15,170 matches
-
folositoare celor ce aleargă la tine, și tuturor creștinilor scăpare. Nu te scârbi de mine păcătosul și spurcatul, care cu urâte gânduri și cu cuvinte și cu fapte, pe mine de tot netrebnic m-am făcut; ci, ca ceea ce ești Maica iubitorului de oameni, milostivește-te spre mine, păcătosul și spurcatul, și primește rugăciunea mea, ce se aduce ție din buze spurcate; iar pe Fiul tău și Stăpânul nostru și Domnul, cu îndrăzneala ta, ca o Maică, cuprinzând, roagă-L să
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
ci, ca ceea ce ești Maica iubitorului de oameni, milostivește-te spre mine, păcătosul și spurcatul, și primește rugăciunea mea, ce se aduce ție din buze spurcate; iar pe Fiul tău și Stăpânul nostru și Domnul, cu îndrăzneala ta, ca o Maică, cuprinzând, roagă-L să-mi deschidă și mie milostivirile cele iubitoare de oameni ale bunătății Sale. Și trecând greșelile mele cele nenumărate, să mă întoarcă la pocăință și lucrător poruncilor Sale iscusit să mă arate. Și fii lângă mine pururea
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
lingură la o cană. Se beau 3-4 cești pe zi. Ceai din flori, frunze și tulpină de unguraș, o lingură la o cană. Se beau 2-3 căni pe zi. Pentru febră tifoidă, În medicina populară se folosea ceai din Palma Maicii Domnului, o lingură la o cană. Se beau 2-3 căni pe zi. De asemenea se făceau băi cu fiertură din această plantă medicinală, de 3 ori pe zi, timp de 3 zile. Infuzie cu iarbă moale, o lingură la o
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
din urechi, febră, dureri de cap și amețeli, În medicina populară, se foloseau tratamente diverse În funcție de gravitatea bolii. În faza incipientă: spălături cu apă caldă, cu fierturi (ceaiuri) de busuioc, de cimbru, de coada șoricelului, cu lumânărica Domnului, planta urechea Maicii Domnului, cu urzică moartă, pătlagină, sunătoare, mușețel, flori de soc, șovârf, ventrilică. Se făceau apoi instilații cu untdelemn cald, pus pe o foaie de ceapă sau de praz și picurat În ureche pe coada unei linguri, sau pe un vârf
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
bujor alb, bună dimineața albă, frunze de cireș, de clopoțel, coada cocoșului, coada șoricelului, crin alb, curpen alb, dediței, volbură albă, lăcrămioare, liliac alb, nalbă albă, pătrunjel, pelinul calului, frunze de prun alb, poala albă, floare albă de salcâm, poala Maicii Domunului, de secară, de soc, de spin cu floare albă, sulfină albă, trandafir alb, trifoi alb, urzică moartă albă. Spălături cu fiertură de orez, de flori de bujor și de salcâm, plămădite În rachiu de drojdie, de grâu fiert În
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
pe jos cât mai mult și bea ceai de mentă sau de limbricuță albă, o linguriță la cană. Înainte de "soroc", pentru ușurarea nașterii se bea ceai din flori de secară, de tei sau de mușețel și se mirosea planta Mâna Maicii Domnului. Se bea ceai de slobozitoare, o linguriță la cană, cu o lună Înainte de naștere. Ceai de cuișoare, scorțișoară și roșcove, o linguriță la cană. Apă de ceapă, preparată astfel: 2 cepe cu coajă roșie se toacă mărunt, cu coajă
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
și băi cu fierturi concentrate. Copiilor bolnavi de epilepsie sau de nervi li se mai fac băi pe cap cu fierturi din fân de pădure, seara la culcare. Se bea apă dintr-un vas În care s-a pus planta Maica Domnului sau În care s-au fiert fructe de cacadâr. În caz de convulsii, bolnavul este Înțepat cu un ac În degetul mare de la mâna stângă, ca să sângereze și să "curgă sângele cel rău". I se dă apoi să bea
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
palustră. Malarie: friguri, tremurici, lelițele, mătușile. Scarlatină: cochiardă, cochinar, coracă. Varicelă: vărsat de vânt, vărsat În cruce. Variolă: vărsat, bubat, bubatul cel mare. Rujeolă: pojar, cori, bubatul cel mic. Trismus. Parotidită epidemică: fălcăriță, gușarniță, purcică. Choleră: holeră. Pesta: ciumă, buboasă, Maica călătoarea. Intoxicație: adăpat, otrăvire. Morvă: răpciugă. Farcin: cârtiță. Alcoolism: beție. VII. Boli de piele Polihidroză: asudarea mâinilor, asudarea picioarelor. Urticarie: blândă, spuzeală. Acnee: coșuri, funigei, zgăbunțe. Eczemă: bube dulci, zgaibe dulci. Impetigo: pecingine, cur de găină, rofii, spurcat, lișai. Zona
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
o disonanță Soare/Jupiter, excesul de Încredere În sine poate duce la acțiuni dezordonate sau nocive: individul are impresia că „totul Îi e permis”, crede că totul e posibil; cu alte cuvinte se plânge că viața e prea frumoasă. Exemplu: Maica Tereza Octombrie 1979: Maica Tereza primește premiul Nobel pentru pace. „Îl accept În numele celor sărmani”, spune ea. Jupiter este În conjuncție exactă cu Soarele ei din Fecioară. Pluto, pe de altă parte, Îi tranzitează Mijlocul Cerului, arătând transformarea pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
