15,086 matches
-
foarte tânăr, hotărâse să-l considere ostil. Uneori, când, În momentele de intimitate ori duioșie, el era gata să-i Încredințeze o amintire ori un sentiment, ea Îi punea degetele pe buze. Nu, iubitule. Taci și privește-mă. Taci și sărută-mă. Taci și vino exact aici. Olvido voia să creadă că el era diferit, că de aceea Îl alesese, mai mult ca pe un drum spre locul de neocolit către care o Îndruma propria-i disperare decât ca tovarăș Într-
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
tablă. Demonta orice tăcere piesă cu piesă, la fel cum un ceasornicar demontează ceasuri. De aceea ghicea ușor orice strângere de inimă a lui Faulques În brusca rigiditate a mușchilor și În expresia ochilor, În felul lui de-a o săruta ori nu. Toți bărbații sunteți nespus de stupizi, spunea, interpretând ceea ce el nu spusese nicicând. Chiar și cei mai isteți dintre voi. Și asta nu suport. Îi detest când se culcă cu mine gândindu-se la cea cu care s-
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
și tranșee. Ce-am să mă fac altfel, când are să ia sfârșit dulcea noastră camaraderie? În noaptea aceea se iubiseră până În zori, În tăcere, fără să se oprească nici pentru alarma de rachete Skud irakiene, deschizând gura doar ca să se sărute, să se muște ori să se sugă. Apoi, epuizați, ea sărutase trupul lui Faulques până adormise. Cât despre fotografiatul lucrurilor și nu al oamenilor, el nici n-o văzuse focalizând pe ceva viu. Adevărul stă În lucruri, și nu În
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
sfârșit dulcea noastră camaraderie? În noaptea aceea se iubiseră până În zori, În tăcere, fără să se oprească nici pentru alarma de rachete Skud irakiene, deschizând gura doar ca să se sărute, să se muște ori să se sugă. Apoi, epuizați, ea sărutase trupul lui Faulques până adormise. Cât despre fotografiatul lucrurilor și nu al oamenilor, el nici n-o văzuse focalizând pe ceva viu. Adevărul stă În lucruri, și nu În noi, spunea Olvido. Dar ele au nevoie de noi ca să se
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
cu propriile criterii de selecție, amintirile, antipatiile și gusturile lui, fotografiat chiar În clipa când ucidea. Mai prinsese o poziție, când franctirorul Își luase obrazul de pe chiulasa puștii, privise obiectivul aparatului Leika cu ochi de gheață, și, după ce-și sărutase cele trei degete Împreunate ale mâinii cu care apăsase pe trăgaci, cel mare, arătătorul și mijlociul, făcuse cu ele semnul sârbesc al victoriei. Vrei să-ți spun pe cine am lovit? Întrebase. De ce am ales ținta aia și nu alta
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
uitat să picteze frigul. Apoi Își Închisese gulerul gecii scurtă și, după ce-și atârnase geanta cu aparatele fotografice pe umăr, Îi zâmbise lui Faulques. Nu va mai fi niciodată alt război ca ăsta, spusese melancolic și surâzând ciudat. Îl sărutase pe obraz, repetase „niciodată” În șoaptă și plecase În urma ostașilor pe când, printre toate siluetele ce păreau suspendate pe mantaua de ceață care acoperea malul, Începeau să răsune, Întâi unul izolat, apoi două-trei și, În fine, Înmulțindu-se În jur, trăgacele
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
-n vadul lui Și la toate macin eu. Mă dusei să torn În coș Morărița mă dă jos Și din gură-așa zicea : - ăă Stai voinice nu turna RÎnd la coș eu nu ți-o da PÎnă nu m-oi săruta >> . Bine-i de omul frumos Cum ajunge toarnă-n coș, Și Îi vai de cel urît Nici la moară n-are rînd.” Dragoste, dragoste, dar să nu Îți pierzi capul, că-i rău de pagubă. Exemplificăm : ,, Hai la oi, la
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Tot trecînd la deal la vale S-a luat lumea de mirare, Că-s fudul și mă țin mare. - Am și drept să fiu fudul Că iubesc puțin și bun. ” -// Foaie verde trei custrei Fă mîndruț-o dacă vrei Să-ți sărut obrajii tăi Cei rotunzi și roșiori. Ca doi crini, ca doi bujori. -Ba neicuță, zău mi-e teamă Că m-ai mușca de sprînceană. Și-or cunoaște semnele Flăcăii și fetele. Nu sînt rău așa de tot Te sărut și-atîta
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
-ți sărut obrajii tăi Cei rotunzi și roșiori. Ca doi crini, ca doi bujori. -Ba neicuță, zău mi-e teamă Că m-ai mușca de sprînceană. Și-or cunoaște semnele Flăcăii și fetele. Nu sînt rău așa de tot Te sărut și-atîta tot. Și m-ai apuca de cap CÎt sunt eu de mititică Zău că mă-nbolnăvesc de frică. Ei : mai bine, dacă vrei Sărută-mă, dar mă iei. 1907-social. ,, Foaie verde trei grenate Dinspre 907 Înspre 908 Ne-a dat
