15,784 matches
-
și cu Chișinău. Distanța de la Băcioi la Chișinău este de 13 km. Populația Băcioiului, cum scrie un călător german, era caldă la suflet, binevoitoare, sinceră și obiectivă. Fiecare gospodar cunoaște cu lux de amănunte, cum să lucreze ogorul, cum să cultive vița de vie, livada, orice legume, cereale, cum să le păstreze, cum să le realizeze. Femeile aveau grijă să prelucreze lîna, inul, cînepa, să țese pînză, stofă, covoare, țoluri pentru a îmbrăca familia și casa. Pentru iarnă confecționau sumane, mantale
Băcioi, Chișinău () [Corola-website/Science/305126_a_306455]
-
distracție pentru tineretul satului. Colibașul are 5 magazine alimentare și un magazin comercial, de la care sătenii pot procura diferite produse alimentare și obiecte de uz casnic. Agricultura este una din cele mai vechi preocupări cu care se îndeletnicesc colibășenii. Ei cultivă cereale, legume, fructe, culturi tehnice, viță-de-vie. Cercetătorul istoriei Basarabiei A. Scalovschi scria în 1848 că tot drumul districtului Cahul-Prut trecea prin livezi nesfîrșite, amintind drumul printre vilele de pe litoralul sudic al Crimeii. Pe atunci satul avea 17.000 pomi fructiferi
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
electrificat, s-a început refacerea lui radicală. În același timp este din ce în ce mai mult mecanizată agricultura. Astfel, în timpul URSS, colhozul dispunea de 6.000 hectare terenuri agricole, dintre care 3.900 hectare erau terenuri arabile. Pe aproximativ 1.400 hectare se cultivau plantații multianuale: 1000 hectare de viță-de-vie și 280 hectare de livezi. Se punea accentul mai ales pe dezvoltarea pomiculturii, viticulturii, cultivarea cerealelor. Actualmente suprafața totală a teritoriului satului Colibași este de 6.912 hectare, dintre care 5.571 hectare revine
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
de 4.163 hectare. Din totalul pămînturilor arabile (4.163 hectare) o mare importanță revine cultivării cerealelor, circa 600 hectare grîu, 894 hectare porumb, 120 hectare orz de toamnă, 125 hectare orz de primăvară, 6 hectare ovăz. Pe larg este cultivată și floarea-soarelui pe o suprafață de 968 hectare. Suprafața cultivată cu viță-de-vie este de 560 hectare, fiind aproape în jumătate ca cea de acum 20 de ani în urmă, ceia ce înseamnă o pondere de 10% din suprafața terenurilor agricole
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
hectare) o mare importanță revine cultivării cerealelor, circa 600 hectare grîu, 894 hectare porumb, 120 hectare orz de toamnă, 125 hectare orz de primăvară, 6 hectare ovăz. Pe larg este cultivată și floarea-soarelui pe o suprafață de 968 hectare. Suprafața cultivată cu viță-de-vie este de 560 hectare, fiind aproape în jumătate ca cea de acum 20 de ani în urmă, ceia ce înseamnă o pondere de 10% din suprafața terenurilor agricole. Se cultivă soiuri de masă, cît și soiuri pentru fabricarea
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
floarea-soarelui pe o suprafață de 968 hectare. Suprafața cultivată cu viță-de-vie este de 560 hectare, fiind aproape în jumătate ca cea de acum 20 de ani în urmă, ceia ce înseamnă o pondere de 10% din suprafața terenurilor agricole. Se cultivă soiuri de masă, cît și soiuri pentru fabricarea vinului: Aligote, Caberne, Pinot, Sovinion, Fetească, Merlo, Muscat-de-Hamburg, Muscat-de-Italia, Suruceni, Moldova, Doina etc. Foarte mică este suprafața ocupată de livezi 30 hectare, ceia ce înseamnă mai puțin de 5% din totalul terenurilor
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