excesul de Încredere În sine poate duce la acțiuni dezordonate sau nocive: individul are impresia că „totul Îi e permis”, crede că totul e posibil; cu alte cuvinte se plânge că viața e prea frumoasă. Exemplu: Maica Tereza Octombrie 1979: Maica Tereza primește premiul Nobel pentru pace. „Îl accept În numele celor sărmani”, spune ea. Jupiter este În conjuncție exactă cu Soarele ei din Fecioară. Pluto, pe de altă parte, Îi tranzitează Mijlocul Cerului, arătând transformarea pe care o implică această „punere
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
Soarele ei din Fecioară. Pluto, pe de altă parte, Îi tranzitează Mijlocul Cerului, arătând transformarea pe care o implică această „punere În lumină” - chiar dacă nu va schimba nimic În ceea ce privește modul ei de viață. De notat că În tema natală a Maicii Tereza, Jupiter este pe de-o parte stăpânul Ascendentului În Săgetător și, pe de altă parte, este situat În casa a IX-a (străinătatea, idealul, religia). Trigon sau sextil Dispoziție: Individul se simte liniștit și mai vesel decât de obicei
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
se află mărturiile personalităților și martorilor. Personalitățile: Charles al Angliei Jacques Brel Monique Brossard le Grand George W. Bush Bertrand Cantat Jacques Chirac Bill Clinton Elizabeth II Charles de Gaulle Lionel Jospin Carl G. Jung John F. Kennedy Sophie Marceau Maica Tereza Caroline de Monaco Marylin Monroe Antoine de Saint-Exupéry Martorii: Alain Alexandre Ariane Charlotte Cyrille Eve Guillaume Jean-Paul Jeanne Juliette Magali Maxime Dl. X Paul Pauline BIBLIOGRAFIE Barbault, Andre, La Prévision de l’avenir par l’astrologie Beauget, Sylvie, Les
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
fierbinte peste ouăle frecate. Această cremă se amestecă cu 250 g unt freacat spumă. Glazura: Se așează în ordinea: glazură rece - blatul I - cremă - blatul II - cremă - blatul I. Prăjitura se face în tavă pătrată. PELINCUTELE LUI ISUS (SAU POALELE MAICII DOMNULUI) Din cocă de cozonac sau pâine se fac pogăcele subțirele, care se coc în ulei puțin, la fel cum se fac clătitele. După aceea, se însiropează cu un sirop parfumat cu mirodenii, apoi le ungem cu o cremă din
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
omis să prezinte colaborarea acestuia cu folclo riștii de la revista Ion Creangă din Bârlad: Tudor Pamfile și Mihai Lupescu. Mai ales că directorul Orfelinatului agricol de la Zorleni - Bârlad - Mihai Lupescu - a publicat folclor în colaborare cu S.Fl. M. (Legendele Maicii Domnului), bogatele sale colecții de obiceiuri, tradiții, basme, superstiții, strigături, proverbe, descântece, medicină populară, stându‐i la dispoziție folcloristului bucovinean. Mărturie stau , fără a fi relevate, scrisori in edite dintre cei doi, aflate în arhiva „Fondului memorial - documentar” S. Fl
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
tradiții, basme, superstiții, strigături, proverbe, descântece, medicină populară, stându‐i la dispoziție folcloristului bucovinean. Mărturie stau , fără a fi relevate, scrisori in edite dintre cei doi, aflate în arhiva „Fondului memorial - documentar” S. Fl. M. de la Suceava, referitoare la „Povestea Maicii Domnului”, manuscrisul „Omul ca iarba, zilele lui ca floarea câmpului...” referitoare la Botanica populară, trimițându‐i și „O Listă de 352 insecte ce am cules” pentru studiul folcloric „ Insectele în limba, credințele și obiceiurile românilor”. Despre Tudor Pamfile, apreciat ca
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
duc... Petre Boișteanu (19472006) pun alături boabele de speranță, de inevitabilele lacrimi. Sunt și medicii oameni! Alte chenare cu titluri ca acestea: „Virgilică” de dr. Virgil Răzescu, „Despre demisie” de dr. Victor Lotreanu, „După 50 de ani” de dr. Vasile Maica, „Frumos și urât” de dr. V. Lotneanu, „Cenotaful din cer” de dr. Lucian Merișca, „Francofoni și circofili” de dr.Viorel Pătrașcu, Pitești, „Badea Gheorghe” de dr.Virgil Răzescu, explică faptul că medicii sunt nu numai buni specialiști în profesia lor
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
său păzitor sunt dați afară. Pe strada principală un panou luminos indică numele orașului, acum Pottersville. Pe dreapta și pe stînga numai baruri și localuri de noapte răufamate. Oamenii lîncezesc, agresivi. Casa unde s-a născut e un hotel; proprietara, maică-sa, pare să-și fi pierdut omenia. Clădirea unde locuia cu soția și cu copiii e o ruină abandonată. Își regăsește soția, o femeie fără vlagă, care nu-l recunoaște. Cînd i se adresează, o cuprinde teama. Cînd vrea s-
