15,207 matches
-
call-num>Regenstein Regenstein, Stacks XXK3240.4 .H330 1994</call-num><urls></urls></record></Cite></EndNote> - Haas, 1994). El cuprinde, în forma actuală, 45 de indicatori grupați în zece domenii: educație, sănătate, statusul femeii, efortul de apărare, economie, demografie, geografie, haos politic, diversitate culturală și efort social, agregați pe o scară de la 0 la 100. Cele mai dezvoltate, după această clasificare, sunt regiunile Australiei și Noii Zeelande (cu 84 de puncte), Europei (82 de puncte) și Americii de Nord (79 de puncte). România, cu 77
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
este un proces asemănător cu alte procese, cum ar fi munca, jocul, schimbul economic, sacrul, cotidianul, personalitatea etc. Această complexitate evidentă și indiscutabilă a fenomenului educație determină o pluralitate a modalităților de abordare. În fapt, educația este cercetată de o diversitate de discipline teoretice sau aplicative, fiecare procedînd din punctul său de vedere, utilizînd propriile teorii, propriul aparat conceptual, urmărind propriile obiective și punînd în operă, pe lîngă universaliile logico-metodologice, propriile metodologii. De exemplu, disciplinele psihologice abordează premisele și condițiile individuale
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
din urmă, last but not least, am ajuns la disciplinele care se ocupă de educația ca atare, de educația ca educație, deci nu de condițiile și premisele individuale, sociale, culturale, economice etc. ale educației, iar acestea sînt disciplinele pedagogice. Această diversitate de perspective disciplinare și teoretice determină o diversitate la fel de mare a cercetărilor din domeniul educației. Din acest motiv, de altfel, specialiștii disting între „cercetarea educației” în sens larg și, în sens mai restrîns, „cercetarea pedagogică”. În mod similar, se practică
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
la disciplinele care se ocupă de educația ca atare, de educația ca educație, deci nu de condițiile și premisele individuale, sociale, culturale, economice etc. ale educației, iar acestea sînt disciplinele pedagogice. Această diversitate de perspective disciplinare și teoretice determină o diversitate la fel de mare a cercetărilor din domeniul educației. Din acest motiv, de altfel, specialiștii disting între „cercetarea educației” în sens larg și, în sens mai restrîns, „cercetarea pedagogică”. În mod similar, se practică și distincția între „metodologia cercetării educației” (indiferent de
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
Nici nu a avut încotro, de altfel, pentru că însăși complexitatea sa a pretins o asemenea atitudine de colaborare cu mai multe alte discipline. De-a lungul timpului, colaborarea a cunoscut mai multe nume, însă nu este vorba despre o simplă diversitate a etichetelor, ci și despre diferențe semnificative de abordare. Cele mai cunoscute perspective extradisciplinare sînt cele comune evoluțiilor din ultimele trei-patru decenii ale științelor antropologice alături de celelalte științe. 1.2.1. Plurisau multidisciplinaritatea Este tipul de demers științific în care
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
a altor discipline izolate ori asociate într-o formulă sau alta. Atunci cînd adoptăm cea dintîi perspectivă, ne situăm în domeniul cercetării pedagogice propriu-zise ori stricto sensu. Însă, chiar dacă adoptăm această perspectivă îngustă și rarisimă, întîlnim de fapt o enormă diversitate de cercetări și, drept consecință, o diversitate la fel de mare de tentative de a face ordine în privința lor, de a le clasifica. Din această ofertă generoasă vom trece în revistă doar cîteva dintre aceste tentative, concentrîndu-ne asupra celor realizate din puncte
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
o formulă sau alta. Atunci cînd adoptăm cea dintîi perspectivă, ne situăm în domeniul cercetării pedagogice propriu-zise ori stricto sensu. Însă, chiar dacă adoptăm această perspectivă îngustă și rarisimă, întîlnim de fapt o enormă diversitate de cercetări și, drept consecință, o diversitate la fel de mare de tentative de a face ordine în privința lor, de a le clasifica. Din această ofertă generoasă vom trece în revistă doar cîteva dintre aceste tentative, concentrîndu-ne asupra celor realizate din puncte de vedere cît mai relevante pentru însuși
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
un subiect bine stabilit (Kreuger, 1988; Agabrian, 2004). El este utilizat pentru a obține date calitative despre atitudini, percepții, opinii ale participanților în legătură cu o temă clară. Membrii grupului nu trebuie să fie în consens (selectarea participanților trebuie să asigure o diversitate optimă a opiniilor) și nu participă la luarea unor decizii. D.W. Stewart și P.N. Shamdasani (1990, p. 15) inventariază scopul în care sînt în general utilizate interviurile cu focus-grup: obținerea de informații generale cu privire la tema cercetării, generarea de ipoteze
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
