15,286 matches
-
iar o serie întreagă de fotografii în aceeași ținută regală de împărăteasă bizantină evocă puternica afinitate cu cultura bizantină a acestei personalități remarcabile. Stilul neobizantin își găsește locul cel mai potrivit în lăcașele de cult, însă abordarea instituie o diferență sensibilă la artiștii unei noi generații, precum G.D. Mirea. Criticul semnat cu inițiala V. remarcă la G.D. Mirea influența stilului bizantin, influență prinsă într-o formulă de sinteză cu arta plastică modernă, pe care elevul lui Carolus-Duran o realiza în decorațiunile
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
observa în pictura sa influențele prerafaelite, probabil pe filiera secession-ului german. În prim plan stau trei figuri, zâne, două dintre ele purtând flori în păr, una șoptindu-i ceva la ureche celeilalte. Ele au aceeași grație longilină, aceeași distincție sensibilă a femeilor prerafaelite pe care Jugendstilul le-a cultivat la rândul său. Povestea se spune in sotto voce, ne aflăm în împărăția șoaptei și a misterului, a confidenței fermecate. Feericul se răsfrânge aici în vrajă, ca joc al ielelor, în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ca "Învierea fiicei lui Iair" din viața lui Iisus, aceasta cu atât mai mult cu cât și el fusese un elev al școalei de la München"238. Într-adevăr, pictura lui Vermont cu subiect religios dobândește o aură proprie, un contur sensibil, o atmosferă de mister. În articolul "A VIII-a expoziție a "Tinerimii artistice"", George Murnu remarca echilibrul compoziției în raportul desen-colorit la tablourile cu subiect religios, Pogorârea de pe cruce și Moartea sfântului Ștefan, primul fiind reprodus în paginile revistei. "Pogorârea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Și Loghi urmărește un spectru larg al stărilor sufletești circumscrise reveriei, de la exuberanța erotică calchiată parcă după Watteau, Boucher sau Fragonard din Reverie pastișa este evidentă -, la insolitarea melancolică de factură böckliniană din Peisaj cu personaj siguratic sau la vibrația sensibilă a feminității din La malul lacului. Ipolit Strâmbu atinge tema reveriei în Visare și Pe gânduri tot în registrul unei feminități transportate reflexiv în cuprinsul propriei interiorități. În Visare, femeia își acoperă fața cu mâna, gest care reflectă interiorizarea ca
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cameră de rezonanță devine întinderea de ape. Remarcabil mi se pare însă un tablou puțin cunoscut al lui Ipolit Strâmbu, datat 1899, un studiu de nud (vezi planșa 2), tablou care face parte dintr-o colecție particulară 392. Avem figura sensibilă a unei femei al cărui chip exprimă deopotrivă tristețea și visarea, ieșind astfel din convențiile academice ale nudului. Pictorul înregistrează înainte de toate o état d'âme, expresia chipului fiind asociată unei gesticulații patetice cu un fundal cețos care evacuează reperele
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pitoresc într-un cromatism viu, senzual. Karnabatt vede în peisajele lui Loghi reflexe onirice și cultul artei, adică un evazionism cu deschidere spre depărtări, cu mirajul Orientului și estetismul dublat de mister, care învăluie viziunile sale solare. Poetul delicat și sensibil care domină în Loghi domolește culorile prea calde, subtilizează contururile, învălue natura într-o atmosferă de mister și de vis dar visul omului de miază zi, nu un vis nordic ca în precedentele lui pânze. Akropoli (59) și In Arcadia
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
obiectivă a factorilor de mediu și natura subiectivă a vieții sufletești cu reflexe din teoria păturilor superpuse, poeți cu fulgurații simboliste, mai degrabă prizonierii unei maniere, având ca numitor comun un sentimentalism fad și grațios, precum A. Davila, dar și sensibilul poet decadento-simbolist Dimitrie Karnabatt, semnând D. Karr etc. "Partea artistică" grupează, în marea ei majoritate, pictori români, dar și contribuții mai degrabă modeste ale unor pictori străini, în vogă. Se poate vedea și aici selecția de gust, ilustrativi sunt simboliștii
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în veșminte la rândul lor exotice, asemănătoare unor sari-uri indiene, cu decorațiuni florale, dar având ceva și din simplitatea peplumurilor romane. Un vizitator francez, Léon Thévenin, care redactează și o primă monografie a operei pictoriței, descrie de o manieră sensibilă efectul pe care această seră pictată îl are asupra lui. Plafonul salonului reprezintă o țesătură foliară de o artă rafinată, unde păsări, asemănătoare celor din arta persană, fac să țâșnească strălucirea și varietatea coloritului. Deasupra panourilor, fine și visătoare tinere
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
este o predispoziție pentru manifestarea unui anumit comportament. Cu alte cuvinte, deși putem observa și măsura comportamentul, determinarea atitudinilor subiectului necesită intervievarea acestuia (presupunând că răspunsurile nu vor fi false). Acest aspect poate crea dificultăți În cazul investigării unui subiect sensibil. Atitudinile sunt cu precădere stabile; schimbarea stărilor fizice, sau a circumstanțelor nu determină schimbări majore În sfera atitudinilor. Comportamentul poate să nu se manifeste, Însă atitudinea se păstrează. Relația dintre subiect și obiect nu este neutră. Este un vector care
