14,976 matches
-
juridice. Jean Carbonnier 22 considera că legiferarea este o componentă majoră a procesului decizional juridic, reprezentând o operație complexă care implică inteligență și voință, operație asupra căreia legiuitorul trebuie să-și asume și păstreze întreaga răspundere. Deși nu poate dicta legiuitorului singurul împuternicit să decidă sociologia juridică îi poate servi ca ajutor. În sprijinul afirmației sale, Jean Carbonnier invocă exemple care, în Franța, au dovedit utilitatea sociologiei legislative. Același autor recomanda două tehnici mai elaborate ale sociologiei legislative, și anume, modelarea
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
o anumită ramură de drept. Astfel, Profesorul Nicolae Popa32 definește codificarea, ca forma superioară de sistematizare care presupune cuprinderea într-un cod (act normativ cu forță de lege) a normelor aparținând aceleiași ramuri de drept, printr-o bogată activitate a legiuitorului de prelucrare complexă a întregului material normativ, de îndepărtare a normelor depășite, perimate, de completare a lacunelor, de novație legislativă (introducerea unor norme noi cerute de evoluția relațiilor sociale), de coordonarea logică a materialului normativ și de utilizare a unor
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
ca ansamblu coerent, omogen și armonios, cu forța juridică a legii, a tuturor normelor juridice aparținând aceleași ramuri de drept. Și autorul Romul Petru Vonica 34 optează pentru același gen de definiție, caracterizând codul, ca totalitate de legi, enunțate de legiuitor, care reglementează instituțiile unei întregi ramuri de drept. În aceeași opinie, codurile se încadrează în categoria legilor organice, dar cu precizarea că, deși au forța juridică a unor legi organice, nu sunt legi organice obișnuite, fiind acte normative unice, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
coordonării legislației, ca acțiune a autorităților publice implicate în procesul legislativ, destinată punerii de acord a elementelor componente ale sistemului legislației, eliminării contradicțiilor și redundanțelor, vidurilor legislative și paralelismelor. Reținerea distincției este evidențiată și în concluzia aparținând autorului citat că legiuitorul nu se oprește doar la elaborarea unor coduri specifice unor ramuri de drept, ci extinde această concentrare a legislației și asupra anumitor domenii, pentru a le marca fie importanța, fie caracterul exhaustiv al reglementarii juridice unice, fiind date ca exemplu
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
preluate, paragraf cu paragraf, și transpuse în legislația națională, dacă este cazul, pentru orice loc de muncă indiferent de ramura de activitate care trebuie să asigure sănătatea și securitatea lucrătorilor. Această anexă poate servi, ca sursă de inspirație, pentru orice legiuitor preocupat de elaborarea unei legislații naționale concordante cu normele dreptului internațional al muncii. Credem că nu este lipsită de importanță nici Anexa II privind clauzele de angajare ca pescar. Acestea sunt, de fapt, clauzele minimale ale oricărui contract de muncă
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
În Raportul de țară al Comisiei Europene din octombrie 2004 se aprecia că, în linii mari, legislația română este concordantă cu exigențele acquis-ului comunitar, procesul de transpunere a acestuia fiind în mare parte finalizat. Pe tot parcursul acestor ani, eforturile legiuitorului au fost direcționate nu numai pentru preluarea integrală a directivelor în materie, dar și pentru pregătirea legislației, în raport cu exigențele reglementărilor comunitare, astfel încât, la momentul aderării -1 ianuarie 2007 legislația română să nu intre în coliziune cu dispozițiile regulamentelor Uniunii Europene
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
legislația comunitară. Dimpotrivă, acesta a continuat și în perioada următoare, putându-se identifica două mari niveluri de armonizare. În primul rând, a fost definitivat cadrul legislativ deja existent, în sensul compatibilizării sale totale cu acquis-ul comunitar. În al doilea rând, legiuitorul român a trebuit să urmărească îndeaproape evoluția legislației la nivel european, acquis-ul comunitar fiind în continuă expansiune, adaptare sau modificare, noile realități europene impunând noi soluții legislative. Până la 1 ianuarie 2007, legislația română încorporase circa 14.500 de acte normative
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
cu titlu propriu, ca drept comunitar, nefiind necesare și nici admise noi acte naționale pentru ca ele să se aplice 18. Principiul priorității reglementărilor obligatorii ale Uniunii Europene față de dreptul intern face ca actele normative să fie obligatorii nu numai pentru legiuitorul național care nu va mai putea reglementa în sens contrar, dar și pentru celelalte autorități statale, inclusiv pentru judecătorul național, care nu mai poate da o soluție pe baza legii interne, atâta vreme cât există o reglementare la nivel unional. Prin ratificarea
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
