149,721 matches
-
a ajuns la Curtea Supremă a SUA care a stabilit un precedent legal pentru drepturile de adaptare cinematografică a operelor literare și teatrale. Hotărârea curții a impus companiei de film să plătească 25.000 de dolari daune, plus cheltuieli de judecată. Fiul lui Wallace a continuat să primească oferte de a vinde drepturile de ecranizare a cărții, după moartea tatălui său. Henry a refuzat toate ofertele până în 1915, când s-a răzgândit și a încheiat un acord cu Erlanger pentru suma
Ben Hur (roman) () [Corola-website/Science/335746_a_337075]
-
mai 1938: ""A trebuit să fac eu într-o noapte rechizitoriul"". Decizia i-a fost adusă acuzatului la cunoștință abia în 8 iunie, scopul politic al procesului fiind acum evident, acuzația fiind de ”înaltă trădare”. Ordonanța definitivă de trimitere în judecată pentru ”înaltă trădare” a fost emisă în data de 16 mai 1938, având 7 capete de acuzare, din care instanța, la procesul derulat în perioada 23 - 27 mai, a reținut doar trei, respectiv : 1. trădare prin deținere și reproducere în
Asasinatele din 29/30 noiembrie 1938 () [Corola-website/Science/332551_a_333880]
-
Hitler în 13 martie 1938, cu ocazia Anschluss-ului. Din multiplele pedepse primite, Tribunalul Militar a decis ca acuzatul să execute doar pedeapsa de 10 ani muncă silnică și șase ani degradare civică, plus plata a 2000 de lei cheltuieli de judecată. Din momentul pronuțării sentinței, soarta lui Corneliu Zelea Codreanu va depinde de conjunctura internațională, și nu de decizia Tribunalului Militar. Pe plan internațional, principalul fapt care îngrijora atât politicienii români, cât și pe cei din Anglia și Franța, era ascensiunea
Asasinatele din 29/30 noiembrie 1938 () [Corola-website/Science/332551_a_333880]
-
dovedită abia în februarie 1939, atentatul asupra rectorului a fost folosit drept pretext pentru suprimarea lui Corneliu Zelea Codreanu. Preventiv, cei doi studenți care au tras efectiv asupra profesorului și a gărzii de corp a acestuia, au fost împușcați fără judecată în momentul arestării, ei neapărând printre acuzați la proces. Tot la proces s-a dovedit că motivația atentatorilor era strict personală, dat fiindcă profesorul Goangă abuzase sexual de logodnica unuia din ei. Preotul Ștefan Palaghiță, printre primii care au scris
Asasinatele din 29/30 noiembrie 1938 () [Corola-website/Science/332551_a_333880]
-
muzicii și filmului din S.U.A., reprezentate de Recording Industry Association of America (RIAA) și Motion Picture Association of America (MPAA), au decis că aceste rețele reprezintă amenințări foarte grave în ceea ce privește veniturile, sau chiar existența lor. Acestea au acționat imediat în judecată companiile care ofereau servicii de partajare de fișiere. Este cazul rețelei Napster, care a fost închisă în urma unui astfel de proces, ambele grupuri cheltuind sume uriașe pentru a determina impunerea unor restricții legale. Una dintre acestea, a fost introducerea unei
Peer-to-peer () [Corola-website/Science/332620_a_333949]
-
ministru pe gen. Gheorghe Argeșanu, (zis Ghiță Militarul sau Ghiță Sângerosul), pentru a "pacifica" țara - adica pentru a organiza represiunea. Cei șase membri ai echipei lui Miti Dumitrescu, împreună cu alți trei care s-au predat ulterior, au fost împușcați fără judecată, iar cadavrele lor au fost aduse la locul atentatului și aruncate pe caldarâm. A fost desfășurat și un banner pe care scria : Aceasta va fi de aici înainte soarta asasinilor trădători de țară". Funcționarii publici și elevii au fost obligați
Asasinatele din 21/22 septembrie 1939 () [Corola-website/Science/332605_a_333934]
-
