesă pe care nu o va scrie
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
După exemplul lui Brecht, de care se prevalează, o tratează ca pe o cronică. În Bleus, Blancs, Rouges ou les Libertins (1967), el pune în scenă provinciali scufundați în vârtejul Revoluției, în Le Radeau de la Méduse (1993), tineri ale căror idealuri s-au prăbușit în urma eșecului lui Napoleon și revenirii la Monarhie. El zugrăvește drama războaielor religioase atât la catolici cât și la protestanți în Le Vieil Hiver și în Fragile Forêt (1991). În fiecare din aceste piese, aranjamentul secvențelor dramei
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
caute prada", să găsească legătura sa cu acești oameni, să se orienteze în situația dată, să-și degajeze propriile semnificații." Creația colectivă apare în dubla mișcare în jurul teatrului politic și teatrului cotidian. Mișcarea de contestație din mai '68, eliberatoare în idealurile ei, ar vrea să instaureze noi relații cu indivizii, experimentate de unii în viața în comunitate, și, în materie teatrală, în creația colectivă. În afara dorinței lor de a scăpa de repertoriu, considerat limitator, acești artiști vor să găsească o libertate
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
jour et de lieu (Troisième Discours). (n.tr.) 9 Fie ca într-un singur loc, o singură zi, o singură faptă înfăptuită Sala de teatru până la sfârșit s-o țină încremenită. (n.tr.) 10 Pentru Corneille, morala include politica. 11 Idealul personalității umane în secolul al XVII-lea. (n. tr.) 12 Sublinierea noastră. 13 Această diferență se explică în parte prin lăsarea de o parte a corului în epoca clasică. În teatrul antic, vocea colectivă a corului este cea care enunță
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Comparația se face cu o celulă formată din soț susținător al familiei, soție gospodină și câțiva copii mici, acesta fiind familia nucleară idealizată de populația celui de-al Doilea Val. Îndemnați spre refacerea acestui tip de familie, observăm că acest ideal a devenit acum anacronic [20]. O societate în continuă mișcare sau în tranziție nu mai poate atinge acest ideal al ,,împlinirii paralele", pentru că femeia vrea carieră, soțul urcă și coboară o diversitate de scale sociale și economice, copiii pleacă din ce în ce mai
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
fiind familia nucleară idealizată de populația celui de-al Doilea Val. Îndemnați spre refacerea acestui tip de familie, observăm că acest ideal a devenit acum anacronic [20]. O societate în continuă mișcare sau în tranziție nu mai poate atinge acest ideal al ,,împlinirii paralele", pentru că femeia vrea carieră, soțul urcă și coboară o diversitate de scale sociale și economice, copiii pleacă din ce în ce mai departe de părinți, unele valori tradiționale privind familia nu se mai potrivesc [21]. Datele din Barometrul de Gen 2000
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
om apt să contribuie la dezvoltarea societății, să ia parte activă la viață, să fie pregătit pentru muncă. Procesul de învățământ este cel care conferă școlii rolul decisiv în formarea omului. Misiunea școlii este aceea de a contribui la realizarea idealului educativ impus de cerințele vieții sociale. Procesul de educație din cadrul școlii este îndrumat și condus de persoane pregătite în mod special pentru acest lucru. Menirea școlii nu este numai de a înzestra elevii cu un bagaj de cunoștințe cât mai
Arta de a fi părinte by Claudia Râmpu, Petru Laurenţiu Râmpu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1400]
-
redactor-șef al revistei „Viața românească”. Intimitatea verbului anunță un lirism reflexiv, retractil, livresc, abstractizant, de care autorul nu se va despărți nici în volumele următoare. Temele predilecte sunt destinul, dragostea, cunoașterea, adevărul, memoria, existența/inexistența, moartea, timpul/eternitatea, jertfa, idealul/realul, tăcerea/cuvintele, toate puse interogativ sub semnul principiului coincidenței contrariilor („Drumul în sus și drumul în jos, sunt unul și același?”). Poemele, multe cu o ritmică muzicală, chiar dacă sunt construite aparent eteroclit, au o logică sinuoasă, oscilând între afirmația
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286856_a_288185]