și în mod treptat are loc un proces de transfer de competențe pe care statele nu le mai exercită 28. Legiferarea în Uniunea Europeană se realizează, în prezent, prin adoptarea de directive, regulamente, decizii, recomandări și avize constituind ordinea juridică comunitară; legiuitorul național nu mai poate edicta reguli contrare acestora, iar agenții naționali vor aplica regulile comunitare. Uniunea Europeană are, în unele domenii, competență exclusivă (când statele nu pot interveni), iar în altele, competențe partajate concurente când, în virtutea principiului subsidiarității 29, problema se
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
revizuită în 1997. Totodată, legislația comunitară antidiscriminare a pilotat fie introducerea, fie mai buna definire, în legislațiile naționale a unui asemenea drept fundamental cum este cel de a nu fi discriminat, sub nici un temei. Mai mult sau mai puțin evident, legiuitorul național, deosebit de activ în acest interval, a fost influențat pozitiv de liniile directoare comunitare (supranaționale) referitoare la politicile macroeconomice și politicile de ocupare a forței de muncă, politici în care s-a aplicat Metoda Deschisă de Coordonare. Un impact, de
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
județe trebuie privită și prin rolul pe care județul urmează să-l aibă în viitor în dezvoltarea economico-socială a țării, în ansamblul său. Nu trebuie omis faptul că județul este, de regulă, o creație artificială (chiar dacă nu una arbitrară) a legiuitorului, în timp ce comuna (orașul) este una naturală. Constituția României și Legea administrației publice locale au consacrat principiile "autonomiei locale" și "descentralizării serviciilor publice". Autonomia locală se referă, chiar și etimologic, în primul rând la localitățile cu statut de unități administrativ-teritoriale, chiar dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
prezentată la cea de-a XIII-a Ediție a Zilelor juridice franco-române, Paris Lille, 2005. 45 François Terré, Introduction générale au droit, Ed. A 6, Dalloz, Paris, 2003, p.39-40, 243, 345. 46 Anghel M. Rugină, Decalogul obligațiilor morale ale legiuitorilor din toate timpurile, Cuvântul rostit în Adunarea Constituantă a României; Academia de Studii Economice, Cabinetul Catedrei de Economie politică. 47 Victor Dan Zlătescu, Introducere în legistica formală, p.20, 22, 35, 65 48În acest sens, Romul Petru Vonica, Introducere generală
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
a vietii civile și a statului), mai mult decat reușește concepția ideal] despre Legea Moral] a lui Kant. Cu toate acestea, pentru un hindus, dharma sugereaz] o „form] de viat]” a c]rei sancțiune dep]șește preferințele individuale sau colective. Legiuitorii au concretizat noțiunea de dharma prin crearea unui sistem comprehensiv de reguli sociale și morale pentru fiecare grup și diviziune a acestuia (caste, conduc]tori etc.) în cadrul sistemului social hindus, precizând și o serie de datorii universale care îngreuneaz] respectarea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
rii sale. Ideea c] dreptul natural stipuleaz] prescripții pentru conduită uman] reprezint] o modalitate metaforic] de a face referire la precondițiile dezvolt]rii naturale ale omului, dar nu implic] în nici un fel faptul c] aceste prescripții rezult] din voința vreunui legiuitor. Ele nu sunt porunci considerate în acel sens. Potrivit unei alte perspective, dreptul natural este chiar setul de reguli stipulate de c]tre Dumnezeu și promulgate omenirii prin prezentarea decalogului lui Moise și prin revelația oferit] indivizilor prin utilizarea conștiinței
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
problemele aferente acestui mod de interpretare a legii pozitive și a cerințelor ei, aceasta nu poate constitui un fundament al înțelegerii cerințelor morale și nici un model în vederea elabor]rii unei teorii etice. Motivele sunt în parte evidente. În absența unui legiuitor cu autoritate și ușor de identificat, nu putem cunoaște cu precizie care sunt normele morale (constrângerile deontologice) care trebuie s] guverneze comportamentul nostru. Iar în lipsa unui set de proceduri clare care s] stabileasc] modul de soluționare a conflictelor legate de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
din 1958 al lui G.E.M. Ascombe, intitulat Filosofia moral] modern]. Aici Ascombe se opune „concepției legale a eticii”, pe care ea o vede caracteristic] filosofiei engleze de la Sidgwick încoace. Ascombe susține c] aceast] opinie nu rezist] f]r] noțiunea unui legiuitor divin. Din moment ce filosofia moral] îl interzice pe Dumnezeu, privindu-l fie că mort, inexistent, sau irelevant, concepția ei despre teoria moral] este în cele din urm] anacronic]. Este ca și cum noțiunea „criminal” ar d]inui chiar dac] dreptul penal și curțile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
patru reprezentanți ai mitului întemeietorului (Traian, Dragoș, Negru-vodă și Alexandru cel Bun) sunt redați în cronici după un tipar impersonal și atemporal (spre diferență de portretele clasice ale antichității, dar în spiritul literaturii creștine ortodoxe). Trecerea de la aceste caractere-model de legiuitori și constructori la eroii-model, de la o istorie sacră la mozaicul istoriei și al existenței se face datorită apariției unui cronotop particular, politic (noul spațiu statal, aflat într-un timp al fondării instituțiilor de drept), corelat cu o nouă tipologie voievodală
