152,821 matches
-
FSM) a fost inițiată în anul 1983 de Richard Stallman ca o mișcare socială și politică, scopul ei fiind prezervarea libertăților fundamentale ale utilizatorilor. Pentru ca mișcarea să se întărească, Stallman a înființat în anul 1985 organizația nonprofit Fundația pentru Software Liber. Încă de la începuturile ei, fundația a fost implicată în dezvoltarea de software în cadrul proiectului GNU, pentru ca apoi să-și extindă activitățile în domeniul licențierii de software și să creeze comunitatea de software liber. În anul 2005 a fost creată organizația
Software liber () [Corola-website/Science/297186_a_298515]
-
anul 1985 organizația nonprofit Fundația pentru Software Liber. Încă de la începuturile ei, fundația a fost implicată în dezvoltarea de software în cadrul proiectului GNU, pentru ca apoi să-și extindă activitățile în domeniul licențierii de software și să creeze comunitatea de software liber. În anul 2005 a fost creată organizația The Software Freedom Law Center, cu scopul de a proteja și intensifica legal mișcarea. Alți termeni comuni prin care se desemnează mișcarea software liber sunt, în engleză, "software libre", "free and open source
Software liber () [Corola-website/Science/297186_a_298515]
-
licențierii de software și să creeze comunitatea de software liber. În anul 2005 a fost creată organizația The Software Freedom Law Center, cu scopul de a proteja și intensifica legal mișcarea. Alți termeni comuni prin care se desemnează mișcarea software liber sunt, în engleză, "software libre", "free and open source software" (FOSS) și "free, libre and open source software" (FLOSS). Software-ul liber, care poate fi distribuit gratuit sau contra cost, nu trebuie confundat cu programele "freeware", acestea din urmă nepermițând
Software liber () [Corola-website/Science/297186_a_298515]
-
cu scopul de a proteja și intensifica legal mișcarea. Alți termeni comuni prin care se desemnează mișcarea software liber sunt, în engleză, "software libre", "free and open source software" (FOSS) și "free, libre and open source software" (FLOSS). Software-ul liber, care poate fi distribuit gratuit sau contra cost, nu trebuie confundat cu programele "freeware", acestea din urmă nepermițând activitățile de inginerie inversă, modificarea și, în unele cazuri, redistribuirea liberă. Software-ul liber nu trebuie confundat nici cu software-ul cu
Software liber () [Corola-website/Science/297186_a_298515]
-
FOSS) și "free, libre and open source software" (FLOSS). Software-ul liber, care poate fi distribuit gratuit sau contra cost, nu trebuie confundat cu programele "freeware", acestea din urmă nepermițând activitățile de inginerie inversă, modificarea și, în unele cazuri, redistribuirea liberă. Software-ul liber nu trebuie confundat nici cu software-ul cu sursă deschisă, care se referă strict la faptul că sursa programului este disponibilă. Ceea ce astăzi se numește software liber a existat cu mult înaintea mișcării software liber. În anii
Software liber () [Corola-website/Science/297186_a_298515]
-
libre and open source software" (FLOSS). Software-ul liber, care poate fi distribuit gratuit sau contra cost, nu trebuie confundat cu programele "freeware", acestea din urmă nepermițând activitățile de inginerie inversă, modificarea și, în unele cazuri, redistribuirea liberă. Software-ul liber nu trebuie confundat nici cu software-ul cu sursă deschisă, care se referă strict la faptul că sursa programului este disponibilă. Ceea ce astăzi se numește software liber a existat cu mult înaintea mișcării software liber. În anii 1950, 1960 și
Software liber () [Corola-website/Science/297186_a_298515]
-
activitățile de inginerie inversă, modificarea și, în unele cazuri, redistribuirea liberă. Software-ul liber nu trebuie confundat nici cu software-ul cu sursă deschisă, care se referă strict la faptul că sursa programului este disponibilă. Ceea ce astăzi se numește software liber a existat cu mult înaintea mișcării software liber. În anii 1950, 1960 și 1970 libertățile prevăzute de softul liber erau norma. Software-ul era distribuit în cadrul comunităților de utilizatori, fabricanții de hardware fiind bucuroși că altcineva scrie programe care să
Software liber () [Corola-website/Science/297186_a_298515]
-
cazuri, redistribuirea liberă. Software-ul liber nu trebuie confundat nici cu software-ul cu sursă deschisă, care se referă strict la faptul că sursa programului este disponibilă. Ceea ce astăzi se numește software liber a existat cu mult înaintea mișcării software liber. În anii 1950, 1960 și 1970 libertățile prevăzute de softul liber erau norma. Software-ul era distribuit în cadrul comunităților de utilizatori, fabricanții de hardware fiind bucuroși că altcineva scrie programe care să pună în funcțiune echipamentul fabricat de ei. Au
Software liber () [Corola-website/Science/297186_a_298515]
-