de livezi 30 hectare, ceia ce înseamnă mai puțin de 5% din totalul terenurilor agricole. În comparație cu suprafața ocupată de livezi din timpul URSS aceasta s-a micșorat aproape de zece ori, de la 280 hecatare la 30 hectare. Odinioară pe larg se cultiva piersicul, caisul, mărul, prunul, nucul. În prezent, însă, se cultivă doar mărul și prunul, ce sînt mai puțin pretențioase la condițiile de mediu. În ultimele decenii s-a micșorat mult suprafața cultivată cu legume, astfel, suprafața ocupată de mazăre este
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
5% din totalul terenurilor agricole. În comparație cu suprafața ocupată de livezi din timpul URSS aceasta s-a micșorat aproape de zece ori, de la 280 hecatare la 30 hectare. Odinioară pe larg se cultiva piersicul, caisul, mărul, prunul, nucul. În prezent, însă, se cultivă doar mărul și prunul, ce sînt mai puțin pretențioase la condițiile de mediu. În ultimele decenii s-a micșorat mult suprafața cultivată cu legume, astfel, suprafața ocupată de mazăre este de 103 hectare, fasole 45 hectare, cartofi 15 hectare, ceapă
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
hecatare la 30 hectare. Odinioară pe larg se cultiva piersicul, caisul, mărul, prunul, nucul. În prezent, însă, se cultivă doar mărul și prunul, ce sînt mai puțin pretențioase la condițiile de mediu. În ultimele decenii s-a micșorat mult suprafața cultivată cu legume, astfel, suprafața ocupată de mazăre este de 103 hectare, fasole 45 hectare, cartofi 15 hectare, ceapă 16 hectare, bostănoase 10 hectare, usturoi 4 hectare, morcov 3 hectare, roșii 3 hectare, sfeclă-roșie 2 hectare. Cauza principală a dezvoltării slabe
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
pentru irigarea legumelor în timpul secetos de vară. În anii ce au urmat după destrămarea colhozului s-au micșorat mult terenurile ocupate de pășuni, apoi în ultimii 4-5 ani ele s-au mărit, deoarece mulți oameni nu mai au posibilitate să cultive tot pămîntul pe care-l dețin. În prezent teritoriul pentru pășunatul animalelor este de 818 hectare, ceia ce înseamnă aproximativ 8% din totalul terenurilor agricole. În total aceste suprafețe însumează 2.914 hectare, iar 1.249 hectare sînt neînsămînțate. În
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
suprafețe însumează 2.914 hectare, iar 1.249 hectare sînt neînsămînțate. În prezent în sat nu există forme asociate în agricultură, ci activează 1.471 gospodării țărănești. Plus la acestea mai mult de jumătate din populația satului deține sere, unde cultivă în special varză, ridiche, roșii, castraveți. De regulă, legumicultura este mai dezvoltată în apropierea bazinului rîului Prut, unde se găsește apă pentru irigare. Pentru țărani această activitate fiind aproape unica sursă de supraviețuire. Din totalul terenurilor satului 6.912 hectare
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
muncă. Colibașul dispune de o serie de obiecte culturale: grădiniță, școală, școală de dans, de muzică, pictură, spital, bibliotecă, casă de cultură, biserică. Ocupația de bază a colibășenilor este agricultura. Avînd parte de o climă foarte favorabilă, soluri prielnice , locuitorii cultivă un spectru larg de culturi agricole: cereale (grîu, orz, ovăz), legume (roșii, varză, ardei etc), legumicultura fiind mai dezvoltată în lunca rîului Prut, unde sînt condiții favorabile de aplicare a irigației. Se mai cultivă vița-de-vie, care reprezintă atît emblema sudului
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
climă foarte favorabilă, soluri prielnice , locuitorii cultivă un spectru larg de culturi agricole: cereale (grîu, orz, ovăz), legume (roșii, varză, ardei etc), legumicultura fiind mai dezvoltată în lunca rîului Prut, unde sînt condiții favorabile de aplicare a irigației. Se mai cultivă vița-de-vie, care reprezintă atît emblema sudului, cît și a satului. Puține mai sînt suprafețele cultivate cu livadă, aproximativ 30 ha din totalul terenurilor. această cifră mică se datorează lichidării în masă din ultimii ani a livezilor. Prin urmare resursele naturale