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
București, după caz, din care să rezulte îndeplinirea condițiilor cuprinse în Programul-cadru minimal de biosecurîtate în fermele avicole. ... -------------- *) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamț: Prin ORDINUL nr. 65 din 1 februarie 2008 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 89 din 5 februarie 2008 legiuitorul a modificat în întregime alin. (7) al art. 24, deși în realitate, ar fi trebuit să se refere doar la partea introductivă a alin. (7) al art. 24, așa cum rezultă din intenția de enumerare a documentelor :"însoțită de următoarele documente
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184414_a_185743]
-
intenția de enumerare a documentelor :"însoțită de următoarele documente". Prin modificarea adusă de pct. 19 al art. I din ORDINUL nr. 17 din 28 ianuarie 2009 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 66 din 4 februarie 2009, se lămurește faptul că legiuitorul ar fi avut intenția anterior să modifice doar partea introductivă și nu întreg alin. (7) al art. 24. Secțiunea 3 Îmbunătățirea calității și igienei laptelui de vacă destinat procesării pentru atingerea standardelor de calitate din Uniunea Europeană Articolul 25 (1) Producătorul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184414_a_185743]
-
fiscale care afectează, mai mult sau mai puțin, costurile de producție și prețurile produselor. De asemenea, influența fiscalității este pluridirecțională În funcție de orientările date reglementărilor ce corespund unor intervenții care variază de-a lungul timpului. Din variațiile ce intervin În obiectivele legiuitorului rezultă, fie privilegii diferite pentru agenții economici, prin favorizarea unor anumite activități, fie stimularea sau limitarea dezvoltării economice sau asigurarea unei anumite protecții sociale a cetățenilor. În mod deosebit, sistemele de impozite, ca expresii ale politicilor fiscale, produc efecte asupra
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
dar nu le e de nici un folos acum blândețea. Și pe bună dreptate, că au trecut cu vederea milostenia, fapta aceea atât de mult iubită de Dumnezeu. Profeții neîncetat spuneau aceasta: Milă voiesc, și nu jertfă (Osea 6, 6), iar Legiuitorul, prin toate, spre milostenie i-a îndemnat și cu cuvântul și cu lucrul. Însăși firea oamenilor tot asta îi învață. 78 Uită-te la ei! Nu sunt lipsiți de o faptă bună sau două, ci de toate faptele bune. Nu
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
achizițiilor publice să se stabilească, înainte de orice acțiune, obiectul contractului, deoarece toate acțiunile specifice procesului de achiziție se vor derula în funcție și corespunzător cu obiectul contractului pentru atribuirea căruia autoritatea contractantă demarează o procedură de achiziție publică. De asemenea, legiuitorul a prevăzut reguli specifice fiecărui tip de contract. Sunt situații în care obiectul unui contract îl formează atât produsele, cât și anumite lucrări de instalare, punere în funcțiune etc. sau obiectul unui contract îl formează atât servicii, cât și produse
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
este o procedură „preferată” de AC deoarece este o procedură simplificată, în comparație celelalte proceduri, motiv pentru care ele intenționează accesarea cât mai mult posibil a acesteia. Din această cauză, atunci când contractele se derulează pe loturi, așa cum am văzut deja, legiuitorul a impus verificarea îndeplinirii unor condiții, care trebuie îndeplinite cumulativ, pentru a se putea folosi ca procedură de atribuire cererea de oferte. Este interzisă defalcarea unui contract „pe bucăți” în vederea folosirii acestei proceduri de atribuire! Schema logică a procedurii cerere
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
mai adaug una, ca a patra metodă posibilă de îmbinare a idealului cu realitatea. Acest raport vine să fie considerat ori de câte ori e vorba să se judece temeiurile logice ale unei doctrine politice. Toată lumea crede că realitatea nu este adevărată. Toți legiuitorii pleacă de la considerația că realitatea nu este definită, nu este conturată și nici fericită. Această realitate trebuiește prefăcută prin măsurile conducătorilor politici. Nu este om care să nu găsească că realitatea e rea. Și atunci vine reacțiunea menită a găsi
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de a te fi născut într-o familie inferioară din punct de vedere social constituie vreo piedică în calea salvării spirituale. Ceea ce conta era doar practicarea virtuții. Înainte de Buddha - cu 700 de ani înainte de Hristos -, un mare indian, înțeleptul și legiuitorul Yăjñavalkya a spus, după cum susține legenda: „Virtutea nu este determinată de religie și cu atât mai puțin de culoarea pielii. Virtutea trebuie să se manifeste prin fapte. De aceea, să nu se poarte nimeni cu alții așa cum n-ar vrea
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]