software-ul cu sursă deschisă, care se referă strict la faptul că sursa programului este disponibilă. Ceea ce astăzi se numește software liber a existat cu mult înaintea mișcării software liber. În anii 1950, 1960 și 1970 libertățile prevăzute de softul liber erau norma. Software-ul era distribuit în cadrul comunităților de utilizatori, fabricanții de hardware fiind bucuroși că altcineva scrie programe care să pună în funcțiune echipamentul fabricat de ei. Au existat chiar organizații precum SHARE al căror scop era distribuirea gratuită
Software liber () [Corola-website/Science/297186_a_298515]
-
1980 legea dreptului de autor a fost extinsă să includă și programele software. În 1983, Richard Stallman de la MIT Artificial Intelligence Laboratory a anunțat proiectul GNU. Dezvoltarea sistemului de operare GNU a început în 1984, iar organizația Fundația pentru Software Liber a fost înființată în 1985. Viabilitatea economică a software-ului liber a fost recunoscută de o serie largă de companii, precum IBM, RedHat sau SUN Microsystems. Datorită costurilor reduse, multe companii au ales software liber pentru site-urile de vânzări
Software liber () [Corola-website/Science/297186_a_298515]
-
programele software. În 1983, Richard Stallman de la MIT Artificial Intelligence Laboratory a anunțat proiectul GNU. Dezvoltarea sistemului de operare GNU a început în 1984, iar organizația Fundația pentru Software Liber a fost înființată în 1985. Viabilitatea economică a software-ului liber a fost recunoscută de o serie largă de companii, precum IBM, RedHat sau SUN Microsystems. Datorită costurilor reduse, multe companii au ales software liber pentru site-urile de vânzări pe Internet. De asemenea multe industrii au început să utilizeze tehnici
Software liber () [Corola-website/Science/297186_a_298515]
-
companii, precum IBM, RedHat sau SUN Microsystems. Datorită costurilor reduse, multe companii au ales software liber pentru site-urile de vânzări pe Internet. De asemenea multe industrii au început să utilizeze tehnici similare cu cele folosite în dezvoltarea software-ului liber în procesul de dezvoltare și cercetare. De exemplu, tot mai multe platforme hardware și microcipuri sunt dezvoltate conform principiilor software-ului liber, cu specificații publicate în licențe copyleft. Conform Fundației pentru Software Liber (FSL), acest tip de software asigură patru
Software liber () [Corola-website/Science/297186_a_298515]
-
Internet. De asemenea multe industrii au început să utilizeze tehnici similare cu cele folosite în dezvoltarea software-ului liber în procesul de dezvoltare și cercetare. De exemplu, tot mai multe platforme hardware și microcipuri sunt dezvoltate conform principiilor software-ului liber, cu specificații publicate în licențe copyleft. Conform Fundației pentru Software Liber (FSL), acest tip de software asigură patru forme de libertate utilizatorilor săi, în ordine descrescătoare a importanței: Conform FSL, un program este un software liber dacă întrunește toate aceste
Software liber () [Corola-website/Science/297186_a_298515]
-
cu cele folosite în dezvoltarea software-ului liber în procesul de dezvoltare și cercetare. De exemplu, tot mai multe platforme hardware și microcipuri sunt dezvoltate conform principiilor software-ului liber, cu specificații publicate în licențe copyleft. Conform Fundației pentru Software Liber (FSL), acest tip de software asigură patru forme de libertate utilizatorilor săi, în ordine descrescătoare a importanței: Conform FSL, un program este un software liber dacă întrunește toate aceste libertăți. Accesul la codul-sursă al programului este o precondiție pentru libertățile
Software liber () [Corola-website/Science/297186_a_298515]
-
conform principiilor software-ului liber, cu specificații publicate în licențe copyleft. Conform Fundației pentru Software Liber (FSL), acest tip de software asigură patru forme de libertate utilizatorilor săi, în ordine descrescătoare a importanței: Conform FSL, un program este un software liber dacă întrunește toate aceste libertăți. Accesul la codul-sursă al programului este o precondiție pentru libertățile 2 și 3, dar nu tot software-ul ale cărui surse sunt publice este și liber. De asemenea, deși majoritatea software-ului liber este și
Software liber () [Corola-website/Science/297186_a_298515]
-
a importanței: Conform FSL, un program este un software liber dacă întrunește toate aceste libertăți. Accesul la codul-sursă al programului este o precondiție pentru libertățile 2 și 3, dar nu tot software-ul ale cărui surse sunt publice este și liber. De asemenea, deși majoritatea software-ului liber este și gratuit, costul nu este un criteriu după care se poate spune că un program este liber sau nu, astfel că programele "freeware" nu reprezintă software liber. De obicei, licențele de software
Software liber () [Corola-website/Science/297186_a_298515]
-
un software liber dacă întrunește toate aceste libertăți. Accesul la codul-sursă al programului este o precondiție pentru libertățile 2 și 3, dar nu tot software-ul ale cărui surse sunt publice este și liber. De asemenea, deși majoritatea software-ului liber este și gratuit, costul nu este un criteriu după care se poate spune că un program este liber sau nu, astfel că programele "freeware" nu reprezintă software liber. De obicei, licențele de software liber sunt create în așa fel încât