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
orz, ovăz), legume (roșii, varză, ardei etc), legumicultura fiind mai dezvoltată în lunca rîului Prut, unde sînt condiții favorabile de aplicare a irigației. Se mai cultivă vița-de-vie, care reprezintă atît emblema sudului, cît și a satului. Puține mai sînt suprafețele cultivate cu livadă, aproximativ 30 ha din totalul terenurilor. această cifră mică se datorează lichidării în masă din ultimii ani a livezilor. Prin urmare resursele naturale ale teritoriului caracterizat (relieful de cîmpie slab fragmentat, clima blîndă etc.) într-o oarecare măsură
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
la distanță de 16 km de centrul raional - or. Dondușeni, 174 km de capitala țării - m. Chișinău. Numele satului corespunde termenului botanic - Baraboi (lat. "Chaerophillum bulbosum") - plantă erbacee din familia umbeliferelor, cu rădăcina în formă de bulbi, care poate fi cultivată și ca plantă alimentară. Se zice că, totuși, denumirea satului este în cinstea lui Gheorghe Zavur, poreclit Baraboiul. La nord, moșia satului se învecinează cu moșiile satelor Frasin, Codreni, Elinovca și Briceva, la est - cu cele ale satelor Fântanița și
Baraboi, Dondușeni () [Corola-website/Science/305159_a_306488]
-
stamutate din alte localități și regiuni. Din 1817 consemnează pentru Horilcanii din ocolul Nistruluide Sus 87 de gospodării, moșia aparținînd de asemenia Mănăstirii “Sf. Sava” din Iași. În lunca Nistrului erau multe grădini și livezi. Locuitorii posedau semamaturi de cereale, cultivau tutunul, pescuiau, se ocupau cu păstoritul și creșterea vitelor. Aici era o biserică (veche de lemn), avînd icoane și cărți bisericești rare. Registrul localităților din Basarabia de la 1859 (1961) indică pentru Holercani: sat mănăstiresc, cu 174 de ogrăzi și 872
Holercani, Dubăsari () [Corola-website/Science/305164_a_306493]
-
Stepanida Vetrici. Colhozul ,Miciurin, prin anii 70-80 ai secului trecut, își făcuse bun renume în r-nul Fălești prin hărnicia și eforturile țăranilor. Având în 1973 o populație de 3141 de locuitori, Mărăndenenii dădeau anual producție de peste 2 mln. de ruble., cultivând intensiv sfecla de zahăr, floarea soarelui, tutun, cerealiere, îngrijind bine plantațiile de livezi. Rentabilitatea depășea 62%. Deci nu-i de mirare că în acea perioadă construcțiile de case și așezăminte social-culturale luase o amplă desfășurare. Despre sătenii acestui sat se
Mărăndeni, Fălești () [Corola-website/Science/305168_a_306497]
-
vale încântă privirea satul podgorean Sărata-Galbenă. Savantul Ion Hâncu, în lucrarea sa "Vetre strămoșești din republica Moldova", scrie că „Arheologii au identificat la Mereșeni urmele unui sat întemeiat după cucerirea Daciei de armatele Imperiului Roman în anul 106. Locuitorii acestuia cultivau pământul, creșteau vite, își înălțau case, întrețineau relații comerciale intense cu orașele din vecinătate. Satul și-a încheiat existența în anul 376, când a fost devastat și incendiat în urma invaziei hunilor”. Actualul sat a fost menționat în scris la 14
Mereșeni, Hîncești () [Corola-website/Science/305181_a_306510]
-
pădure un sector consolidat. Au cumpărat cîteva cote, lărgindu-și moșiile. Le-au închis de jur împrejur cu un gard din sîrmă, au săpat doua iazuri pentru acumularea apei, au făcut lucrări de drenaj, au modernizat rețeaua de irigație. Nicolae cultiva, in temei, cartofi și fasole, Vasile se specializează cu osîrdie in creșterea lalelelor. Realizează în fiecare primăvara peste 20 de mii de flori. După ce recoltează lalelele, pe aceleași sectoare seamănă morcovi, care în nisipul irigat cresc curați și gustoși. - Am