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
linii de fornță pentru viitoarele conduite afirmate de tânăr. Coloana vârstelor evidențiază forțele ce se constituie În timp În comportamentul nostru prin depășirea provocărilor și problemelor existenței. Este evidențiat astfel rolul emoționalității ca forță direcțională și susținătoare a comportamentului consumatorului. Sensibili la tot ce ar putea fideliza clienți față de produsele de marcă promovate managerii de succes ăși vor propune să descățușeze potențialul uman tinând cont de emoționalitate. Organizația Gallup cunoscută prin studiile realizate și lucrările publicate, În sprijinul marilor companii, afirmă
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
În secolul XXI. V. Strategiile Învăluirii și capturării. Toate demersurile, metodele și acțiunile specialiștilor interesați de influențarea comportamentului consumatorilor, realizate prin provocare directă sau Învăluire au ca obiectiv capturarea soluțiilor eficiente și performante. O tendință, puternic susținută de marii manageri sensibili la implicațiile fenomenului „schimbării În schimbare”, generator de probleme, tensiuni și crize mereu inedite și imprevizibile este căutarea și promovarea talentelor atât În „vânzarea inteligentă” (T. Buzan și R. Israel, 1998; M. Buckingham și C. Coffman, 2004) sau a specialiștilor
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
automonitorizare sau monitorizare de sine se definește - În opinia lui P. Iluț (2001, 63-64) - prin măsura În care, În relație cu semenii, indivizii sunt centrați pe sine, Își exprimă gândurile, atitudinile, sentimentele proprii În orice situații, sau, dimpotrivă, sunt foarte sensibili la contexte, sunt preocupați intens de a se adapta la circumstanțele specifice, la opiniile și conduitele celorlalți, mai ales la cei de la care ar putea obține beneficii. În varianta extremă, aceștia din urmă ar putea fi ceea ce numim „cameleoni sociali
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
distinge ca un filon În toate aspectele relației producător consumator este de valorificare și dezvoltare a creativității/inventivității și a abilității de implementare a unor strategii creative ca provocarea, capturarea, Învăluirea, depășirea granițelor. O necesitate puternic susținută de marii manageri sensibili la implicațiile fenomenului „schimbării În schimbare” - generator de probleme, tensiuni și crize mereu inedite și imprevizibile - și care presează pentru a deveni tendință, este căutarea și promovarea talentelor În „vânzarea inteligentă” sau a specialiștilor detectori, rezonanți, cu abilități de „clarvăzători
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
comunicare În acumulare de informații cu privire la tratamente prin lectura frecventă a unor publicații ce oferă astfel de date cum sunt „Formula As”, „Taifasuri” etc., prin oferirea de sfaturi altora prin expunerea directă sau indirectă a propriilor experiențe. Aceste persoane sunt sensibile la relațiile emoționale promovate de personalul companiilor ce vând produsele despre care discutam anterior și pot fi ușor fidelizate prin stimularea Încrederii, integrității, mândriei și altor sentimente În legătură cu produsele, mărcile firmei. Într-o societate de hiperconsum, pentru protecția consumatorului trebuie
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
spirituale. Poezia și filosofia lui Lucian Blaga trebuie privite „ca niște coloane ale edificiului interior care dovedesc articularea organică a filosofului și liricului În același trunchi viguros al personalității creatoare.” Două fraze poetice, de o perfectă rotunjime, sugerează un univers sensibil de o mare subtilitate. O concepție filosofică bazată pe intuiție este exprimată Într-un limbaj poetic de un rafinament aparte. Imaginea globală „corola de minuni” este o metaforă simbol cu sensuri proiectate În transcendent. Cunoașterea filosofică și cunoașterea poetică intră
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
se mulțumește, În exclusivitate doar să primească veniturile cuvenite de la arendași. (Rogojinaru, Platamonu). Spiritul ei este simbolic și sugerează lupta pentru dreptate a țăranilor asupriți. Petre Petre, ca personaj ce se detașează din masa țăranilor, este și el confuz, duios, sensibil și nestatornic În conducerea acțiunilor. Nu este capabil să Înțeleagă rostul problemelor sociale la care participă. Atenția prozatorului se Îndreaptă spre el În timpul răscoalei. Și tinerii și bătrânii Îl privesc atent. Vocea lui domină pe țăranii Înspăimântați În momentele mai
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
implica negarea însăși a dreptului lor (atât a «bonjuriștilor», cât și a boierimii mari) de viitori proprietari deplini” (Stahl, 1938, pp. 574-575), alături de dominația națională, explicau starea precară, de înapoiere social-economică și culturală a țării. Cei dintâi sociologi au fost sensibili la somația momentului și, în ciuda orientărilor lor teoretico-ideologice diferite, au adoptat, unitar, o strategie de dezvoltare definită ca proces de modernizare a tuturor structurilor sociale, economice și politice, „reglarea” dezvoltării demografice, impulsionarea avansului culturii naționale. Fondatorii pașoptiști ai sociologiei și