de bunuri, cunoscând că provin din săvârșirea de infracțiuni, în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestor bunuri sau în scopul de a ajuta persoana care a săvârșit infracțiunea din care provin bunurile să se sustragă de la urmărire, judecată sau executarea pedepsei; b) ascunderea sau disimularea adevăratei naturi a provenienței, a situării, a dispoziției, a circulației sau a proprietății bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscând că bunurile provin din săvârșirea de infracțiuni; c) dobândirea, deținerea sau folosirea de
Spălare de bani () [Corola-website/Science/332655_a_333984]
-
prezis-o și pe care ne-ați raportat-o. Atunci vom fi acoperiți din aer cu un perete care va paraliza puterea noastră de rezistență. Jeschonnek nu avea personalitatea necesară ca să-și impună punctele de vedere superiorilor săi. În lipsa unor judecăți obiective, optimismul oficial a copleșit pe toată lumea. De cele mai multe ori, unitățile din prima linie a frontului din vest se plângeau de numărul redus de avioane și de performanțele acestora. Unitățile se plângeau de lipsa unui aparat de zbor capabil să
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
Termenii a priori („din ceea ce se află înainte”) și a posteriori („din ceea ce vine după”) sunt concepte utilizate în filozofie, mai precis în domeniul epistemologiei, având rolul de a distinge între două tipuri de cunoaștere, propoziții sau judecăți, bazate pe modul în care cunoaștem adevărul lor. Cunoașterea "a priori" este acea cunoaștere independentă de experiență (ex: „Toți celibatarii sunt bărbați necăsătoriți”). Gallen Strawson spunea că un argument a priori este unul „cu necesitate adevărat, fără să fie nevoie
A priori și a posteriori () [Corola-website/Science/332716_a_334045]
-
acea cunoaștere independentă de experiență (ex: „Toți celibatarii sunt bărbați necăsătoriți”). Gallen Strawson spunea că un argument a priori este unul „cu necesitate adevărat, fără să fie nevoie de o examinare a lumii fizice”. Conform scrierilor lui Immanuel Kant, o judecată este a priori dacă „este gândită în același timp cu necesitatea ei [...] Necesitatea și universalitatea strictă sunt deci criterii sigure ale unei cunoștințe a priori și sunt inseparabil unite între ele”. Cunoașterea "a posteriori" este cunoaștere dependentă de experiență sau
A priori și a posteriori () [Corola-website/Science/332716_a_334045]
-
cele două tipuri de cunoaștere, iar relația dintre cei doi termeni reprezintă una dintre cele mai vechi probleme din filosofie. Distincția dintre a priori și a posteri se observă cel mai bine în exemple: A priori A posteriori Distincția dintre judecățile analitice și sintetice a fost introdusă pentru prima dată de către Immanuel Kant. Spre deosebire de distincția realizată de filosoful german, versiunea contemporană implică noțiunile de „adevarat în virtutea semnificației și independența față de fapt”. Judecățile analitice sunt adevărate prin virtutea semnificației cuvintelor lor, în timp ce
A priori și a posteriori () [Corola-website/Science/332716_a_334045]
-
bine în exemple: A priori A posteriori Distincția dintre judecățile analitice și sintetice a fost introdusă pentru prima dată de către Immanuel Kant. Spre deosebire de distincția realizată de filosoful german, versiunea contemporană implică noțiunile de „adevarat în virtutea semnificației și independența față de fapt”. Judecățile analitice sunt adevărate prin virtutea semnificației cuvintelor lor, în timp ce judecățile sintetice a priori sunt adevărate prin virtutea semnificației cuvintelor și în virtutea unor fapte din lumea fizică. Immanuel Kant spune în Critica Rațiunii Pure: „Judecatile analitice (afirmative) sunt deci acelea în
A priori și a posteriori () [Corola-website/Science/332716_a_334045]
-