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
de sprînceană. Și-or cunoaște semnele Flăcăii și fetele. Nu sînt rău așa de tot Te sărut și-atîta tot. Și m-ai apuca de cap CÎt sunt eu de mititică Zău că mă-nbolnăvesc de frică. Ei : mai bine, dacă vrei Sărută-mă, dar mă iei. 1907-social. ,, Foaie verde trei grenate Dinspre 907 Înspre 908 Ne-a dat domnul un potop. De ardem de vii În foc ! Cu 7 copii În casă Vai de mîncare la masă. Toată vara la ciocoi rob
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
să-și arunce stăpânu-n nori, și l-oi hrăni cu jaratec și l-oi adăpa cu pară de foc." (Mihai Eminescu, Făt-Frumos din Lacrimă) (f) " Apoi de! n-a învățat toată lumea carte ca d-ta! Zice mam'mare și iar sărută pe nepoțel și iar îi potrivește pălăria de mariner." (I. L.Caragiale, D-l Goe...) (g) "Ieși, Soare, din'chisoare / Că te-așteaptă-o fată mare / Cu cercei de ghiocei / Cu salbă de nouă lei." (h) "Ea vede sburătorul cu ochii mari de
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
care făcea mari stricăciuni într-una din pădurile sale. [...] Bucuros o fac, Măria ta, răspunse croitorașul, că pentru mine asta-i o joacă de copil!" (Frații Grimm, Croitorașul cel viteaz) (f) "Cu rușinea iacă așa rămâne, moș Ioane, zise Cuza-vodă, sărutându-l pe un obraz și pe altul, în fața mulțimii adunate acolo. Du-te și spune sătenilor dumitale, moș Ioane, că pe unde te-a scuipat boierul te-a sărutat domnitorul țării și ți-a șters rușinea" (Ion Creangă, Moș Ion
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
viteaz) (f) "Cu rușinea iacă așa rămâne, moș Ioane, zise Cuza-vodă, sărutându-l pe un obraz și pe altul, în fața mulțimii adunate acolo. Du-te și spune sătenilor dumitale, moș Ioane, că pe unde te-a scuipat boierul te-a sărutat domnitorul țării și ți-a șters rușinea" (Ion Creangă, Moș Ion Roată și Vodă-Cuza) (g) " Am văzut și eu cum se citește, zisei, fudulindu-mă ca un om care ține morțiș să arate că nu e prost și că știe
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
că pustiul și valurile mării fug, iar ei stau pe loc. Și numai încet se auzea motanul mieunând din câte șapte capetele." (Mihai Eminescu, Făt-Frumos din lacrimă) (h) "Ea lăsa fusul, râdea, îmi desfăcea părul cârlionțat în două și mă săruta în creștetul capului. Câte-o frunză se desprindea din ramuri și cădea legănându-se." (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunica) (i) "Și copiii o și despicară, cam repede, că bătrânul strânse din ochi. Jumătate mie. Și jumătate mie. Și băiatul întinse d-
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
capul meu nu mă duce așa departe, fără decât dau cu socoteală că nimic nu aleargă așa de iute ca gândul, răspunse și săracul. Tu ai dreptate. Cela aiurează." (Petre Ispirescu, Fata săracului cea isteață) (d) "Bătrâna dădu să-l sărute. Neghiniță, țâști pe nas, țâști iar pe mână! Încet, mamă, încet, că mă strivești, zise Neghiniță. Să te sărut, că-mi umpluși casa cu dragoste când îmi ziseși mamă. Încet, să nu mă sorbi. Îl sărută. Cum mănânci tu, Neghiniță
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ca gândul, răspunse și săracul. Tu ai dreptate. Cela aiurează." (Petre Ispirescu, Fata săracului cea isteață) (d) "Bătrâna dădu să-l sărute. Neghiniță, țâști pe nas, țâști iar pe mână! Încet, mamă, încet, că mă strivești, zise Neghiniță. Să te sărut, că-mi umpluși casa cu dragoste când îmi ziseși mamă. Încet, să nu mă sorbi. Îl sărută. Cum mănânci tu, Neghiniță al maicăi? Eu? Eu mă satur din fum. Până acum am mâncat la mese împărătești fără să știe nimeni
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Bătrâna dădu să-l sărute. Neghiniță, țâști pe nas, țâști iar pe mână! Încet, mamă, încet, că mă strivești, zise Neghiniță. Să te sărut, că-mi umpluși casa cu dragoste când îmi ziseși mamă. Încet, să nu mă sorbi. Îl sărută. Cum mănânci tu, Neghiniță al maicăi? Eu? Eu mă satur din fum. Până acum am mâncat la mese împărătești fără să știe nimeni. Și ce-am mai râs când ceilalți tremurau înaintea împăraților, iar eu mă plimbam prin urechile lor
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
