15,170 matches
-
cu o coroană de iederă), trestia cu care Isus este lovit în cap și închinarea ca omagiu în batjocură fac trimitere la componentele vestimentației și omagiului primit de împăratul roman, care în timpul ceremonialului triumfului îmbrăca o robă de purpură, purta coroană de lauri și ținea un sceptru în mână (ex. Dio Cassius 6,23; 44.11 [Iulius Caesar]; Appian, Războaiele civile 5,130 [Augustus]; Dio Cassius 59.25.3 [Gaius Caligula]). Îmbrăcămintea de purpură ar putea face aluzie și la ținuta
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
11 [Iulius Caesar]; Appian, Războaiele civile 5,130 [Augustus]; Dio Cassius 59.25.3 [Gaius Caligula]). Îmbrăcămintea de purpură ar putea face aluzie și la ținuta împăraților eleniști din timpuri mai vechi (cf. 1Macc 10,20 [„haină de purpură și coroană de aur”], 62 [„să-l îmbrace în purpură”]; 11,58 [„să se îmbrace în purpură”]; 14,43-44 [„îmbrăcat în purpură”]; Lc 16,19 [„îmbrăcat în purpură”]). Ne gândim și la tratamentul sălbatic și umilitor la care a fost supus martirul
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
ianuarie și soluțiunii ce a dat chestiunii constituționale" 84. Gheorghe Brătianu a refuzat și a explicat că "menținerea actului de la 4 ianuarie, după proclamarea Maiestății Sale Regale, înseamnă părăsirea expectativei [declarate de conducerea PNL] și intrarea în plin conflict cu Coroana"85. Pentru că PNL nu a acceptat Restaurația, iar tânărul Brătianu a refuzat să se solidarizeze cu această poziție, Vintilă Brătianu l-a exclus din partid pe nepotul său, la 7 iunie 1930. În scrisoarea adresată președintelui partidului, Gheorghe Brătianu își
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Liberalii din județul Iași apreciau că atitudinea șefului lor a fost în asentimentul majorității membrilor organizației ieșene. La întrunirea organizației liberale din județul Covurlui, Gheorghe Brătianu a lansat un apel prin care chema partidul să restabilească raporturi firești cu purtătorul Coroanei. În timpul întrunirii a fost adoptată moțiunea care urma să fie trimisă lui Vintilă Brătianu, în care se preciza că organizația național-liberală din Covurlui dezaproba lupta dusă de șeful Partidului Liberal împotriva încoronării lui Carol. Considerând că actul încoronării se realizase
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
de guvernământ poate duce o luptă cât de îndârjită împotriva altui partid, împotriva oricărui guvern, el nu poate însă dușmăni, sau bănui pe regele României". De aceea, scopul noului partid era: "să reia legăturile sale normale și firești cu purtătorul Coroanei", care reprezenta "o garanție a rânduielii stabilite în treburile politice, simbol al unității statului și al prestigiului său"95. Poziția față de Restaurație avea să fie liantul care îi va lega pe membrii partidului întemeiat de Gheorghe Brătianu. Abordând problema crizei
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
prematură a celui dispărut, Gheorghe Brătianu a acordat presei un interviu, în care, considerându-se în continuare reprezentant al PNL, îi chema pe toți liberalii la unitate, pentru ca PNL să rămână un instrument de guvernare în serviciul țării și al Coroanei. La 28 decembrie 1930 a urmat ședința Comitetului central al PNL tradițional, în timpul căreia a fost ales noul președinte al acestui partid, în persoana lui I.G. Duca130. Ziarul "Dreptatea" sublinia faptul că I.G. Duca era unul dintre fruntașii liberali câștigați
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
și lingușitor, amintirea unui alt prim ministru, Lascăr Catargiu, care a știut să se împotrivească unor cereri nejustificate ale lui Carol I, prin celebrele cuvinte "Măria Ta, aiasta nu se poate!"190. Atacul cel mai îndrăzneț a fost adresat însă Coroanei, atunci când liderul georgiștilor s-a referit la "amestecul în cârmuire al celor care nu pot cârmui", la dușmănia, sau favoarea hărăzite unora sau altora dintre fruntașii politici ai țării 191. Recunoscând că la această manifestație ar fi trebuit să vorbească
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
4 octombrie 1930 a fost dat publicității Manifestul program al Partidului Național Liberal 265 de sub conducerea lui Vintilă Brătianu. Compararea programelor celor două formațiuni politice permite stabilirea unora din asemănările existente între ele, în acel moment: poziția de sprijinire a Coroanei, reducerea cheltuielilor bugetare și a impozitelor, înființarea Creditului Agricol, dezvoltarea căilor de comunicație, politica socială pentru protejarea muncitorilor, utilizarea capitalului străin la punerea în valoare a bogățiilor țării, simplificarea administrației, precum și descentralizarea serviciilor publice. De altfel, în articolul intitulat Criza
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
urmare, acest program a fost reformulat și completat în preajma alegerilor parțiale din luna ianuarie, precum și în mai 1931, înainte de alegerile generale. În Manifestul către alegători al d-lui Gh. Brătianu 270, publicat în ianuarie 1931, georgiștii subliniau devotamentul partidului față de Coroană, și anunțau măsuri adecvate situației de criză economică, pe care o parcurgea România: un buget care să cuprindă numai cheltuieli neapărat necesare, simplificarea administrației, reglementarea datoriilor agricultorilor prin intermediul justiției și eșalonarea lor pe o perioadă de 10-20 de ani, cu
