17,663 matches
-
literaturii în noua cultură: Alecu Russo, "Poezia poporală", redactat în jurul lui 1846, dar publicat numai în 1868 și Vasile Alecsandri, "Poezia populară a românilor", publicat în 1849 și reluat ulterior sub titlul "Românii și poezia lor". Numai trei ani le despart. Textele au fost scrise pe baza aceluiași corpus de piese populare și, măcar în parte, gustate în cadrul unor experiențe comune. De aceea, o parte dintre exemplele citate coincid - iar versul "Astfel roibul mi-și fugea/ Văile se limpezia" îi cucerește
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
o opoziție consacrată în antichitatea greco-romană, între imitatio și æmulatio. Cuvântul s-a constituit așadar prin sedimentarea a două culturi, una religioasă, alta retorică. Reamintesc pe scurt datele acestei polarități conceptuale binecunoscute. Cultura clasică, începând cu Quintilian, trasează linia ce desparte două atitudini posibile în imitație. În vreme ce imitatio implica fidelitatea și obediența în raport cu modelul, æmulatio presupunea situarea pe poziții egale și concurente. Era vorba de rivalitate, chiar violentă. Scriitorii intrați într-o asemenea relație cu modelul se simțeau sfidători, ireverențioși și
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
nici de cum' să nu cunoască slovele, și îmvață'l să cunoască numai glasnicile și neglasnicile, fără a-amesteca și diftongh'i; zii să scrie iu, și veĭ vedea cum se-gândește și cum își mișcă buzele cele tinere alăturând și despărțind' în gândul' săŭ glasnicile, până când în sfârșit' îl vei vedea că își ardică capul' și îți caută în ochi, arătându'ți ceea ce a făcut'". 34 Antonio Negri, Michael Hardt, Multitude, War and Democracy in the Age of Empire, The Penguin
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
luat la bătaie zdravăn, au sărit ceilalți deținuți și, din cauza vâlvei stârnite, am atras atenția gardianului care era pe sector, care oricum monitoriza permanent celulele uitându-se pe vizetă. Și cum a văzut învălmășeala aia acolo - unii săriseră să ne despartă, noi eram ca doi cocoși, gata să sărim unul pe celălalt -, gardianul care a venit a decis izolarea. Era un sergent major căruia noi, deținuții politici, îi spuneam "Biserică", pentru că nu cunoștea nimeni numele lui și pentru că atunci când se enerva
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Din cauza umidității și a chimicalelor... S. Ț.: Era atacată pielea de substanțele chimice care se puneau pentru o desalinizare aproximativă. În plus, parcelele alea pline de apă erau separate de diguri mai mici, iar caraliul mergea pe digul ăla care despărțea parcelele și cu o prăjină pur și simplu îți crăpa spatele dacă încercai să te ridici, pentru că nu puteai sta toată ziua aplecat să plantezi orez. Cine cunoaște aceste aspecte? Eu nu cred și nu pot să cred că ordinele
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
borșul acela unsuros, plin de grăsime și nici pâinea aceea nu putea fi mâncată. Mâncam doar coaja iar restul îl dădeam pe la câini. Așa necăjit cum eram, tot nu am putut mânca pâinea aceea rusească. C. I.: Cum v-ați despărțit de sovietici? R. R.: Ehe, eram deja pe atunci la "Întreprinderea de Rulmenți" din Bârlad. Trenurile cu care se retrăgeau trupele sovietice ajungeau la Bârlad pe la ora 10. Trenul oprea în toate gările mari și fanfara militară și activul de
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
întâmplat? Imediat ce am ajuns, am fost băgați într-o biserică, unde ne-au ținut în carantină 20 de zile, pe paie. Eram vreo 150 de oameni sau chiar mai mult. N-am cunoscut pe nimeni și nici nu m-am despărțit de profesorul Gheorghiu, n-aveam discuții cu nimeni altcineva și nici nu era nimeni din Iași. La Galați erau cei din partea Galațiului adunați, cu colectivizarea, cu fel de fel de probleme. Nu era nimeni de la drept comun, toți erau deținuți
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
n-a divorțat de mine cât am fost în pușcărie, ci mai târziu. După ce am ieșit din pușcărie și m-am dus la Gostat, am aflat că avea relații cu un inginer mecanic. Și ăsta fusese căsătorit, dar acum era despărțit. Și a "cântat-o" și a dat divorț de mine, după ce am venit din penitenciar. Că nu-i mai plăcea de mine, că nu veneam acasă, că eu stăteam pe câmp nebărbierit - deh, ca femeile! Și am zis: "Bine! Tu
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