străini, Dumnezeu știe peste ce soi de sămânță de oameni îi da; și nu ți-or putea răbda câte ți-am răbdat noi. Atunci biata fată, văzând că baba și cu fiică-sa voiesc cu orice chip s-o alunge, sărută mâna tată-său și, cu lacrimi în ochi, pornește în toată lumea, depărtându-se de casa părintească fără nici o nădejde de întoarcere!" (Ion Creangă, Fata babei și fata moșneagului) Exemplificați, în fraze, dependența propoziției atributive de un regent de tip nominal
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
te-ai duce la școală. Și e atât de plăcut să hoinărești și să zburzi prin pădure; e atâta veselie !..." (Frații Grimm, Scufița Roșie) (e) "Să-i bată norocul și sănătatea, șopti moșul ca și cum ar fi mustrat pe cineva, și sărută în creștetul capului și pe unul, și pe altul." (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunicul) Exemplificați, în enunțuri, dependența propoziției subordonate circumstanțiale de mod de un regent de tip verbal (verb, adverb, adjectiv, interjecție). Construiți enunțuri în care propoziția circumstanțială de mod
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Calul atunci dă năvală asupra ursului, și fiul craiului, ridicând buzduganul să dea, numai iaca ce aude glas de om zicând: Dragul tatei, nu da, că eu sunt. Atunci fiul craiului descalecă, și tată-său, cuprinzându-l în brațe, îl sărută și-i zice: Fătul meu, bun tovarăș ți-ai ales; de te-a învățat cineva, bine ți-a priit, iară de-ai făcut-o din capul tău, bun cap ai avut. Mergi de-acum tot înainte, că tu ești vrednic
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
dar și istoria altor regiuni, și luînd de la alții majoritatea elementelor religiei mozaice, ivriții au urmărit să se prezinte ca cel mai vechi popor din lume din care se trag toți ceilalți și drept urmare au datoria sacră de a le săruta călcîiele și poalele antereelor. Iarăși nu se pupă deloc făcătura cu strigătura. Ce este la noi hoție și furăciune, la ei este revelație și minune! A venit vremea să ne lipsim de asemenea minuni care au făcut atîta rău neamului
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
clasice, versul exprimă o elevație considerată de unii interpreți de natură platonică. I s-a dat și interpretare creștină. Fapt este că mai multe sonete celebrează un eros sacralizant, instrument de transcendere a materialității: „Mă-nfățișez cu duhul, nu te sărut pe gură, / Plecat ca peste-o floare, te rup și te respir... / Și nu mai ești de-acum trupească o făptură, / Ci un potir de unde sug viața și strâng mir”. Tonalitatea sacrală nu exclude intermitente accente de pasionalitate profană. V.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
în ochi privighetoarea, București, 1989; Nedespărțirile, București, 1990; Salut, Basarabia!, București, 1991; Cartea secretelor, București, 1995; Darul nebunilor, București, 1996; Cui îi vine rândul, București, 1997; Iubiri interzise, București, 1998; Legea apei în deșert, București, 1998; Războiul îndrăgostiților, București, 1999; Sărutând leoaica pe gură, București,1999; Îngerul venețian, postfață H. Zalis, București, 2000; Dragii mei păcătoși, pref. Geo Vasile, București, 2001; Moștenitorii blestemului, București, 2002; Vindecarea prin cuvânt, București, 2003. Repere bibliografice: Adrian Popescu, „Ulise, alte întâmplări”, ST, 1977, 5; Al.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289972_a_291301]
-
și transmiterea creațiilor folclorice prin intermediul revistei menționate. O frumoasă evocare îi va face ani mai târziu unul din foștii elevi, scriitorul Sașa Pană: "...mai totdeauna cu o geantă plină de hârțoage în mâna stângă (cu dreapta binecuvânta; sătenii i-o sărutau). De unde era să știm, noi elevii, că aveam în fața noastră pe un destoinic cărturar, un neostenit cercetător de hrisoave, un colecționar pasionat de documente și manuscrise, legate de creația poporului. Într-un cuvânt - un folclorist"114. În amintirea elevilor se
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
lovească. Domnul de Monclar își începuse datoria de a-i administra Sfântul Maslu și să se asigure de dispozițiile sale privind primirea ultimei taine (Bastiat s-a spovedit pe 20 și s-a împărtășit pe 22); i-a spus: "Prietene, sărută crucifixul". Buzele muribundului s-au desfăcut și au ascultat îndemnul. Văzând acest lucru, doctorul făcu un gest de uimire; nu își putea explica faptul că inteligența și voința erau încă acolo, când viața se retrăgea. Am contemplat îndelung acest chip
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]