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
arbitrar". Șeful georgiștilor își afirma opțiunea pentru un regim democratic în care să funcționeze în mod real principiul separării puterilor: "Noi nu concepem confuzii între atribuțiile șefului de guvern și ale capului statului. Când guvernul socotește nepotrivită o propunere a Coroanei, el trebuie să o spună, iar de nu izbutește, să-și depună mandatul" 404. În noiembrie 1934, PNL-Gheorghe Brătianu a intensificat campania împotriva guvernului condus de Gheorghe Tătărescu. Într-o primă etapă, deputații georgiști au anunțat hotărârea de a nu
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
vechiul Partid Liberal, Gheorghe Brătianu a intensificat colaborarea cu Alexandru Averescu. Partidele conduse de cei doi politicieni au publicat un Manifest Comun, în octombrie 1934, în care demascau manevrele camarilei. Astfel, potrivit manifestului, camarila încercase să ridice un zid între coroană și națiune, să fărâmițeze partidele politice și să obțină culpabilizarea lor, pentru toate neîmplinirile societății românești 556. Ca urmare, cele două partide anunțau deschiderea unei campanii împotriva "grupului ocult" din jurul regelui, pentru a reda națiunii române drepturile, demnitatea și independența
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
apărării naționale. Șeful georgiștilor preciza, cu acest prilej, că rostul "Frontului Constituțional" era să mențină principalele instituții ale statului pe un făgaș normal, împiedicând sporirea atribuțiilor monarhiei 567. Discursul mareșalului Averescu este însă neutru, abținându-se de la orice atac împotriva coroanei și chiar împotriva guvernului. Ion Sân-Giorgiu afirmă că acest discurs a produs stupoare în rândul georgiștilor, care așteptau "un șah la rege"568. Acționând pentru "a smulge din jurul Tronului buruienile care îi întunecă strălucirea", "Frontul Constituțional" viza, mai ales, camarila
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
smulge din jurul Tronului buruienile care îi întunecă strălucirea", "Frontul Constituțional" viza, mai ales, camarila, definită de liderul georgist drept "putere ascunsă care determină venirea și plecarea guvernelor, așează meschine socoteli personale deasupra celor mai vitale interese de stat, primejduiește prestigiul Coroanei"569. Gheorghe Brătianu și-a precizat, de asemenea, poziția față de problema modificării Constituției, vehiculată insistent de camarilă și de cercurile politice din România. Încă din anul precedent, el arătase că unele din reformele politice preconizate de conducerea georgistă se puteau
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
oficiosului georgist, întărirea puterii executive și trecerea pe un plan secund a Adunării Deputaților, lărgirea atribuțiilor Senatului, desemnarea unei treimi din numărul membrilor acestuia de către rege sau scoaterea unor ministere de sub controlul Parlamentului și trecerea lor sub controlul exclusiv al coroanei. În concluzie, se afirma în oficiosul georgist, se urmărea "o modificare radicală în sistemul de conducere al statului român"571. La 22 septembrie 1935, a fost publicat un manifest al "Frontului Constituțional", care aducea noi lămuriri despre scopul acordului dintre
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
partidului, prezenta, în schimb, din punctul de vedere al regelui, mai multe avantaje: înlăturarea definitivă a "bătrânilor", sporirea rolului liberalilor "tineri", mai maleabili și mai docili, precum și faptul că pentru această epurare a cadrelor I.G. Duca avea nevoie de sprijinul coroanei 588. Din aceste considerente, regele a acționat în așa fel încât unificarea liberalilor să nu se realizeze. Prin numirea lui Gheorghe Tătărescu în fruntea guvernului, s-au accentuat rivalitățile din interiorul Partidului Național Liberal de guvernământ. La 4 ianuarie 1934
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
în sensul restrângerii amestecului străinilor și sporirii drepturilor românilor "dinăuntru și din afară" și principiul constituțional, în sensul menținerii și apărării Constituției existente, care "a dat țărănimii pământul și votul obștesc, iar țării Dinastia și așezământul monarhic"602. Formulările la adresa coroanei par estompate. Se spune numai că lupta celor două partide "e lupta de mântuire a Coroanei". În manifest sunt precizate, din nou, obiectivele comune ale celor două partide: "Luptăm pentru autoritate împotriva tiraniei, pentru libertate împotriva asupririi, pentru demnitate împotriva
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
în sensul menținerii și apărării Constituției existente, care "a dat țărănimii pământul și votul obștesc, iar țării Dinastia și așezământul monarhic"602. Formulările la adresa coroanei par estompate. Se spune numai că lupta celor două partide "e lupta de mântuire a Coroanei". În manifest sunt precizate, din nou, obiectivele comune ale celor două partide: "Luptăm pentru autoritate împotriva tiraniei, pentru libertate împotriva asupririi, pentru demnitate împotriva slugărniciei, pentru naționalismul faptei împotriva făgăduielilor înșelătoare"603. Deși georgiștii au desfășurat o campanie electorală intensă