analitice și sintetice a fost introdusă pentru prima dată de către Immanuel Kant. Spre deosebire de distincția realizată de filosoful german, versiunea contemporană implică noțiunile de „adevarat în virtutea semnificației și independența față de fapt”. Judecățile analitice sunt adevărate prin virtutea semnificației cuvintelor lor, în timp ce judecățile sintetice a priori sunt adevărate prin virtutea semnificației cuvintelor și în virtutea unor fapte din lumea fizică. Immanuel Kant spune în Critica Rațiunii Pure: „Judecatile analitice (afirmative) sunt deci acelea în care legătura cu subiectul este gândită prin identitate, iar acelea
A priori și a posteriori () [Corola-website/Science/332716_a_334045]
-
fapte din lumea fizică. Immanuel Kant spune în Critica Rațiunii Pure: „Judecatile analitice (afirmative) sunt deci acelea în care legătura cu subiectul este gândită prin identitate, iar acelea în care această legătură este gândită fără identitate trebuie să fie numite judecăți sintetice. Pe cele dintâi le-am putea numi și judecăți explicative, pe celelalte extensive, fiindcă cele dintâi nu adaugă prin predicat nimic la conceptul subiectului, ci numai îl descompun prin analiză în conceptele lui parțiale, care erau deja gândite îl
A priori și a posteriori () [Corola-website/Science/332716_a_334045]
-
Pure: „Judecatile analitice (afirmative) sunt deci acelea în care legătura cu subiectul este gândită prin identitate, iar acelea în care această legătură este gândită fără identitate trebuie să fie numite judecăți sintetice. Pe cele dintâi le-am putea numi și judecăți explicative, pe celelalte extensive, fiindcă cele dintâi nu adaugă prin predicat nimic la conceptul subiectului, ci numai îl descompun prin analiză în conceptele lui parțiale, care erau deja gândite îl el (deși confuz); pe când cele din urmă adaugă la conceptul
A priori și a posteriori () [Corola-website/Science/332716_a_334045]
-
eventual o utilitate limitată ca model al modurilor diferite în care putem ajunge să cunoaștem adevăruri, ea nu marchează o diviziune clară între tipuri de cunoaștere și se sprijină pe concepții greșite despre definiție și despre identitatea între înțelesuri. Astfel, „judecățile analitice nu extind deloc cunoștință noastră, ci că conceptul, pe care îl am, este descompus și îmi este făcut inteligibil mie însumi; că în judecățile sintetice trebuie să am, în afară de conceptul meu de subiect, încă ceva (X) pe care se
A priori și a posteriori () [Corola-website/Science/332716_a_334045]
-
cunoaștere și se sprijină pe concepții greșite despre definiție și despre identitatea între înțelesuri. Astfel, „judecățile analitice nu extind deloc cunoștință noastră, ci că conceptul, pe care îl am, este descompus și îmi este făcut inteligibil mie însumi; că în judecățile sintetice trebuie să am, în afară de conceptul meu de subiect, încă ceva (X) pe care se sprijină intelectul, pentru a cunoaște că un predicat, care nu se află în acest concept, îi aparține totusi”. Pentru Immanuel Kant existau următoarele patru categorii
A priori și a posteriori () [Corola-website/Science/332716_a_334045]
-
prea bine ca tocmai cunoașterea noastră prin experiență să fie un compositum din ceea ce primim noi prin impresii și ceea ce facultatea noastră proprie de cunoaștere (nefiind provocată decât de impresii sensibile) produce din ea însăși”. Spre deosebire de empiriști, Kant consideră că judecățile a priori sunt independente de orice experiență, iar spre deosebire de raționaliști, acesta consideră că judecățile a priori, în forma lor pură, lipsită de material empiric, sunt limitate la deducția condițiilor de posibilitate ale experienței. Aceste condiții transcendentale (sau a priori) își
A priori și a posteriori () [Corola-website/Science/332716_a_334045]
-
