16,850 matches
-
de biserici, de virtuțile țăranului, de plăcerea de a vorbi românește În familie. Confesiunea lui Zaven Karaigian concluzionează o stare generală de spirit „Am venit În America În 1951... dar sufletul meu a rămas În România, fiindcă acolo a fost tinerețea mea, acolo a fost cea mai dulce viața a unui om, tinerețea, prietenia, acolo au rămas toți cei care te Înconjoară cu toată dragostea. „Ei dragostea asta am căutat-o aici și nu am găsit-o! Suntem stingheri, suntem la
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
familie. Confesiunea lui Zaven Karaigian concluzionează o stare generală de spirit „Am venit În America În 1951... dar sufletul meu a rămas În România, fiindcă acolo a fost tinerețea mea, acolo a fost cea mai dulce viața a unui om, tinerețea, prietenia, acolo au rămas toți cei care te Înconjoară cu toată dragostea. „Ei dragostea asta am căutat-o aici și nu am găsit-o! Suntem stingheri, suntem la margine, dar slava Domnului, suntem foarte bine materialicește. Am casele mele, am
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
numesc Alin Săvescu, Al pentru rude și amici. Sunt săgetător și nici nu mai știu sau nu vreau să știu câte "primăveri" mai am. De când fac umbră pământului, am fost "un om de bine" și nici în copilărie, nici în tinerețe, nici la "vârsta a treia" n-am urgisit pe nimeni, unul din șefii mei afirmând odată: Domnule, ești o ființă solară, mereu zâmbăreț, optimist, tonic"! Aprob pozitiv, vorba lui Nenea Iancu. Să nu se creadă de aici că sunt un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
nume de prestanță ca George Călinescu, Zoe Dumitrescu Bușulenga, viitorii academicieni Dinu C. Giurescu, Virgil Cândea, Mircea Malița, somități ale Dreptului internațional public și privat, cu tineri bursieri ai statului român trimiși la studii universitare în străinătate. "Dulcea pasăre a tinereții"... La intrarea în diplomație, abia schimbasem "prefixul" celor treizeci de primăveri, obținusem mutație de București și o cameră într-un apartament "la comun" cu alți doi colegi, reușisem să rezolv și transferul "tovarășei" în capitală... Ministerul funcționa, în acei ani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
în Alexanderplatz, în Pankow, la sediul vechii ambasade! Totul se schimbase, eu, oamenii, străzile, casele, vremurile! Am revăzut în marile muzee Altarul din Pergam, Poarta leilor din Babilon, ne-am reîntâlnit cu fascinanta Nefertiti, ne-am plimbat, ca în anii tinereții, pe "Unter den Linden" pe sub tei... Ne-am depănat amintirile la o gradină-restaurant simpatică de pe Kurfurstendamm, locul evadărilor noastre de odinioară într-o superbă după-amiază de octombrie. De la atașatul cultural de atunci, secretar III, la ambasadorul de acum, trecuse aproape
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
două motive fugiseră dintr-o dictatură și acum trăiau în patria adoptivă în altă dictatură. Doream doar să mi-i apropii, să aflu ce gândesc și dacă îi mai interesează ceva din ce-au lăsat în urmă din copilăria și tinerețea lor. Ca să-i descopăr mi-a luat câteva luni bune nu știu cum se face, dar, pe la ambasadele pe unde am trecut, listele cu românii dispar odată cu plecarea de la post a celui care se ocupă de probleme consulare, posesor în general de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
străinătate, prin Hotărârea Guvernului României, funcția de Consul General în Brazilia și prin Decret al Președintelui Emil Constantinescu, funcția de Ambasador în Republica Orientală a Uruguayului. În primii doi ani de după revoluție, aflat în conducerea Direcției culturale, pasiunea mea din tinerețe, aveam să călătoresc în misiuni diplomatice în SUA, Canada, Franța, Germania, Spania, Olanda, Italia, Austria, Suedia, Danemarca, Polonia, Ungaria, Republica Moldova, Albania, Bulgaria, Israel..., unde am negociat Acorduri și Programe de colaborare cultural-științifică, am stabilit punți noi de dialog cu emigrația
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
lui Pavel și al Panoriei Rezuș, născut în orașul Rădăuți, județul Suceava, la 15 ianuarie 1927. După ce mi-am încheiat activitatea practică, propriu zisă, trecând în categoria a III-a, a pensionarilor mi-am amintit întreaga viață: copilăria și adolescența; tinerețea și maturitatea. Toate au fost deosebit de frumoase, presărate cu felurite hopuri, unele mai mari, altele mai mici, cu fel de fel de surprize, speranțe și multe altele, dar cu toate, luate ca un tot, pot spune că am avut o
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
