14,935 matches
-
s-ar putea numi "gîndurile cioraniene"... Mă miră puțin faptul că întrevedeți în aceste scrisori o asemănare cu aforismele. Eu nu le-am receptat ca atare. Ce-i drept, se întîmplă însă, din cînd în cînd, ca Cioran - neputîndu-și realiza idealul unei relații amoroase intensive - să recadă în melancolie și tristețe... Dar, la începutul relației noastre, el rămîne cantonat în cotidian și nu-și exprimă chiar foarte poetic, idealul său de iubire. Cred așadar că Cioran se prezintă în corespondența noastră
Cu Friedgard Thoma despre Emil Cioran: Iubire și scrisori by Rodica Bin () [Corola-website/Journalistic/15684_a_17009]
-
drept, se întîmplă însă, din cînd în cînd, ca Cioran - neputîndu-și realiza idealul unei relații amoroase intensive - să recadă în melancolie și tristețe... Dar, la începutul relației noastre, el rămîne cantonat în cotidian și nu-și exprimă chiar foarte poetic, idealul său de iubire. Cred așadar că Cioran se prezintă în corespondența noastră altfel decît îl cunoaștem din lectura aforismelor sale... Insist totuși pentru că mi se pare că scrisorile conțin o mulțime de enunțuri apodictice, de aserțiuni specific cioraniene, care se
Cu Friedgard Thoma despre Emil Cioran: Iubire și scrisori by Rodica Bin () [Corola-website/Journalistic/15684_a_17009]
-
detaliat-o într-un amplu material dedicat personalității lui Kogălniceanu. În zorii secolului XX se remarca în arealul diplomatic Dumitru (Take) Ionescu (1858-1922), renumit în epocă pentru abnegația pusă în slujba interesului național. Take Ionescu a susținut din tinerețe, constant, idealul de unitate al poporului român. Remarcabilă rămâne în istoria politicii externe românești activitatea diplomatică depusă de Take Ionescu pentru întemeierea „Micii Înțelegeri”, prima alianța defensivă regională cu participarea unor state din Europa Centrală și Balcani. Cheia de boltă a activității
Diplomați români de renume () [Corola-website/Journalistic/296359_a_297688]
-
economică, geopolitică. Celebrarea pe 9 mai a Zilei Europei arată că în conștiința europeană generală, coeziunea se adâncește, Uniunea Europeană de azi fiind un spațiu tot mai coerent și mai solidar, format din națiuni distincte, dar unite prin multe interese și idealuri comune.
Ziua Victoriei, Ziua Europei by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296403_a_297732]
-
a Revoluției și a luat calea politicii, aparent pentru a servi valorile libertății în țara natală. La început s-a arătat a fi adept al toleranței și al bunei înțelegeri dintre români și maghiari, părând că reprezintă cele mai frumoase idealuri ale conviețuirii pașnice a minoritarilor cu majoritarii în Transilvania. Stă mărturie un interviu din 1991, publicat de ziarul „România liberă”, în care Tőkés se arăta deranjat de acuzațiile de secesionism care-i erau aduse. Mai mult, susținea că i se
Pe cine reprezintă László Tőkés… () [Corola-website/Journalistic/296472_a_297801]
-
ca închiderea granițelor sau amenințările cu arestarea) transformă tot mai mult continentul într-o fortăreață. La rândul lor, euroscepticii fac front comun cu această tendință, în acest fel opinia publică europeană vădindu-se tot mai dvizată și mai departe de idealul de unitate pe care îl promovau inițiatorii proiectului comunitar. Din Suedia în Spania, retorica pro-închidere a statelor generează manifestări grave, cu consecințe ce s-ar putea prelungi pe termen lung. „Sentimentele împotriva refugiaților sunt în strânsă legătură cu cele antiimigrație
Nefericita împerechere a emigraţiei cu retorica naţionalistă () [Corola-website/Journalistic/296476_a_297805]