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
în actul de guvernare. Șeful partidului arăta că pentru rezolvarea crizei politice prin care trecea România nu era suficientă înlocuirea guvernului condus de Nicolae Iorga. El aprecia că dificultatea principală se afla "în sistemul de a amesteca în orice împrejurare Coroana în actele de guvernare sau de administrație"648. Critica efecutată de georgiști la adresa regelui era una moderată. Vinovate de modificarea rolului jucat de monarhie în viața politică a României erau, potrivit georgiștilor, guvernele și cei care le susțineau, nu regele
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
lor față de monarhie și față de regimul politic în general. Cu ocazia unei întruniri din 11 ianuarie, la Iași, Constantin Banu declara tranșant: "Suntem și rămânem monarhici constituționali [...] De aceea am respins ideea dictaturii ca deopotrivă de periculoasă și țării și Coroanei"649. În toamna aceluiași an, reafirmând devotamentul său față de rege, partidul georgist cerea să i se încredințeze guvernarea 650. Așteptările lui Gheorghe Brătianu nu au găsit, însă, ecou în planurile regelui, care a insistat pentru formarea guvernului național liberal sub
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
cabinet, liderul georgist își exprimă dezamăgirea, indignarea și, în același timp, grija față de situația monarhiei: "Nu de astăzi, nici de ieri, ci de doi ani încheiați mi-am arătat adânca îngrijorare ca "să nu se întindă o pânză înșelătoare între Coroană și greutățile obștești"". Gheorghe Brătianu aprecia că România avea nevoie de o monarhie puternică și liberă, lipsită de obligații față de oricare dintre partidele politice. Cu atât mai mult, aprecia el, monarhia, trebuia să fie ferită de "influențele dosnice și interesate
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
șeful georgiștilor neavând stofă de curtezan 653. Cu ocazia celui de-al doilea Congres general al partidului, desfășurat în decembrie 1934, Gheorghe Brătianu intensifica atacurile la adresa camarilei, reafirmând că menirea partidului pe care îl conducea era să vegheze "ca încrederea Coroanei să nu fie despărțită de voința națională". El condamna cu această ocazie "amestecul în cârmuire al celor care nu pot cârmui", precum și dușmănia sau favoarea "hărăzite unora sau altora dintre fruntașii politici ai țării"654. Analiza atentă a discursului istoricului
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
constructivă, de "moralizare"655 a regelui și de protejare a instituției monarhice. De altfel, o parte a fruntașilor georgiști erau împotriva unei acțiuni ostile regelui, susținând doar acțiunea de opoziție față de guvern. Așa se explică atitudinea moderată a georgiștilor față de coroană, în timpul campaniei electorale pentru alegerile parțiale din capitală, din primăvara anului 1935656. Antrenat în acțiunile "Frontului Constituțional", Gheorghe Brătianu a continuat însă să afișeze o poziție critică la adresa suveranului, apreciind, în mai 1935, că "regele de astăzi trebuie așezat în
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Gheorghe Brătianu ca vicepreședinte unic, excluderea lui Gheorghe Tătărescu și a grupării H din PNL, purificarea "totală și exemplară" a cadrelor, promovarea tinerilor georgiști în funcții de răspundere, în partidul reîntregit și adoptarea unei atitudini de "demnitate și loialitate" față de coroană 858. Totuși, la 10 ianuarie 1938, când s-a întrunit Delegația permanentă a PNL, pentru a hotărî întregirea forțelor liberale, procesul verbal al ședinței înregistrează renunțarea georgiștilor la o parte din aceste condiții, ei mulțumindu-se doar cu: "încadrarea [foștilor
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
care preciza atitudinea partidului față de modul în care fusese adoptată noua Constituție: "Noua Constituție a fost decretată la 20 februarie fără să se fi consultat în prealabil partidele de guvernământ. [...] În toate actele vieții naționale chezășia cea mai puternică pentru Coroană a fost consensul voinței Suveranului și al voinței poporului, consens ce nu apare întărit în noua Constituție"883. Deși accepta "noile așezăminte constituționale" din nevoia de a asigura liniștea țării, PNL își exprima speranța că regele va acoperi lacunele și
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
președintele PNL, lui Gheorghe Tătărescu, la 12 aprilie 1938. Răspunzând, fostul prim ministru aprecia că directiva de "supunere pasivă" față de noua Constituție, dată de conducerea PNL era inacceptabilă. Desolidarizându-se de această atitudine, Gheorghe Tătărescu aprecia că "pactizările cu detractorii Coroanei și cu adversarii ordinei actuale [reprezentau] o eroare cu urmări grave pentru acțiunea [...] de mâine" a PNL. Totodată, el declara "neavenite" îndrumările date de președinte după promulgarea noii Constituții, apreciind că acestea fuseseră "exclusiv inspirate de elementele fără răspundere ce
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]