primim noi prin impresii și ceea ce facultatea noastră proprie de cunoaștere (nefiind provocată decât de impresii sensibile) produce din ea însăși”. Spre deosebire de empiriști, Kant consideră că judecățile a priori sunt independente de orice experiență, iar spre deosebire de raționaliști, acesta consideră că judecățile a priori, în forma lor pură, lipsită de material empiric, sunt limitate la deducția condițiilor de posibilitate ale experienței. Aceste condiții transcendentale (sau a priori) își au originea în gândirea umană și sunt independente de orice experiență. Concepte precum timp
A priori și a posteriori () [Corola-website/Science/332716_a_334045]
-
noastre se amestecă cunoștințe care trebuie să aibă originea a priori și care servesc poate numai pentru a procura o legătură reprezentărilor simțurilor noastre. Căci dacă eliminăm din cele dintâi tot ce aparține simțurilor, rămân totuși anumite concepte originare și judecăți produse de acestea, care să se fi format cu totul a priori, independent de experiență, fiindcă fac să se poată spune sau cel puțin să se creadă că se poate spune despre lucrurile care apar simțurilor mai mult decât ar
Idealism transcendental () [Corola-website/Science/332748_a_334077]
-
latin "maxima", scurtat din expresii precum "maxima propositio, maxima sententarium". În etica deontologică, maximele sunt principii subiective de a acționa: „exprimă regula practică care determna rațiunea conform condițiilor subiectului”. Diferența dintre maxime și legi este accea că „principiile practice sunt judecăți care cuprind o determinare universală a voinței, căreia îi sunt subordonate mai multe reguli practice. Ele sunt subiective sau maxime, cînd condiția este considerată de către subiect ca valabilă numai pentru voința lui; dar sunt obiective sau legi practice, cînd condiția
Maximă (filozofie) () [Corola-website/Science/332750_a_334079]
-
este un economist român, fost șef al ANAF. Pe 7 septembrie 2012, a fost trimis în judecată în dosarul „Motorina” alături de alte 16 persoane printre care se numără doi șefi din cadrul Direcției Județene pentru Accize și Operațiuni Vamale (DJAOV) Brașov, Claudiu Monea și Dorel Ciobanu, fostul șef de cabinet al lui Blejnar, Codruț Marta, dar și fostul
Sorin Blejnar () [Corola-website/Science/332756_a_334085]
-
suspensiv și comercializată pe piața internă. Prin aceasta modalitate, bugetul de stat a fost prejudiciat cu 22.000.000 lei, reprezentand TVA si accize. Pe 3 iulie 2014, Sorin Blejnar și soții Radu și Diana Nemeș au fost trimiși în judecată, pentru fapte de evaziune fiscală cu produse petroliere, prin care s-a produs un prejudiciu de aproximativ 56 milioane de euro. În același dosar au fost trimiși în judecată Viorel Comăniță, la data faptelor director la Autoritatea Națională a Vămilor
Sorin Blejnar () [Corola-website/Science/332756_a_334085]
-
Blejnar și soții Radu și Diana Nemeș au fost trimiși în judecată, pentru fapte de evaziune fiscală cu produse petroliere, prin care s-a produs un prejudiciu de aproximativ 56 milioane de euro. În același dosar au fost trimiși în judecată Viorel Comăniță, la data faptelor director la Autoritatea Națională a Vămilor (ANV) și vicepreședinte al ANAF; Florin Dan Secăreanu, ofițer de poliție în cadrul MAI - Direcția Generale de Informații și Protecție Internă (DGIPI). La data de 06 noiembrie 2016 Direcția Națională
Sorin Blejnar () [Corola-website/Science/332756_a_334085]
-
director la Autoritatea Națională a Vămilor (ANV) și vicepreședinte al ANAF; Florin Dan Secăreanu, ofițer de poliție în cadrul MAI - Direcția Generale de Informații și Protecție Internă (DGIPI). La data de 06 noiembrie 2016 Direcția Națională Anticorupție a decis trimiterea în judecată și reținerea pentru 24 de ore începând cu 07 noiembrie a lui Sorin Blejnar, fiind acuzat de trafic de influență. Acesta este învinuit că din poziția de președinte al ANAF ar fi influențat procedurile interne de achiziție, dirijându-le spre
Sorin Blejnar () [Corola-website/Science/332756_a_334085]