-
între rafturile bibliotecii sau în plimbările pe aleile moșiei de la Miorcani, Dinu Pillat moștenise nu doar umoarea lirică a tatălui, dar și optica lui ideologică: o inaderență funciară față de proiectele politice și o mefiență spontană față de ideea angajării în numele unui ideal colectiv. Și, dacă politic nu avea nimic în comun cu legionarii, în schimb ce îl lega de ei era afinitatea spirituală: Dinu Pillat, Așteptînd ceasul de apoi, prefață de Gabriel Liiceanu, ediție îngrijită de Monica Pillat, Editura Humanitas, 2010, 310
Hristoși în serie by Sorin Lavric () [Corola-website/Journalistic/6271_a_7596]
-
dinăuntru, printr-o cunoaștere pe care i-o dăduse nu numai calitatea de martor al epocii, dar și întîlnirea biografică cu cîteva figuri legionare. Lapidar descris, Așteptînd ceasul de apoi este un roman despre cît de greu atîrnă erosul și idealul creștin în viața tinerilor. Paradoxul volumului este că, deși avem de-a face cu o ficțiune, intriga lui n-are autonomie artistică, căci fundalul istoric pe care se sprijină narațiunea nu poate fi ignorat, și asta fiindcă autorul îl consideră
Hristoși în serie by Sorin Lavric () [Corola-website/Journalistic/6271_a_7596]
-
irațională, trama cărții are un miez sibilinic de parabolă cețoasă. De aceea, cine străbate cartea ca pe o ficțiune autonomă trăiește cu senzația că asistă la o poveste tristă în care cîțiva fantaști, mînați de elanul vîrstei și de înălțimea idealului, își frîng destinele. E drept, se moare în carte, dar se moare fără patos, se moare oarecum himeric, adică se moare nu fiindcă o cere logica romanului, ci fiindcă așa a fost istoria, dar o istorie pe care romanul o
Hristoși în serie by Sorin Lavric () [Corola-website/Journalistic/6271_a_7596]
-
Scop și ideal Liviu Dănceanu E bine în artă să nu confundăm idealurile cu scopurile. Scopul, în general, ține de eficiență; idealul de gratuitate. Dacă primul reprezintă un țel intermediar, al doilea este țelul ultim. Ca să scurtez, scopul e mai aproape de materie decât
Scop ?i ideal by Liviu D?NCEANU [Corola-website/Journalistic/83467_a_84792]
-
Scop și ideal Liviu Dănceanu E bine în artă să nu confundăm idealurile cu scopurile. Scopul, în general, ține de eficiență; idealul de gratuitate. Dacă primul reprezintă un țel intermediar, al doilea este țelul ultim. Ca să scurtez, scopul e mai aproape de materie decât idealul, care este, în principal, o investiție a spiritului. De
Scop ?i ideal by Liviu D?NCEANU [Corola-website/Journalistic/83467_a_84792]
-
Scop și ideal Liviu Dănceanu E bine în artă să nu confundăm idealurile cu scopurile. Scopul, în general, ține de eficiență; idealul de gratuitate. Dacă primul reprezintă un țel intermediar, al doilea este țelul ultim. Ca să scurtez, scopul e mai aproape de materie decât idealul, care este, în principal, o investiție a spiritului. De multe ori, noi compozitorii spunem: îmi doresc mult ca
Scop ?i ideal by Liviu D?NCEANU [Corola-website/Journalistic/83467_a_84792]
-
Liviu Dănceanu E bine în artă să nu confundăm idealurile cu scopurile. Scopul, în general, ține de eficiență; idealul de gratuitate. Dacă primul reprezintă un țel intermediar, al doilea este țelul ultim. Ca să scurtez, scopul e mai aproape de materie decât idealul, care este, în principal, o investiție a spiritului. De multe ori, noi compozitorii spunem: îmi doresc mult ca ultima mea lucrare să aibă succes. Este, într-adevăr, un scop și nu un ideal. Vicios ar fi să afirm că idealul
Scop ?i ideal by Liviu D?NCEANU [Corola-website/Journalistic/83467_a_84792]
-