luate ca un tot, pot spune că am avut o viață plăcută, mai ales că m-am bucurat de contacte cu oameni de treabă și am reușit să trec toate evenimentele sociale și naturale neplăcute. Copilăria și o parte din tinerețe mi-am petrecuto în Țara Dornelor, mai exact în orașul Vatra Dornei, urcând pe piscurile Oușorului, ori a Pietrosului din Călimani, coborând pantele abrupte ale Bârnărelului, ori ale Rarăului. Din vârful Carpaților Orientali, viața mi-a îndreptat pașii spre răsăritul
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
lui Pavel și al Panoriei Rezuș, născut în orașul Rădăuți, județul Suceava, la 15 ianuarie 1927. După ce mi-am încheiat activitatea practică, propriu zisă, trecând în categoria a III-a, a pensionarilor mi-am amintit întreaga viață: copilăria și adolescența; tinerețea și maturitatea. Toate au fost deosebit de frumoase, presărate cu felurite hopuri, unele mai mari, altele mai mici, cu fel de fel de surprize, speranțe și multe altele, dar cu toate, luate ca un tot, pot spune că am avut o
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
luate ca un tot, pot spune că am avut o viață plăcută, mai ales că m-am bucurat de contacte cu oameni de treabă și am reușit să trec toate evenimentele sociale și naturale neplăcute. Copilăria și o parte din tinerețe mi-am petrecuto în Țara Dornelor, mai exact în orașul Vatra Dornei, urcând pe piscurile Oușorului, ori a Pietrosului din Călimani, coborând pantele abrupte ale Bârnărelului, ori ale Rarăului. Din vârful Carpaților Orientali, viața mi-a îndreptat pașii spre răsăritul
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
spuse Întreg gândul său, limpede și fără șovăire și prin aceasta se deosebi de camarazii săi de studii, precum se deosebește astăzi de cei mai mulți oameni politici ai noștri”. Astfel, Încă din anii studenției, Carp a rămas neschimbat „din tinerețe până la adânci bătrânețe, În față tuturor evenimentelor, un bloc de marmură”. Format În spirit german, după venirea În țară În 1862, s-a remarcat ca un adevărat om de cultură și apoi om politic și diplomat. A participat la fondarea
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
se va termina acest proces de asimilare a științei, a experienței altora, de la noi și prin noi nu va ieși nimic serios, cum nu iese nimic din școlar care să nu fie o reproducere Încă nelustruită a asimilației din perioada tinereții”. Sturdza, care se pronunța Împotriva străinilor În mai toate ocaziile, a primit replica lui Carp care a ținut să-i sublinieze că toate popoarele au avut partea lor de influențe străine, propunând o analiză a economiilor europene, declarând: „să vedem
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
a înțelege bine despre ce este vorba, dar, desigur, despre ceva extraordinar), Tiotea Nadia fusese asistentă medicală, categorie extrem de prețuită în acei ani. Avea bani mulți, avea o avere, se spune că printr-un testament lăsat de eroul "romanului" din tinerețe. Nimeni nu-i cunoștea vreun păcat, nici un fel de slăbiciune, alta decât o filantropie cu totul neobișnuită; ajuta cu sume de bani pe oricine și oricând, avea două trei burse acordate unor studenți în medicină și avea, ca reper social
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
de bloc, nici în balcon, nu sunt atras de apicultură și mă lasă rece pescuitul. Recunosc, sunt penibil de conservator. Panaitescu a rămas și el, același, cu aceleași preocupări ca și mine. Doi conservatori întârziați, dar întârziați într-o târzie tinerețe. Ne-am legat, în școala primară, după ce, o perioadă de vreo doi ani (ceea ce înseamnă o perioadă lungă, în copilărie) ne-a "unit" o antipatie reciprocă, fără nici o explicație. Într-o zi însă, am aflat că lipsește de la școală pentru că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
copii pe timpul războiului și deci aveam ce ne spune unul celuilalt. Adică ne spuneam aceleași lucruri pe care le tot repetă doi inși de același contigent. Numai locurile despre care vorbeam erau diferite, dar nu îndepărtate, că ne petrecusem anii tinereții la distanță de vreo sută de kilometri unul de celălalt. Bineînțeles, am insistat asupra sărăciei prin care am trecut, lăudându-ne că nici el, nici eu, nu purtam, de exemplu, ciorapi, că niciunul nu reușise, prin '46-'47, să ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
dorit orice pirat care a avut ceva noroc cu prăzi bogate și a scăpat de brațul legii : un mic afacerist în retragere. Cu un cont în bancă, a deschis o cârciumă prosperă, pe chei, căci păstrase banii din activitățile de tinerețe și îi investise. Era căsătorit cu o femeie de culoare, adulmeca obsesiv mirosul de apă sărată, era vizitat mereu de foștii camarazi de punte, era aureolat de eroismul sub comanda unui vestit amiral și avea un papagal care pomenea despre