Bardar, Ialoveni () [Corola-website/Science/305183_a_306512]
-
lalelele, pe aceleași sectoare seamănă morcovi, care în nisipul irigat cresc curați și gustoși. - Am adus din Olanda și de la Grădina botanică peste o suta de specii de lalele, de cele mai neobișnuite configurații și culori, dar am selectat si cultivat vreo 15 specii, povestește Vasile. Vreau să-mi fac aici sub pădure o fermă agricolă de toata frumusețea. Din zori și pîna în amurg îl poți vedea cu soția Olga muncind avan pe parcelele de flori. Pentru necesități gospodărești mai
Bardar, Ialoveni () [Corola-website/Science/305183_a_306512]
-
frumusețea. Din zori și pîna în amurg îl poți vedea cu soția Olga muncind avan pe parcelele de flori. Pentru necesități gospodărești mai sădesc harbuji, zămoși, zmeură, fasole și cartofi. - Iată, pe sectorul acela, ne arată Vasile, anul trecut am cultivat cartofi irigați. Știți cîtă roadă am adunat, calculată la hectar? 75 de tone! De ce într-o mare gospodărie se sădește 10 hectare cu cartofi, care dau 2-3 sute chintale la hectar, daca aceeași cantitate de roadă poate fi obținută prin
Bardar, Ialoveni () [Corola-website/Science/305183_a_306512]
-
locuitori. Apoi războiul, foametea și cele câteva valuri de deportări au redus populația la 1851 de locuitori (date statistice din 10 noiembrie 1949). Patru decenii locuitorii satului Bilicenii Vechi au muncit în kolhozul „Biruința”, gospodărie colectivă cu multe ramuri, se cultivau cereale, sfeclă de zahăr, tutun, floarea soarelui, fructe și struguri. Între anii "50-"90 s-a dezvoltat intens și sectorul zootehnic. În sat au fost construite: școala medie, casa de cultură, ambulatoriul, gradinița-creșă, cîteva magazine și ateliere pentru prestarea serviciilor
Bilicenii Vechi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305202_a_306531]
-
cu textură nisipoasă și lutoasă în a cărei compoziție intră un element rar, rubidiul, favorizează obținerea de vinuri de culoare specifică, de la purpuriu la roșu intens, mergând până la roșul întunecat, aproape negru. Principale soiuri de viță de vie care se cultivă la Purcari sunt: La Purcari de Vinăria Purcari sunt produse vinurile: Localitatea Purcari s-a dovedit a fi una dintre cele mai favorabile zone pentru viticultură, de pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Pantele line, situate pe malul drept al râului Nistru, în
Purcari, Ștefan Vodă () [Corola-website/Science/305217_a_306546]
-
malul drept al râului Nistru, în vecinătatea sătucului Purcari, au aparținut pe vremuri mănăstirii Zografu. Relieful de terasă al localității, ce favoriza încălzirea și luminarea pantelor pe tot parcursul zilei, a atras coloniștii, care s-au stabilit aici pentru a cultiva vița de vie. Mănăstirea le-a donat aceste pământuri, cu condiția de a nu le vinde mai departe, coloniștii obligându-se, în plus, să achite zeciuiala (o zecime din venit) și 10 vedre (o zecime din roadă). Mănăstirea a mai
Purcari, Ștefan Vodă () [Corola-website/Science/305217_a_306546]
-
din "microzona Purcari". Conform Decretului Special din 1827 al țarului rus Nicolae I al Rusiei, la Purcari este înființată prima gospodărie vinicolă specializată, numită în cinstea unuia dintre fondatori, originar din Rusia - "germanul Ghermanson (Harmizone)". Acum, pământurile din Purcari erau cultivate de moldoveni (proprietarii autohtoni erau Dancilă și Clotea), ruși, germani și francezi. În 1847, la Expoziția Agricolă din Basarabia, degustătorii au fost al vinului de Purcari. Vinul a obținut atunci prima sa medalie de aur. Primul mare triumf al vinurilor
Purcari, Ștefan Vodă () [Corola-website/Science/305217_a_306546]