scurtez, scopul e mai aproape de materie decât idealul, care este, în principal, o investiție a spiritului. De multe ori, noi compozitorii spunem: îmi doresc mult ca ultima mea lucrare să aibă succes. Este, într-adevăr, un scop și nu un ideal. Vicios ar fi să afirm că idealul meu este ca opusul pe care tocmai l-am isprăvit să repurteze succes. Asta pentru că succesul e un fenomen colateral, de loc obligatoriu, al reușitei. El nu trebuie să fie un ideal (nici
Scop ?i ideal by Liviu D?NCEANU [Corola-website/Journalistic/83467_a_84792]
-
idealul, care este, în principal, o investiție a spiritului. De multe ori, noi compozitorii spunem: îmi doresc mult ca ultima mea lucrare să aibă succes. Este, într-adevăr, un scop și nu un ideal. Vicios ar fi să afirm că idealul meu este ca opusul pe care tocmai l-am isprăvit să repurteze succes. Asta pentru că succesul e un fenomen colateral, de loc obligatoriu, al reușitei. El nu trebuie să fie un ideal (nici nu poate fi), ci, eventual, un derizoriu
Scop ?i ideal by Liviu D?NCEANU [Corola-website/Journalistic/83467_a_84792]
-
un ideal. Vicios ar fi să afirm că idealul meu este ca opusul pe care tocmai l-am isprăvit să repurteze succes. Asta pentru că succesul e un fenomen colateral, de loc obligatoriu, al reușitei. El nu trebuie să fie un ideal (nici nu poate fi), ci, eventual, un derizoriu scop de moment. Altceva e când îți propui ca muzica ta să dobândească acea sinceritate și autenticitate capabile să o personalizeze la modul peremptoriu. Abia aici recunoaștem idealul. A încurca idealurile cu
Scop ?i ideal by Liviu D?NCEANU [Corola-website/Journalistic/83467_a_84792]
-
trebuie să fie un ideal (nici nu poate fi), ci, eventual, un derizoriu scop de moment. Altceva e când îți propui ca muzica ta să dobândească acea sinceritate și autenticitate capabile să o personalizeze la modul peremptoriu. Abia aici recunoaștem idealul. A încurca idealurile cu scopurile înseamnă a gestiona greșit atât circumstanțele indezirabile, cât și proiectele cele mai atractive. Ratarea acestora din urmă poate surveni și din credința că, odată finalizat proiectul, idealul a fost atins. Nimic mai riscant, căci, probabil
Scop ?i ideal by Liviu D?NCEANU [Corola-website/Journalistic/83467_a_84792]
-
un ideal (nici nu poate fi), ci, eventual, un derizoriu scop de moment. Altceva e când îți propui ca muzica ta să dobândească acea sinceritate și autenticitate capabile să o personalizeze la modul peremptoriu. Abia aici recunoaștem idealul. A încurca idealurile cu scopurile înseamnă a gestiona greșit atât circumstanțele indezirabile, cât și proiectele cele mai atractive. Ratarea acestora din urmă poate surveni și din credința că, odată finalizat proiectul, idealul a fost atins. Nimic mai riscant, căci, probabil, cel mai performant
Scop ?i ideal by Liviu D?NCEANU [Corola-website/Journalistic/83467_a_84792]
-
o personalizeze la modul peremptoriu. Abia aici recunoaștem idealul. A încurca idealurile cu scopurile înseamnă a gestiona greșit atât circumstanțele indezirabile, cât și proiectele cele mai atractive. Ratarea acestora din urmă poate surveni și din credința că, odată finalizat proiectul, idealul a fost atins. Nimic mai riscant, căci, probabil, cel mai performant moment al unei compoziții e acela în care aștepți încă să o așterni pe foaia cu portative. Deducem de aici că virtualitatea e mai aseptică decât actualitatea. De multe
Scop ?i ideal by Liviu D?NCEANU [Corola-website/Journalistic/83467_a_84792]
-