discuție, decît dacă este absolut necesar sau dacă este considerată oportună o redirecționare a dezbaterii. Nu se va permite monopolizarea discuțiilor de către participanții volubili și vor fi evitate divagațiile de la subiect. Codarea și analiza datelor Avînd în vedere volumul și diversitatea informațiilor obținute printr-un interviu cu focus-grup, codarea și analiza acestora pot constitui o adevărată provocare. Înainte de codarea și analiza datelor, este necesară o transcriere cît mai fidelă a datelor înregistrate (audio sau/și video). Analiza datelor obținute din interviuri
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
de autorizare rămînea în mare măsură apanajul Departamentului de Comerț, cunoscut pentru practicile sale restrictive. Consiliul pentru Politică Economică Externă (CPEE) CSN reușise, în luna iunie, să ia o hotărîre, dar nu-i fusese deloc ușor. În cadrul Administrației exista o diversitate de opinii. Departamentele de Stat, de Comerț și Apărare aveau păreri divergente cu privire la comerțul Est-Vest, de unde și disputele interminabile între liderii din guvern. Revizuirea făcută de COCOM a readus această problemă în atenția președintelui, astfel încît pe data de 12
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
internațional și a cerut adunării să adopte o "Clauză universală a națiunii celei mai favorizate"1653. Ceaușescu era, de asemenea, conștient că Statele Unite erau din ce în ce mai preocupate de drepturile omului. Ca urmare, în martie, le-a povestit reporterilor din Argentina despre diversitatea religioasă din România, unde erau recunoscute 14 culte religioase distincte 1654. La o lună după aceea, el le-a declarat germanilor și maghiarilor care-l ascultau că "nedreptatea, fie că o suferă un român, un german sau un maghiar, este
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
al Camerei Reprezentanților, Jonathan Bingham, efectuase o vizită în România pe 28-29 mai și discutase cu o serie de lideri din guvern, precum Ceaușescu, Macovescu, ministrul de Externe și Moses Rosen, rabinul șef. În raportul său, Bingham punea accentul pe diversitatea culturală din România, dar menționa că deși există și exemple de discriminare, "acuzațiile de "genocid cultural" făcute de unele grupuri americane" sînt "exagerate"1822. Bingham discutase cu ambasadorul Barnes, care i-a arătat raportul pe care-l întocmise ambasada, în
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
fac aceasta pentru a-și păstra avantajele Amendamentului Jackson-Vanik", el credea contrariul. Amendamentul oferea Statelor Unite o pîrghie prin care se puteau înlesni reîntregirea familiilor și menținerea emigrației la aceleași cote2387. În cursul după-amiezii, Comisia a audiat depoziții reprezentînd o mare diversitate de atitudini. Cîteva companii de import-export, care doreau, din motive de la sine înțelese, ca România să-și păstreze Clauza, s-au declarat în favoarea deciziei prezidențiale. La scurt timp după audieri, cîțiva din cei care făcuseră depoziții s-au alăturat unui
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
sarcina noastră mai dificilă decît oricînd?" întreba ea. Cred că este vorba, așa cum a reieșit și din raportul președintelui către Congres, de pe 3 iunie, despre problema drepturilor religioase și a modului în care este tratat poporul român din perspectiva unei diversități de principii ale drepturilor omului"2398. Ridgway voia să le-o ia înainte opozanților Administrației. Ea recunoștea că în relațiile cu Bucureștiul, Statele Unite au fost constrînse să ia niște "hotărîri dificile" privind unele chestiuni morale. Recunoștea, de asemenea, că regimul
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
au prefigurat emergența culturilor naționale. Ceea ce a dat naștere noilor "comunități imaginate" ale națiunilor a fost "o interacțiune mai mult accidentală, dar explozivă între un sistem de producție și relațiile de producție (capitalismul), o tehnologie a comunicațiilor (tiparul) și fatalitatea diversității lingvistice umane" (Anderson, 2000, p. 45). Capitalismul de tipar a fost, așadar, una din forțele motrice care au propulsat facerea națiunii. A reușit aceasta prin crearea unui "public cititor monoglot pentru fiecare limbă" (ibidem, p. 46). Astfel au apărut ceea ce
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Ramirez și J. Boli (1987) în analiza lor asupra "construirii politice a școlarizării de masă", Frederic cel Mare a utilizat educația publică pentru a contracara forțele centrigufale ce acționau în foarte fărâmițata comunitate politică a Prusiei în care prevalau o diversitate de interese locale. Scopul urmărit nu a fost unul emancipativ, ci mai degrabă unul pragmatic-instrumental, acela de a unifica Prusia prin intermediul educației dirijate de stat. Educați să se identifice înainte de toate cu statul și țelurile sale, subiecții prusaci erau astfel
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
românilor pentru școalele secundare (1897) și N. Iorga, cu Istoria românilor pentru clasa a IV-a și a VIII-a secundară (1910). Eșantionul nu exhaustează totalitatea lucrărilor școlare de istorie publicate în această perioadă, însă, în ciuda acestei limitări, reușește, prin diversitatea sa, să redea o imagine reprezentativă pentru discursul didactic aparținând perioadei care a șlefuit memoria națională românească. Logica naționalistă de periodizare a trecutului românesc. Formarea statului-națiune în 1859 a adus după sine restructurarea trecutului românesc în conformitate cu o logică naționalistă de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