-
și contravenind spiritului ideologic oficial. Reuniunile din 1987 și din 1990 (Congresul al VIII-lea) au solicitat independența Uniunii și transformarea ei într-un sindicat de breaslă, care să apere interesele profesionale și materiale ale membrilor și să pledeze pentru idealurile naționale. Președinți în perioada postbelică au fost Andrei Lupan (1954-1965), Pavel Boțu (1965-1987), Ion C. Ciobanu (1987-1990), Mihai Cimpoi (din 1990). U.S. din R.M. are un aparat administrativ și în subordine Casa Scriitorilor, Casa de Creație „Al. Donici” din Peresecina
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290356_a_291685]
-
investigarea problemelor de estetică și teoria literaturii. În alte lucrări - monografii și scrieri cu caracter didactic - tratează statutul valorii artistice și categoriile estetice, corelația dintre frumos și util, raporturile artei cu realitatea, talentul și specificitatea gândirii artistice, adevărul artistic și idealul estetic, tradiție și inovație ș.a. O permanență a preocupărilor sale este examinarea - în plan diacronic și sincronic - a imaginii artistice sub aspectul proprietăților ontologice și axiologice. M. are și câteva contribuții în studierea ideilor cărturarilor români despre artă și literatură
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288086_a_289415]
-
când acest lucru era chiar oficial oportun, anii tulburi ai „obsedantului deceniu”. Dezmeticirea treptată și dureroasă a unui comunist fanatic, Vasile Pozdare, este, de fapt, un rechizitoriu la adresa oportuniștilor de tot felul, care s-ar fi grăbit să exploateze noile idealuri. Romanul folosește tehnica focalizării variate. Cele patru părți ale cărții, purtând titluri metaforice, sunt tot atâtea puncte de vedere asupra biografiei și a caracterului lui Vasile Pozdare: ele aparțin activistului Iuliu Sever, soției, fiului și personajului însuși. Copil născut în timpul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287743_a_289072]
-
faptul că În reprezentările obiectelor personale, Înzestrate cu nume, de pe sarcofagele epocii, apar, pe lângă obiectele de uz cotidian - arme, provizii -, și coroanele și Însemnele regale, de care, acum, orice mort ar putea avea nevoie În a doua sa viață. Acel ideal al egalității Între oameni, exprimat În justificarea demiurgului, pe care am văzut-o mai sus, se va Împlini astfel printr-o regalitate extinsă la toți, chiar dacă aceasta se va Întâmpla Într-o lume viitoare, care scapă experienței (după cum prevestise cu
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
cultura perioadei respective care o urmează pe cea clasică, ba chiar se complace să-și rafineze expresiile (de altfel, rafinamentul este caracteristica principală a artei figurative din epocă); desprinderea de perioada anterioară se Înregistrează mai degrabă În concepția politică. Deși idealurile faraonice par a fi evocate În onomastica oficială care o imită Într-un mod evident programatic pe cea a vechilor suverani, considerați modele, și chiar dacă nu au lipsit Încercări de a reconstitui un imperiu egiptean În Siria și Palestina, ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
argumente. Într-adevăr, În I Olimpice, el avea să respingă mitul lui Pelopsxe "Pelops", tăiat În bucăți de tatăl său Tantalxe "Tantal" pentru a-l aduce ca ospăț, În semn de ospitalitate, zeilor. Este o Încercare ce năzuiește să revalorizeze idealul aristocratic, Întemeiat pe mit, Însă ale cărui diferite note false induc În eroare (ibidem, 28-29); este o tentativă care, la sfârșit, nu cruță nici măcar epopeea homerică, clădită pe Înaripate și Înșelătoare minciuni, așa cum afirma tot Pindar În VII Nemeene (vv
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
că - Începând deja din epoca regilor - s-au utilizat texte scrise pentru organizarea cultului și a divinației (imnuri, rugăciuni, ritualuri, cărți sibiline)2. Și În epoca imperială erau cunoscute culte fără imagini și cu simboluri aniconice ale zeilor; ele alimentează idealul romantic al unei religii primitive simple și pure sub regele Numa, care nu se slujea de edificii de cult costisitoare și era lipsită de imagini de zei În formă omenească, imagini fabricate din metal prețios și de hecatombe scumpe (Cicero