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
Rotaru Constantin Ce este H.I.V.? Ce este S.I.D.A.? Introducere DEDIC ACESTE RÎNDURI DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ȘI PREA SFINTEI SALE MAICI FECIOARA MARIA Prin aprofundarea unor materiale publicate de medicii ce spun despre ei că sunt specialiști H.I.V., am avut unele sentimente ciudate. Aceste sentimente le au și cei ce au avut un accident rutier în momentu trezirii din comă. Aceste
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
la umbră, în timp ce soarele dogorea tăcut deasupra capetelor lor. Mai văzusem prestația asta și pe la alții, grecii leneveau și ei în spațiul public în locul somnului de după-masă. Era varianta mediteraneană a babelor noastre care ies pe la uluci: ai vazut-o, maică, p-aia? Mai către zidul palatului, unul dintre ei făcea figură aparte, stând retras și privind pe sub ramurile unui măslin uriaș, legănându-se pe un scaun legat cu lanțul de copac, semn că se asigura că nu-i dispare locul
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
Diolei (1974). Îi apar apoi alte cărți, între care Mitul trandafirului (1985), Scoica solară (1987), Insula de repaos (1988), Dulcele foc (1989, 1991; Premiul „Mihai Eminescu” al Academiei Române), Anul 1989 (1990), Lira și păianjenul (1992), Epifanii (1994), Scrisori de pe strada Maica Domnului, Lunaria (1995), Infinitul de aur (2001). Având un temperament liric neoromantic cu tentă expresionistă, L. preferă totuși formula bine articulată, muzicală. Fondul mistic și metaforic se întâlnește simbiotic cu un orfism imnic de tip Hölderlin, susținut de credința în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287747_a_289076]
-
Doina Uricariu și Victor Negară, cu un portret literar de Ioan Alexandru, pref. Doina Uricariu, București, 1991; Anul 1989, Chișinău, 1990; Lira și păianjenul, pref. Marin Sorescu, Chișinău, 1992; Al nouălea val, Chișinău, 1993; Epifanii, Galați, 1994; Scrisori de pe strada Maica Domnului, București, 1995; Lunaria, București, 1995; Aldebaran, ed. bilingvă, tr. Constantin Frosin, Galați, 1996; Între îngeri și demoni, București, 1998; Învingătoarele spații, pref. Tudor Palladi, postfață Andrei Langa, București, 1999; Avatar, Galați, 1999; Infinitul de aur, Timișoara, 2001; Răstignirea porumbeilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287747_a_289076]
-
mirosea ucazul că-i dușman”) și o „artă poetică” („Îmi place versul dur, ca o ghioagă/ S-aud din slove mustul gâlgâind, / Imaginea îmi place să o prind/ Ca lupul căprioara pe viroagă./ Nu cred în sulimanul de cuvinte/ Cum maică-mea în dresuri n-a crezut”). Paralel, P. practică și versificările ocazionale, preamărind pe puternicii zilei (inclusiv pe regele „său”) ori distribuind amabilități confraților, nu fără să încerce a le sesiza tematica și stilul. La alt nivel este placheta Ne
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288811_a_290140]
-
mai importanți ce au stat pe Tronul Țării, dictează la 16/26 martie 1656 instrucțiunile ce să cuprindă tratatul de alianță. Cum spune marele istoric N. Iorga, tratatul a fost într-adevăr semnat și pecetluit prin jurămînt în Biserica "Adormirea Maicii Domnului", în luna iunie. Primul articol din tratat prevedea: "Rînduielile noastre și ale țării noastre să nu se strice, ci, precum au trăit și s-au condus în această lume ceilalți domni vechi ai țării noastre, acei care nu erau
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
și înțelegeam cu totul desăvîrșit acelea care îmi zicea, pentru că nu mi se părea că le văd, întru uimirea mea, și în somnul meu cu mintea, ci deștept și adevărat vedeam pre cele ce se făceau, și răspund: doamna și maica mea, eu încă n-am murit și încă sînt în viața cea vremelnică, ci cu rugăciunea și cu ajutorul bunului nostru părinte am ajuns aici pentru numele tău, pentru ca să văd cinstita ta față, și să mă înștiințezi în ce loc și
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
țări și-orașe să însemne,/ mă luminează tu și mă învață/ s-arăt fețele lor cum mi-s în minte;/ în scurtu-mi vers, puterea-ți dă pe față!" (Paradisul, Cîntul XVIII). În contemplarea ultimă, mijlocită de Sfîntul Bernard pe lîngă Maica Domnului, își reafirmă neputința, cu slabele-i mijloace de a reda întocmai misterele ce le admiră: "Ce mic mi-e graiul, și ce slab mijloc" (Paradisul, Cîntul XXXIII). Bun cunoscător al științei epocii sale, extraordinar autodidact, Dante era stăpîn pe
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]