Nimic mai riscant, căci, probabil, cel mai performant moment al unei compoziții e acela în care aștepți încă să o așterni pe foaia cu portative. Deducem de aici că virtualitatea e mai aseptică decât actualitatea. De multe ori aspirația către ideal e mai puțin tensionată în raport cu cea care arondează scopul. În vreme ce formularea idealului se face cu o anume destindere, chiar discreție, identificarea și, mai ales, atingerea scopului se realizează îndeobște sub semnul unui stres solemn, a unei crispări paralizante, cu un
Scop ?i ideal by Liviu D?NCEANU [Corola-website/Journalistic/83467_a_84792]
-
e acela în care aștepți încă să o așterni pe foaia cu portative. Deducem de aici că virtualitatea e mai aseptică decât actualitatea. De multe ori aspirația către ideal e mai puțin tensionată în raport cu cea care arondează scopul. În vreme ce formularea idealului se face cu o anume destindere, chiar discreție, identificarea și, mai ales, atingerea scopului se realizează îndeobște sub semnul unui stres solemn, a unei crispări paralizante, cu un uriaș abuz de protocol. Nu degeaba se spune că scopul e dramatic
Scop ?i ideal by Liviu D?NCEANU [Corola-website/Journalistic/83467_a_84792]
-
face cu o anume destindere, chiar discreție, identificarea și, mai ales, atingerea scopului se realizează îndeobște sub semnul unui stres solemn, a unei crispări paralizante, cu un uriaș abuz de protocol. Nu degeaba se spune că scopul e dramatic, iar idealul grațios. Așa cum dramatic este jocul cu ingeniozitatea (despre care Andrei Pleșu spunea că e combinatorie), cu virtuozitatea sau doar cu dexteritatea, în timp ce exercițiul creativității este, evident, plin de suplețe și grație. Silogistic vorbind, nu ne rămâne decât să
Scop ?i ideal by Liviu D?NCEANU [Corola-website/Journalistic/83467_a_84792]
-
despre care Andrei Pleșu spunea că e combinatorie), cu virtuozitatea sau doar cu dexteritatea, în timp ce exercițiul creativității este, evident, plin de suplețe și grație. Silogistic vorbind, nu ne rămâne decât să constatăm asocierea scopului cu virtuozitatea și a idealului cu creativitatea. Ar mai fi ceva: scopul e uneori zgomotos, lansat “în atac”, alteori e în stare, de dragul reușitei, să “armonizeze” simplificator complicațiile caracteristice antinomiilor sonore. Idealul, dimpotrivă, e mereu în expectativă, amintindu-ne însă ciclic deviza creatorului conform căreia
Scop ?i ideal by Liviu D?NCEANU [Corola-website/Journalistic/83467_a_84792]
-
vorbind, nu ne rămâne decât să constatăm asocierea scopului cu virtuozitatea și a idealului cu creativitatea. Ar mai fi ceva: scopul e uneori zgomotos, lansat “în atac”, alteori e în stare, de dragul reușitei, să “armonizeze” simplificator complicațiile caracteristice antinomiilor sonore. Idealul, dimpotrivă, e mereu în expectativă, amintindu-ne însă ciclic deviza creatorului conform căreia el este ceasul deșteptător într-o lume care vede în condiția artistului un revoltat de meserie. Iar dacă scopul permite țopăirea eficace printre variile variante de expresie
Scop ?i ideal by Liviu D?NCEANU [Corola-website/Journalistic/83467_a_84792]
-
expectativă, amintindu-ne însă ciclic deviza creatorului conform căreia el este ceasul deșteptător într-o lume care vede în condiția artistului un revoltat de meserie. Iar dacă scopul permite țopăirea eficace printre variile variante de expresie emanate de mareea globalizării, idealul are un flux, o autoritate și o forță afirmativă ce nu permit nici tatonările, nici derogările. Cu toate acestea scopul e mult mai ușor de recunoscut decât idealul. Pesemne că explicația constă în criza de identitate. Compozitorii nu mai știu
Scop ?i ideal by Liviu D?NCEANU [Corola-website/Journalistic/83467_a_84792]