câmp nebărbierit - deh, ca femeile! Și am zis: "Bine! Tu cu un drum, eu cu al meu". Mai ales că eu prinsesem niște cheag acum la Gostat și aveam și cameră de dormit, condiții, luam masa la cantină. Ne-am despărțit în mod onorabil și am ajutat-o și pe ea și pe copii, le-am luat case. C. I.: Copiii au rămas... I. N.: La soție, iar eu am plătit pensie alimentară. Am rămas în relații normale, fără să știe
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
au rămas... I. N.: La soție, iar eu am plătit pensie alimentară. Am rămas în relații normale, fără să știe nici stânga nici dreapta, dar au fost relații doar din punct de vedere material. Și cine credeți că ne-a despărțit? Avocatul Moses care, în fața instanței, a zis că am fost deținut și înainte de asta militar și că nu pot avea căsnicie bună. Și ne-am despărțit. Soția și-a găsit în altă parte o casă cu chirie și a stat
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
fost relații doar din punct de vedere material. Și cine credeți că ne-a despărțit? Avocatul Moses care, în fața instanței, a zis că am fost deținut și înainte de asta militar și că nu pot avea căsnicie bună. Și ne-am despărțit. Soția și-a găsit în altă parte o casă cu chirie și a stat acolo, după care cu inginerul acela și-au luat casă, nu m-au interesat chestiunile astea. Dar pentru copii am luptat foarte mult, le-am luat
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Trecuse și ea prin greutăți, vai de capul ei! Avea un frate doctor veterinar care lucra tot la un Gostat și m-am întâlnit cu el odată și m-a întrebat de situația familială. I-am zis că m-am despărțit de soție și copiii au rămas la ea. Și mi-a zis de sora lui foarte direct. I-am zis: "Măi, Ionele, tu știi că eu am fost închis politic și știi toate greutățile astea". Lasă, băi, că și tata
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
robie", pentru că, se spune în pricini, „unii din stăpânii satelor s-au obișnuit a-i vinde pe vecini ca pe robi ș-ai împărți cu împărțeala ca pe țigani, și a da numele lor în foi de zestre, ș-ai despărți pe copii de la părinți luându-i în casă la slujba lor, ș-ai muta de la un loc la altul", când se hotărăște pe baza cercetărilor cu „de-amănuntul" ca să se afle adevărul, în sobor bisericesc, în mânăstirea Trisfetitelor, la „scosul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de necazuri"... Domnitorul Alexandru Ioan Cuza când s-a deplasat oficial prima dată la București, drumul respectiv l-a parcurs în 36 de ore (V.A. Forescu, Documente, în „Arhiva", an XI, mai-iunie 1900, p. 208). Bucureștii de Iași erau despărțiți de 27 poște, iar poșta era egală cu distanța de aproximativ 20 km sau peste 7000 de stânjeni sau 4-6 ceasuri sau leghe (N. Stoicescu, op. cit., p. 97). Despre drumurile și orașele în Moldova secolelor XVI- XVIII, Marius Chelcu în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Organic, în 1834, când Hușii au devenit Capitală de ținut. Cearta dintre târgoveți și episcopie s-a reluat în 1839 - sub domnul Mihai Sturza - și nu s-a potolit, cum s-a mai subliniat, până în anul 1847, când s-au despărțit cele două proprietăția orașului Huși de a Episcopiei. Se înțelege din cele de mai sus, că până la legea promovată de Mihai Sturza la 1844, biserica a avut o poziție privilegiată în statul Moldovei. Nesupusă la nici un control din partea organelor statului
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
să ceară judecată administrativă, laică, pentru că isprăvnicia fiind la Fălciu, ea era „departe de Huși cale de 8 ceasuri". Cearta dintre târgoveți și Episcopie se reia în 1839 și ea nu se va potoli până în anul 1847, când s-au despărțit cele două proprietăți - a orașului și eforiei Huși de cea a Episcopiei. Acum, la 1847 între târgoveți și Episcopie intervine învoiala despre care s-a vorbit, în trupul moșiei Hușilor stabilindu-se o bucată de loc în întindere de 1000
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
urmare, poruncă să nu jucăm mingea. Peste câteva zile aveam mai multe probleme la numerele complexe. Mai mulți conșcolari au venit la mine ca să le facem împreună. Era într-o Duminică. Leam făcut repede și bine. Dar cum să ne despărțim pe o vreme așa de bună de jucat mingea? Am jucat. A doua zi toți eram la școală, cu lecțiile știute și problemele făcute. Lucrurile au mers foarte bine până la sfârșitul lecției. Când ne-am sculat să plecăm, profesorul ne-
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