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
pare a fi sensul metaforei „dispariției” hectarului enunțată în titlul acestui studiu. Ceea ce arată această situație istorică este că proiectul trecerii de la cooperative agricole la fermieri independenți a pornit de la câteva idei simpliste despre viața rurală, transformând sfera cea mai sensibilă a economiei gospodăriei. Concluzii În acest articol am insistat asupra modalității în care cultura trebuie privită în cadrul proiectelor de dezvoltare. Într-un moment în care „cultura” devine o categorie desuetă în antropologie (Clifford, 1988; Geertz, 1982; Clifford, Marcus, 1986), ea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
petrolului (1973) a constituit declicul crizei economice cu care s-au confruntat economiile dezvoltate la începutul anilor ’70. De asemenea, infuzia de capital străin prin extinderea companiilor transnaționale nu este doar generatoare de locuri de muncă în țările cu un sensibil decalaj în privința perfomanțelor economice și nu prezintă doar avantajul de a diversifica și a crește, astfel, nivelul de pregătire profesională al forței de muncă locale. Odată cu extinderea activității are loc și extinderea ierarhiei puterii și stratificarea socială la nivel global
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
orientării spre mecanismele de piață ca deteminanți ai prețului forței de muncă: diferențierea salarială; scăderea ponderii veniturilor salariale în bugetul total al gospodăriilor și extinderea ocupării informale și în activități pe cont propriu, generatoare de venituri de piață mult mai sensibile decât cele salariale la acțiunea mecanismelor pieței; scăderea gradului de colectare a veniturilor la bugetul de stat prin sistemul de impozitare și, prin urmare, reducerea resurselor publice destinate suportului social, dar și subdezvoltarea sistemului de protecție socială; eșecul privatizării unor
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
1999; etc.), nespecifice sistemelor democratice contemporane. De altfel, introducerea lor în analiză este însoțită de comunalităti scăzute, în jurul lui 0,1, sugerând faptul că cele două variabile aparțin unui alt spațiu valoric. Am exclus de asemenea, încrederea în guvern, extrem de sensibilă la variațiile date de poziționarea în cadrul ciclului electoral. Metoda de extracție utilizată a fost Principal Axis Factoring, variația totală explicată de factorul comun al încrederii generalizate în instituții fiind de 33%. Literatura de specialitate din acest domeniu a fost cel
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
88% contracte pentru Spania (în total, cele două țări reprezentau peste 99% din medieri). Situația este similară în 2003 (88,59% medieri pentru Germania și 10,73% pentru Spania), cele două țări deținând peste 99% dintre oferte. Este, probabil, mai „sensibil” la schimbările de mediu în țara de origine, cu atât mai mult cu cât, păstrând o legătură continuă cu aria de origine, e informat asupra schimbărilor de oportunități. Dacă am considera că toți copii au vârsta de 0 ani (ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Cernăuți) nu se găsește nicăieri populație evreiască, așa că din toate punctele de vedere li s'ar creia o situație dificilă. În același timp este posibil ca populația creștină din locurile de unde evreii au fost scoși cu totul să fie mai sensibilă la revenirea acestora, decât populația orașelor care au continuat să aibă evrei, și unde conviețuirea s'a dovedit a fi pașnică. Bineînțeles ar trebui repartizați proporțional între toate orașele din Ardeal și Vechiul Regat. Orfelinatele ar putea fi organizate în
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
frontului, în care trebuiesc înglobați și cei 30.000, care se găsesc la Iași, în zona propusă de Ministerul de Interne, nu ar fi posibilă, deoarece în această zonă se găsesc plasate comandamente, formațiuni de serviciu și există numeroase puncte sensibile importante. Propunem următoarele: a) Toți bărbații între 17 și 50 ani să fie înglobați în detașamente de lucru pentru: încărcarea și descărcarea vagoanelor la Bacău, Roman, Vaslui, etc.; lucrări de fortificație pe A.O.B.; b) Restul populației să fie
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
nefiind permise întrebările multiple), să evite negațiile duble. Formularea întrebărilor trebuie să evite distorsiuni de tipul bias-ului. Inițiatorul chestionarului poate imprima întrebărilor nuanțe ale propriilor sale opinii care pot influența răspunsurile subiecților. De asemenea, modul de formulare a unor întrebări „sensibile” poate induce un anumit tip de răspunsuri. Nu există un număr fix de întrebări, acesta variind în funcție de problema studiată, dar și de caracteristicile subiecților: pe de o parte, chestionarul trebuie s. permită colectarea unui volum suficient de informații pentru a
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]