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
care țin de imaginarul marinpirateresc : costumații complexe, simboluri oculte, aventuri pe insule luxuriante, bătălii navale, călătorii în lumea morților, spectrul macabru al blestemelor, o comoară ascunsă în peșteră, un cufăr râvnit, o hartă și o busolă fermecată, o fântână a tinereții, dispute între pirați, mazilirea prin semnul negru, respectul superstițios față de Biblie, conflicte cu autoritățile coloniale engleze, execuții oficiale pe chei, monștri marini, sirene, nave-fantomă, corăbii la scară reală sau închise în sticlă, atotprezentul rom, refrenul Fifteen men on the dead
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
prilej să amintească de faptul că a fost ministru în Turcia Junilor turci!), dar altfel om foarte simpatic, veșnic vesel și, pe atunci, într-o accentuată idilă cu soția unui belgian cu nume cu „particulă”. Cu noi a întemeiat societatea „Tinerețea”, care a trăit mulți ani și după aceea, chiar când noi, cei tineri, am părăsit-o, făcând locul altora. De altfel, noi, cei ce formam grupul tânăr de la Văleni, mai aveam o societate a noastră, întemeiată cu câteva luni mai
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
a credințelor naționaliste de către Iorga m-a zguduit sufletește așa cum numai moartea fratelui meu, cu un an înainte și apoi aceea așa de timpurie și de neașteptată a lui Vasile Pârvan, peste câțiva ani, m-au putut zgudui în anii tinereții. Au venit apoi destule alte grozăvii - dar atunci nu mai eram chiar tânăr, și înțelesesem că ele fac parte din ordinea firească a luptei pentru dreptate, așa încât nu m-au mai lovit pe neașteptate, deși desigur au izbit mai puternic
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
la voi?! Trudit, cobor în vechia-mi îndoială, Ca-ntr-un infern și tot mai răzvrătit, Să smulg din suflet orice teamă și sfială Și să sfărâm eu însumi ce-am cioplit! S[pitalul]. Rahova 8-10 august 1954 În grădina tinereții În grădina parfumată-a tinereții, Peste care atâtea ierni cumplite-au nins, M-am întors și m-au întâmpinat scaieții Deziluziilor câte m-au învins. Pe alei, pietrișul alb de altă dată Troienit sub al toamnei trist veștmânt, Iar în
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
vechia-mi îndoială, Ca-ntr-un infern și tot mai răzvrătit, Să smulg din suflet orice teamă și sfială Și să sfărâm eu însumi ce-am cioplit! S[pitalul]. Rahova 8-10 august 1954 În grădina tinereții În grădina parfumată-a tinereții, Peste care atâtea ierni cumplite-au nins, M-am întors și m-au întâmpinat scaieții Deziluziilor câte m-au învins. Pe alei, pietrișul alb de altă dată Troienit sub al toamnei trist veștmânt, Iar în fund, lângă fântâna cea bogată
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
imnului de stat și cea a redescoperirii trecutului îngropat sub cisma sovietică. În schimb, venea ca o vijelie vârsta contestatară și odată cu ea un dispreț ucigător față de tot ce prețuiau părinții și profesorii mei, care se uitau la trecutul proxim, tinerețea lor. Ei simțeau că recapătă identitatea națională, independența față de ruși, nu știau încă gustul amar al sclaviei la alți români. Îi descopereau pe Octavian Goga, Lucian Blaga și Mircea Eliade. Nouă toate acestea ne intrau firesc în metabolismul intelectual, erau
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
terorizat cu atâta bibliografie și exigență când, cel puțin oficial, slujba noastră alimentară cerea să ne ștergem din memorie aproape tot ce învățasem. La ce bun grelele nopți cu Wittgenstein, Popper, Quine, cu structuraliști, neotomiști, personaliști? La ce bun atâta tinerețe frustrată de timp liber când directorii școlilor de pretutindeni credeau că știm să facem telegrame omagiale și suntem tobă de Congresul XI, despre care îmi amintesc doar că a început în ziua în care m-am îndrăgostit de un trompetist
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
suntem arondați”. Cu acest sens al „drepturilor” am trăit ultimii zece ani de comunism. După drepturi „abstracte” de tipul libertății, proprietății private garantate, pluralismului, libertății presei, tânjeau abstract diverse grupuri minoritare politic și intelectual, unii fiindcă le-au deținut în tinerețe, unii chiar au fost închiși fiindcă și le-au exercitat, alții fiindcă au mai tras clandestin cu ochiul, mintea și urechea la Occident (cărți, radio, rude, prieteni și, absolut rare, plecări). Nu este de mirare că pentru cei mai mulți cetățeni, cererile
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]