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
lui existență, primind de la el nu numai alinare și, În cele din urmă, vindecare de Îngrozitoarele strâmtorări, greu de definit, care Îl lovesc, reflex al unui evident temperament ipohondru, dar și recuperarea identității sale personale realizată În practicarea artei retorice, ideal și scop suprem al vieții sale. Intensitatea legăturii cu Asclepiosxe "Asclepios", expresie emblematică a acelei „religii personale” ce caracterizează o atât de mare parte a experienței spirituale a elenismului târziu (Festugière, 1954), câteodată asumând forma totală față de o singură zeitate
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Pe de o parte, nevoia de a afirma transcendența divinului și, simultan, de a depăși acele aspecte ale religiilor tradiționale, cum ar fi conținuturile mitice cu antropomorfismul lor, câteodată necizelat, și practicile de sacrificiu, aspecte ce apăreau incompatibile cu acel ideal; de cealaltă parte, voința de a proteja aceleași tradiții În valoarea lor specifică de oglindă și fundament al propriei identități culturale, de a le proteja de critica creștinilor, amenințare pentru Însăși supraviețuirea lor. Pe baza acestor premise puteau converge În
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Iamblichos, această operă singulară este de un interes unic pentru cunoașterea atmosferei spirituale a antichității târzii, mai precis pentru cunoașterea complexului de operații ce au scopul să stabilească un contact direct cu realitatea divină ca Încununare și realizare supremă a idealului platonic de „asimilarea Zeului”. O definiție a „artei divine” ce se Întemeiază pe faimoasele Oracole caldeene ale lui Iulian Teurgul, care a trăit sub Marcus Aurelius, este de ajuns să exprime semnificația religioasă a unei practici pe care Iamblichos și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
pierdut și el În mare parte, schițat pe baza Teologiei caldeene a lui Iamblichos, maestrul școlii ateniene se distinge prin strânsa simbioză dintre exercițiul dialectic al gândirii raționale, care face din el un metafizician rafinat, și elanul mistic. În el, idealul platonic al urcării intelectului spre unirea contemplativă cu divinitatea se Îmbină cu Încrederea totală În eficacitatea artei teurgice. Ea este mijloc de purificare a trupului pneumatic asumat de suflet În coborârea lui spre materie. În acest fel, sufletul se obișnuiește
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Aventura este deschisă celui care vrea să înțeleagă „gratuit”, pentru că este o bucurie, o „plăcere adevărată” să descoperi sensul unui text biblic, pentru a-și putea corecta viziuni parțiale și depășite, pentru a putea aprofunda sensul propriei credințe și al idealurilor comunității creștine. Aventura este deschisă celui care știe că Cuvântul lui Dumnezeu are valoare în sine, nu numai pentru că „mi-e folositor”. Lucrurile adevărate ale acestei lumi sunt cele care au valoare în ele însele. Iubirea, spune sfântul Bernard de
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
în Ierusalim, nu pe un car tras de cai, ci pe măgărița lui David (1Rg 38). Măgarul - care pentru noi reprezintă cu totul altceva decât gloria regească - este în Biblie simbolul regelui păcii. Nici Solomon nu a fost credincios acestui ideal pentru că mai târziu a dispus construirea de grajduri pentru caii săi și a înzestrat armata cu care de război (1Rg 5,6; 9,19.22; 10,26-29). Conform profetului Zaharia, dimpotrivă, mesia care va intra în Ierusalim va urca pe
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
internațională de expansiune. O istorie complet „dezinteresată” sau „obiectivă” este un fapt foarte rar, dacă nu chiar inexistent în antichitate. În realitate, astăzi situația este diferită deoarece criteriile istoriografiei s-au schimbat. Dar rămâne adevărul că „istoria obiectivă” este un ideal aproape imposibil de atins. Capitolul 7 Israel și Iuda în vârtejul politicii internaționale I. Sfârșitul Regatului de Nord (722-721 î.C.) Documentele asiriene care vorbesc despre sfârșitul Regatului de Nord, asediul și cucerirea Samariei în 722/721 î.C. concordă
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]