la spațiul acordat de organizatori publicațiilor românești, preotul Pal a făcut următoarele precizări: "Trebuie știut că presa catolică din România are două locuri: nu zicem pavilioane, pentru că nicio încăpere acordată nouă nu este plină numai cu producțiile noastre; ne-au despărțit în două, cum de fapt suntem în două nuanțe ale catolicismului: uniții români sunt puși în pavilioanele orientalilor, acolo au un perete împodobit cu produsele presei catolice unite, aranjate de B. P. Caralefschi, preot oriental de prin părțile apusene!"843
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ușurință realizând un comportament de tip „sincițiu funcțional”. Substratul molecular al acestui fenomen îl constituie prezența la limita de separație dintre celule a joncțiunilor strânse (gap jonction), porțiuni în care membranele celulelor adiacente sunt foarte apropiate una de cealaltă, fiind despărțite de un spațiu extrem de îngust, de aproximativ 2 nm. La nivelul acestor joncțiuni există o rețea de canale membranare hidrofile numite conexoni, care traversează ambele membrane realizând o continuitate între citoplasmele celulelor alăturate, alcătuite din proteine numite conexine ce cuprind
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
cu cheia. Era chiar, din câte se spune, un anume gentilom care, oprindu-i pe oaspeți cât mai mult cu putință prin mai multe născociri, se hotăra la urmă să pună un dulău să doarmă pe pragul oaspeților, după ce se despărțise de ei ca și cum ar trebui să plece a doua zi. Acest dulău se culca liniștit ca și cum ar fi rămas acolo din întâmplare dar era dresat în așa fel încât de cum ridicai capul din pat începea să mârâie și să se
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
se șterge, a se anula ea însăși. Damon, un tânăr, este îndrăgostit de o contesă a cărei bună prietenă îl răpește în cursul unei serate și îl seduce în timpul unei nopți pline de sortilegii și de surprize. Dimineața amanții se despart pentru totdeauna fiindcă nu mai există nici o continuare. Damon este tot atât de păcălit ca și amantul recunoscut și soțul Doamnei T... Și cititorul se întreabă care este învățătura acestei stranii întâmplări, dacă este vreo morală (care ar fi fără îndoială foarte
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
morții pur și simplu a libertinajului, în vacuitatea repetițiilor fără legătură și fără sfârșit 245. Rapiditatea are ceva ireal astfel încât povestitorul nu are nimic mai urgent de făcut decât să se întrebe dacă el este amantul celei de care se despărțise: "Și am fost mirat că n-am știut ce să-mi răspund"246. După soț, este rândul marchizului, amantul oficial al Doamnei T... să-l salute pe prietenul ei. Toți, sau aproape toți, sunt înșelați, sau poate nici unul nu este
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
pentru că a publicat Emil. "Am părăsit Parisul cu inima strânsă de durere după decretul parlamentului" (Al doilea proiect de prefață). Angoasa, sentimentul de abandon, de singurătate, de neputință caracterizează această perioadă a unui om nevoit să fugă și să se despartă de doamna mareșal de Luxemburg care dorește ca Rousseau să plece pentru propria sa securitate. Rousseau împarte această "poveste crudă" în patru cânturi "în stilul câmpenesc și naiv" al lui Salomon Gessner, ale cărui Idile și Moartea lui Abel a
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
ca o nouă naștere este terminată când îngerul care păzește porțile edenului apare, cu sabia strălucitoare. Ca orice emigrat, Karl va încerca să-și găsească locul său pe noul continent dar.... Dar de la început se semnifică faptul că nu ne despărțim atât de ușor de trecutul nostru și sabia ridicată de statuia libertății arată că nu există libertate fără pedeapsă, nu există autonomie cucerită fără pedeapsă oedipiană și că nu ne debarasăm ușor de trecut. Maimuța Rotpeter din Raport pentru o
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Point de lendemain, p. 46. 242 Ibid, p. 53. 243 Ibid, p. 54. 244 "Ce noapte delicioasă, spuse ea, am petrecut împreună doar prin atracția plăcerii, ghidul și scuza noastră! Dacă anumite motive. Să spunem, ne-ar obliga să ne despărțim mâine, fericirea noastră, neștiută de natură, nu ne-ar lăsa, bunăoară, nici un nod de dezlegat... câteva regrete pentru care o amintire plăcută le-ar fi despăgubirea... Și apoi, la urma urmei, plăcere dar fără poticneli, necazuri și tirania unor obiceiuri
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]