fericire colectivă, "Unirea din 1918 a însemnat apariția unui stat profund scindat" (Livezeanu, 1998, p. 345). Motivul central al dramei României Mari rezidă în "ofensiva culturală" declanșată de statul expandat pentru a îmblânzi diferențele culturale, nivela variațiile instituționale și omogeniza diversitatea educațională. Pe fondul mai amplu al acestui "Kulturkampf național" lansat de către autoritățile statale, vom urmări în cele ce urmează drama unificării sistemului educațional. Pilonii fundaționali ai educației publice românești au fost așezați, în principatele danubiene, abia în epoca regulamentară. Legea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
400.00015 43 Ardeal 2.392 2.767 455.397 296.95216 40 Bucovina 179 500 35.135 60 Basarabia 94 Total 7.915 12.118 Sursa: C. Angelescu (1939, p. 7) Situația reflectată de datele statistice indică o puternică diversitate și inegalități flagrante între cele patru regiuni istorice alipite în noul stat românesc. În Ardeal, unde exista cea mai veche tradiție educațională, cu rădăcini întinse până la Maria Tereza și politicile sale imperiale de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, rata analfabetismului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
mitologia națională, este deconstruită odată cu noua programă școlară pe baza cărora au fost redactate manualele alternative. Programa școlară de Istorie pentru clasa a XII-a adoptată de Ministerul Educației Naționale în 1999 prevedea obligativitatea de a trata tema " Unitate și diversitate în România Mare" (titlu care dă capitolele tuturor manualelor alternative de clasa a XII-a). Principiul totalizator al unității, în spiritul căruia a fost organizată întreaga devenire istorică românească până acum, este concurat de principiul fragmentarizant al diversității promovat de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Unitate și diversitate în România Mare" (titlu care dă capitolele tuturor manualelor alternative de clasa a XII-a). Principiul totalizator al unității, în spiritul căruia a fost organizată întreaga devenire istorică românească până acum, este concurat de principiul fragmentarizant al diversității promovat de autoritățile statale. În ciuda constrângerilor impuse de programa școlară, discursul conservator emis de vechea gărză istoriografică și-a acomodat superficial mesajul tradițional în structura analitică obligatorie. Marea Unire din 1918 este interpretată în aceeași grilă a destinului istoric a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
manualele de istorie din ultima fază a național-comunismului, discursul conservatorist al vechii gărzi istoriografice păstrează retorica tradițională a unității chiar și în răspărul direcției oficiale stabilitate de autoritățile statale. În contrast, direcția reflexivă-europenistă cât și cea postmodernă îmbrățișează apelul la diversitate lansat de programa școlară. O atenție specială este acordată nu atât "instinctului de unitate" al românilor după rețeta tradițională -, cât mai ales diversității etnice și culturale existente pe teritoriul românesc. Pedagogia bărnuțiană a xenofobiei de la sfârșitul secolului al XIX-lea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
direcției oficiale stabilitate de autoritățile statale. În contrast, direcția reflexivă-europenistă cât și cea postmodernă îmbrățișează apelul la diversitate lansat de programa școlară. O atenție specială este acordată nu atât "instinctului de unitate" al românilor după rețeta tradițională -, cât mai ales diversității etnice și culturale existente pe teritoriul românesc. Pedagogia bărnuțiană a xenofobiei de la sfârșitul secolului al XIX-lea este inversată într-o celebrare a diversității: departe de a fi o problemă cu care statul român a trebuit să se descurce după
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
specială este acordată nu atât "instinctului de unitate" al românilor după rețeta tradițională -, cât mai ales diversității etnice și culturale existente pe teritoriul românesc. Pedagogia bărnuțiană a xenofobiei de la sfârșitul secolului al XIX-lea este inversată într-o celebrare a diversității: departe de a fi o problemă cu care statul român a trebuit să se descurce după 1918 când alături de Transilvania, Bucovina și Basarabia statul român a încorporat și minoritățile etnice ale acestor provincii, "diversitatea etnică și culturală a unei țări
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
este inversată într-o celebrare a diversității: departe de a fi o problemă cu care statul român a trebuit să se descurce după 1918 când alături de Transilvania, Bucovina și Basarabia statul român a încorporat și minoritățile etnice ale acestor provincii, "diversitatea etnică și culturală a unei țări este o bogăție care trebuie prețuită" (Mitu et al., 1999, p. 43). În mod sistematic, narațiunea istorică acordă atenție minorităților naționale. Inclusiv tăcerea cu privire la Holocaustul românesc este ruptă, cele mai multe manuale recunoscând crimele împotriva evreilor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]