Software liber () [Corola-website/Science/297186_a_298515]
-
2 și 3, dar nu tot software-ul ale cărui surse sunt publice este și liber. De asemenea, deși majoritatea software-ului liber este și gratuit, costul nu este un criteriu după care se poate spune că un program este liber sau nu, astfel că programele "freeware" nu reprezintă software liber. De obicei, licențele de software liber sunt create în așa fel încât aceste libertăți să nu poată fi restrânse odată cu redistribuirea programului, dar există și licențe mai permisive care permit
Software liber () [Corola-website/Science/297186_a_298515]
-
reprezintă software liber. De obicei, licențele de software liber sunt create în așa fel încât aceste libertăți să nu poată fi restrânse odată cu redistribuirea programului, dar există și licențe mai permisive care permit chiar și înglobarea unor părți ale programelor libere în software-ul proprietar, ca de exemplu licența BSD. În câteva articole importante ale sale, Richard Stallman critică tendința de a se folosi termenul „cu sursă deschisă” ("open source") aplicat la software. El afirmă că, în timp ce software-ul liber și
Software liber () [Corola-website/Science/297186_a_298515]
-
programelor libere în software-ul proprietar, ca de exemplu licența BSD. În câteva articole importante ale sale, Richard Stallman critică tendința de a se folosi termenul „cu sursă deschisă” ("open source") aplicat la software. El afirmă că, în timp ce software-ul liber și software-ul cu sursă deschisă înseamnă același lucru, valorile morale pe care le scot în evidență cele două denumiri sunt diferite: „software liber” pune accentul pe libertatea totală transmisă utilizatorilor prin licența programului, iar „software cu sursă deschisă” accentuează
Software liber () [Corola-website/Science/297186_a_298515]
-
folosi termenul „cu sursă deschisă” ("open source") aplicat la software. El afirmă că, în timp ce software-ul liber și software-ul cu sursă deschisă înseamnă același lucru, valorile morale pe care le scot în evidență cele două denumiri sunt diferite: „software liber” pune accentul pe libertatea totală transmisă utilizatorilor prin licența programului, iar „software cu sursă deschisă” accentuează doar avantajele de natură practică, comercială și materială (cum ar fi gratuitatea și disponibilitatea imediată). R. Stallman recomandă folosirea exclusivă a noțiunii de „software
Software liber () [Corola-website/Science/297186_a_298515]
-
pune accentul pe libertatea totală transmisă utilizatorilor prin licența programului, iar „software cu sursă deschisă” accentuează doar avantajele de natură practică, comercială și materială (cum ar fi gratuitatea și disponibilitatea imediată). R. Stallman recomandă folosirea exclusivă a noțiunii de „software liber”, pentru a transmite publicului valori morale mai înalte odată cu software-ul distribuit. Există și persoane care spun că folosirea termenului „cu sursă deschisă” are doar rațiuni de ordin lingvistic: în limba engleză, sensul cuvântului „free” este ambiguu, neputându-se preciza
Software liber () [Corola-website/Science/297186_a_298515]
-
înalte odată cu software-ul distribuit. Există și persoane care spun că folosirea termenului „cu sursă deschisă” are doar rațiuni de ordin lingvistic: în limba engleză, sensul cuvântului „free” este ambiguu, neputându-se preciza dacă „free software” se traduce ca „software liber” sau „software gratuit” — de aceea, se simțea nevoia unui termen diferit, cu înțeles identic. Pornind de la exemplul lui Richard Stallman, „Think of Free Software as free speech, not free beer” („Gândiți-vă la "free software" ca la libertatea cuvântului, nu
Software liber () [Corola-website/Science/297186_a_298515]
-
free software" ca la libertatea cuvântului, nu ca la bere oferită gratuit”), s-a încetățenit practica de a referi cele două sensuri ale cuvântului englezesc „free” ca „free as in speech” sau „free as in beer”. În practică, termenul „software liber” este mai des întâlnit printre programatori și pasionații de informatică, iar termenul „software cu sursă deschisă” este mai des folosit în mediul de afaceri. Există temerea că sublinierea prea evidentă a „activismului ideologic” legat de libertate în „Mișcarea Free Software
Software liber () [Corola-website/Science/297186_a_298515]
-
Există temerea că sublinierea prea evidentă a „activismului ideologic” legat de libertate în „Mișcarea Free Software” îi îndepărtează pe unii patroni, în mediul de afaceri preferându-se sublinierea avantajelor practice, exprimate de denumirea „software cu sursă deschisă”. Licențele de software liber promovate de FSL, cum ar fi licența Licența Publică Generală GNU GPL tind să protejeze libertățile menționate mai sus, împiedicând totodată înglobarea codului sursă al programelor în software-ul proprietar. Se forțează astfel programele proprietare care au folosit cod distribuit
Software liber () [Corola-website/Science/297186_a_298515]